Linkuri accesibilitate

Convorbire Biden - Xi, pe fondul creșterii tensiunilor dintre cele două țări


Casa Albă a declarat că apelul a început la 8.33 ora locală, iar oficialii americani au spus că discuția telefonică are o agendă amplă, inclusiv discuții despre invazia rusească în Ucraina, pe care China încă nu a condamnat-o.
Casa Albă a declarat că apelul a început la 8.33 ora locală, iar oficialii americani au spus că discuția telefonică are o agendă amplă, inclusiv discuții despre invazia rusească în Ucraina, pe care China încă nu a condamnat-o.

Joe Biden și Xi Jinping au avut joi o convorbire telefonică, a cincea în calitate de lideri de țară de la instalarea lui Biden la Casa Albă, pe fondul creșterii tensiunilor dintre China și SUA după ce șefa Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, și-a anunțat intenția de a vizita Taiwanul.

Președintele american Joe Biden și Xi Jinping din China au avut joi o convorbire telefonică, a cincea în calitate de lideri de țară de la instalarea lui Biden ca președinte la Casa Albă, pe fondul creșterii tensiunilor dintre China și SUA după ce șefa Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, și-a anunțat intenția de a vizita Taiwanul.

Casa Albă a declarat că apelul a început la 8.33 ora locală, iar oficialii americani au spus că discuția telefonică are o agendă amplă, inclusiv discuții despre invazia rusească în Ucraina, pe care China încă nu a condamnat-o.

În esență, oficialii americani văd discuția ca pe o șansă de a gestiona concurența dintre cele două mari economii ale lumii, a căror relație a fost afectată de tensiunile privitoare la Taiwan, guvernat democratic, dar pe care Xi a promis că îl va reuni cu continentul, fie și folosind forța.

Beijingul a emis avertismente tot mai insistente cu privire la consecințele unei eventuale vizite a șefei Camerei Reprezentanților în Taiwan. O astfel de vizită este văzută ca o dovadă a sprijinului SUA pentru insula care se confruntă cu amenințări militare și economice tot mai mari din partea Chinei.

Washingtonul nu are relații oficiale cu Taiwanul și urmează politica unei „singure Chine”, care presupune recunoașterea diplomatică a Beijingului, nu și a Taipeiului, dar este obligat prin lege să ofere insulei mijloacele pentru a se apăra, iar în Congres presiunea este tot mai mare pentru oferirea unui sprijin mai explicit.

„Este vorba de menținerea liniilor de comunicare deschise cu președintele Chinei, una dintre cele mai importante relații bilaterale pe care le avem, nu doar în acea regiune, ci în întreaga lume”, le-a explicat jurnaliștilor John Kiry, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, de la Casa Albă.

O persoană implicată în planificarea discuției dintre cei doi lideri a declarat pentru Reuters că administrația Biden consideră convorbirea o bună modalitate de a reduce tensiunile din Taiwan.

Unii analiști cred că Xi are, de asemenea, tot interesul să evite escaladarea tensiunilor în așteptarea celui de al treilea mandat, în pregătirea congresului Partidului Comunist din China din toamnă.

Biden dorește, de asemenea, să discute despre problemele climatice și de concurență economică, a spus sursa citată.

De asemenea, el dorește să abordeze și subiectul plafonării prețului la petrolul rusesc, pentru a pedepsi Moscova pentru războiul dus în Ucraina, o problemă pe care secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a abordat-o deja cu omologii săi chinezi.

Când Biden a vorbit ultima dată cu Xi, în martie, l-a avertizat pe acesta asupra „consecințelor” dacă Beijingul va acorda sprijin material Rusiei în războiul pe care-l duce în Ucraina, iar guvernul SUA consideră că această linie roșie nu a fost depășită în lunile care au urmat.

Pe de altă parte, Taiwanul s-a plâns de intensificarea manevrelor militare făcute de China în ultimii doi ani pentru a-l forța să accepte suveranitatea Beijingului.

Chiar înainte de convorbirea de joi dintre Biden și Xi, armata taiwaneză a declarat că a tras rachete împotriva unei drone care „a aruncat o privire pe” o insulă puternic fortificată, situată strategic, aproape de coasta chineză.

Casa Albă a reiterat că politica sa privitoare la „o singură China” nu s-a schimbat, în ciuda speculațiilor cu privire la o posibilă călătorie a lui Pelosi în Taiwan.

Ultima dată când un președinte al Camerei Reprezentanților a SUA a vizitat Taiwanul a fost în 1997, iar executivul american are prea puțin control asupra călătoriilor Congresului.


China a devenit mai puternică din punct de vedere militar și economic de atunci, iar unii analiști se tem că o astfel de vizită într-un moment de legături tensionate ar putea declanșa o criză pe calea navigabilă de 160 de kilometri lățime din strâmtoarea Taiwan, care separă China de Taiwan.

„Relația este într-o stare atât de toxică. Neîncrederea reciprocă este într-adevăr la cote maxime. Cred că oamenii nu își dau seama cât de periculos este acest moment special", spune Bonnie Glaser, expert în China la German Marshall Fund.

Kirby a spus că administrația a luat legătura cu biroul lui Pelosi pentru a se asigura că știe întreg contextul pentru a lua o decizie corectă privind călătoria pe care intenționează să o facă în Taiwan.

China a oferit puține indicii cu privire la răspunsul pe care ar urma să-l dea dacă Pelosi, un critic dur al Chinei, în special în problemele legate de drepturile omului, ar merge în Taiwan.

Martin Chorzempa, cercetător senior la Institutul Peterson pentru Economie Internațională, a spus că ridicarea problemei Taiwanului ar putea servi lui Xi ca o distragere a atenției interne de la încetinirea economiei Chinei, dar „orice reacție suficient de puternică pentru a declanșa sancțiunile SUA ar crea daune masive Chinei și economiei mondială”.

Scott Kennedy, de la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washington, nu consideră că cele două părți ar fi la limita declanșării unei crize, dar spuns că „riscul unei crize majore este cu mult peste zero” și este important de evitat orice diferend în discuția Biden-Xi de joi.

„Beijingul, Taipeiul și Washingtonul sunt pline de oameni atenți la cum să trimită și să interpreteze semnale, care transmit amenințări și asigurări și sunt sigur că nimeni nu vrea un război în acest moment”, a încheiat el.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG