Gazele din Rusia ajung în România prin gazoductul Turkstream, via Bulgaria. În medie, între 8 și 9 milioane de metri cubi de gaze intrau în România pe această rută, prin punctul de interconectare cu Bulgaria, însă nu întreaga cantitate rămânea în țară.
Jurnaliștii de la Profit au comparat livrările de miercuri și de joi și au constatat că volumul de gaze s-a înjumătățit.
Din cele peste 3 milioane de metri cubi pe care România îi importa de regulă, joi, această cantitate a fost de doar 300.000 de mc. Gazele au fost importate de filiala românească a Gazprom, Wiee.
Directorul TransGaz România, Ion Sterian spune, într-un interviu pentru Europa Liberă că nu există motive de îngrijorare ca urmare a scăderii exportului de gaze rusești.
Depozitele sunt umplute la un nivel de 67%, producția de gaze din noile zăcăminte din Marea Neagră va crește cu un milion de metri cub de gaz pe zi, iar România produce pe perioada verii mai mult gaz decât folosește, așa că poate înmagazina în continuare.
O iarnă blândă ar putea face ca România să nu aibă nevoie de niciun metrul cub de gaz din import.
Europa Liberă: Care este situația de fapt cu importul de gaze din Rusia?
Ion Sterian: S-a mai redus, dar noi avem import în continuare. S-a redus cu 3-4 milioane de metri cubi care rămâneau în țară. Nu vorbim de o sistare a importului. Se importă 5,3 milioane de metri cubi de gaze, inclusiv de către subsidiara Gazprom în România, care importă circa 300 de mii de metri cubi, față de 3,5 – 4 milioane cât a avut în ultimul timp. Volumele variau în funcție de cererea din România.
Europa Liberă: Poate fi o cerere mai scăzută?
Ion Sterian: Poate să fie și asta. Dacă sistau, nu ar mai fi exportat nicio moleculă. Cred că e vorba și de cerere, căci altfel, dacă sistau nu mai veneau nici ăia 300.000 de metri cubi, sistau și asta era. Pentru importul celor 300 de mii de metrii cubi ne-au nominalizat( anunțat- n.r.) prin Negru Vodă (punctul de intrare în țară a gazului -n.r.) și au intrat sistemul național românesc. Cantitatea nu va fi exportată, nu a intrat ca parte a unui transport de tranzit prin România.
Europa Liberă: Și restul de 4,8 milioane?
Ion Sterian: Merg spre export. Acolo sunt mai multe firme care aveau deja consumatori în străinătate. Cele mai mari volume le are compania MET care face parte din Mol, Ungaria.
Europa Liberă: Înțeleg că producția internă este mai mare decât necesarul în această perioadă.
Ion Sterian: Ieri, conducerea de la Black Sea Oil and Gas ne-a anunțat că vrea să mărească producția imediat, în circa 15- 20 de zile, cu un milion de metri cubi pe zi. Ei, când au pus în funcțiune, când au început producția, au început cu 3 milioane de metri cubi pe zi și vor să ajungă la 4 milioane.
Au venit să stabilim detaliile tehnice, contractuale, ce trebuie făcut în asemenea situații. Vorbim despre zăcămintele Ana și Doina (din Marea Neagră – n.r.) unde concesionar este Black Sea Oil and Gas.
Europa Liberă: Transgaz a lansat o licitație pentru achiziția de gaze pentru primele luni din 2023?
Ion Sterian: Noi am lansat o licitație, începând cu 1 ianuarie, pentru gaze de la iarnă da, pentru echilibrarea sistemului național de transport, adică atunci când temperaturile sunt foarte scăzute și nu sunt gaze suficiente. Atunci, ca să echilibrăm sistemul, apelăm la gaze din import.
Europa Liberă: Și licitația a fost câștigată?
Ion Sterian: E lansată, așteptăm. O să vedem ce se întâmplă.
Europa Liberă: În ce situație ar fi o problemă la iarnă, sub ce temperaturi?
Ion Sterian: Din punctul meu de vedere, ținând cont de temperaturile din ultimele două ierni, n-ar trebui să avem nicio problemă, pentru că astăzi, de exemplu, suntem într-un grad de înmagazinare la un procent de 67 %. Până la sfârșitul lunii depășim 70%. Cei 67 % înseamnă 2,6 miliarde de metri cub de gaze.
Noi dacă vom înmagazina până la 30 noiembrie și avem și producția internă, chiar dacă ar fi să nu mai vină nicio moleculă de gaz de nicăieri, noi putem trece iarnă.Ion Sterian, director general Transgaz
Mai sunt două luni de înmagazinare, lunile septembrie și octombrie cred că vom depăși procentul acela de 80%, cred că vom ajunge undeva pe la 85%, dacă se merge în ritmul acesta de 10-15 milioane de metri cubi înmagazinați pe zi.
Ultimele două ierni au fost cu temperaturi mai ridicate, dacă mergem pe logica asta, mergând și prin faptul că a crescut producția internă de la circa 22 milioane de metri cubi, la circa 25,5-26 milioane zi pe zi (nu vor fi probleme).
(...)
Iarna trecută, consumul mediu a fost undeva la 55 și 57 de milioane de metri cubi pe zi, la temperaturile cele mai scăzute. Noi, cu 26 de milioane (producție zilnică) și cu 30-32 de metri cubi extrase din înmagazinare ne asigurăm gazele sută la sută fără mai fi nevoie de un import, dacă se pune problema să ajungem în situația să se sisteze importurile de gaze rusești.
Europa Liberă: Există alternativă?
Ion Sterian: Noi avem posibilitatea ca prin Negru-Vodă-Kardam (punct de interconectare cu Bulgaria) , prin cealaltă interconectare cu Bulgaria să aducem gaze LNG (lichefiate – n.r.) în Grecia în terminalul de la Revithoussa unde suntem avansați în discuții, chiar am încheiat contract-cadru pentru gaze LNG.
Suntem în discuții avansate, practic am încheiat memorandumul de vânzare-cumpărare de către o companie din România cu capital majoritat de stat, Romgaz, cu Azerbaidjan.
În ceea ce privește colaborarea cu azerii, mai sunt de clarificat rutele de transport, accesul la sistemul de transport gaze din Turcia. (...)
Europa Liberă: Dacă Moldova ar avea nevoie de gaze, România ar putea să o ajute?
Ion Sterian, director general Transgaz: Bineînțeles! Am construit și gazoductul Ungheni – Chișinău, e funcțional de anul trecut. Suntem pregătiți oricând, e o chestiune de o oră de când se cer gazele, până când ajung la Chișinău.
Europa Liberă: Există această idee apărută în piață - că s-ar fi produs această scădere a volumelor de gaze către România, pentru că aici prețurile ar fi mai mici și astfel ar încerca cumva Gazpromul să regleze și piața românească în privința prețului la gaze, să crească. Ce părere aveți despre asta?
Ion Sterian: Nu știu ce să vă spun. Urmăresc și eu BRM de la noi, piața SPOT de pe Bursa Română de Mărfuri și pe cea din Austria. La noi prețurile sunt mai mici pe megawatt, până la 150 - 200 de lei și să știți că și aici traderii speculează toate lucrurile astea.
Noi suntem avantajați că avem producție internă și capacitate de înmagazinare.
