Linkuri accesibilitate

Iran | Arestări și mărturisiri forțate la televizor ale femeilor care nu poartă hijab


Sepideh Rashno, în timpul mărturisirii forțate de la o emisiune televizată.
Sepideh Rashno, în timpul mărturisirii forțate de la o emisiune televizată.

Mai multe proteste au avut loc în Iran după ce o scriitoare arestată pentru că a sfidat noile legi pentru purtarea hijabului și-a cerut scuze public după ce a fost torturată, după cum susțin asociațiile pentru drepturile omului.

Sepideh Rashno, artistă și scriitoare de 28 de ani, a fost arestată în iulie, la scurt timp după ce filmările cu ea, în timp ce era hărțuită într-un autobuz din cauza „hainelor necorespunzătoare”, au fost difuzate online.

Ea a fost arestată pe 15 iunie după ce înregistrarea video în care se ceartă cu o altă femeie care-i reproșa că încalcă regulile privind purtarea eșarfei pe cap într-un autobuz din Teheran a devenit virală.

Cealaltă femeie a amenințat că va trimite videoclipul - care o arată pe Rashno mergând cu autobuzul fără hijabul obligatoriu - Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Ulterior, Rashno a fost reținută și, de atunci, este închisă fără a avea acces la un avocat și fără ca acuzațiile care i se aduc să fie făcute publice.

Sepideh a apărut ulterior, după arestare, la televiziunea de stat iraniană, recitând replici care păreau a fi fost scrise de autorități.

Sepideh fără hijab
Sepideh fără hijab

Rashno se numără printre numeroasele femei arestate după ce ziua de 12 iulie a fost declarată „Zi Națională a Hijabului și Castității”, scrie The Guardian.

Potrivit grupului pentru drepturile omului Hrana, ea a fost dusă la spital cu hemoragie internă, la scurt timp după arestare și înainte de apariția la televizor.

Rashno avea tensiunea arterială scăzută și avea dificultăți de mișcare când a fost transferată la spital.

Femeile iraniene sunt obligate să poarte hijab în public încă de la Revoluția Islamică din 1979, dar președintele Ebrahim Raisi a semnat un ordin pe 15 august pentru a completa legea codului vestimentar al țării cu o nouă listă de restricții.

Potrivit asociației Hrana, care spune că mărturisirile forțate sunt în creștere în Iran, cinci femei au fost arestate pentru nerespectarea codului vestimentar, iar patru au fost forțate să facă aceste mărturisiri în zilele dinainte și după 12 iulie.

De asemenea, trei femei au fost arestate pentru că au dansat în public, 33 de saloane de coafură au fost închise și 1.700 de persoane au fost chemate în instanță din motive legate de hijab.

După arestarea ei, Rashno a apărut la televiziunea de stat pe 30 iulie, purtând un batic, pentru a-și cere scuze.

În filmare, Rashno pare palidă și slăbită și are cearcăne în jurul ochilor.

„Are semne clare de bătaie pe fața ei”, a declarat Skylar Thompson, de la Hrana.

„Este clar că, pe lângă tortura psihologică, de a fi constrânsă să mărturisească, ea a fost bătută.”

Rashno rămâne în arest, a spus Hrana.

Confesiunile femeii au provocat indignare și i-au alarmat pe iranieni care s-au exprimat în online.

În această săptămână, grupuri de activiști pentru drepturile femeilor s-au adunat la Teheran, purtând pancarte cu întrebarea: „Unde este Sepideh Rashno?” și a fost lansat un videoclip cu femei iraniene recitând o poezie numită Mărturisirea.

Masih Alinejad, jurnalist, activist și dizident, a descris arestările drept „un act de teroare”.

Alinejad a fost vârful de lance al mișcării Miercurea Albă, care a început în 2014 și a încurajat femeile să poarte alb și să-și arunce basmaua.

Ea a fost ținta unei tentative de răpire în 2021, iar luna trecută un bărbat cu o pușcă a fost arestat în fața casei ei din New York.

Prof. Ali Ansari, specialist în politică din Orientul Mijlociu la Universitatea St Andrews, a declarat că înăsprirea regulilor hijabului face parte dintr-un „model sistematic mai larg de represiune” în Iran, care s-a agravat de la alegerea lui Raisi în august 2021.

Raisi, care este mai dur decât predecesorul său, Hassan Rouhani, a preluat mandatul într-un moment de criză economică după reintroducerea sancțiunilor SUA împotriva Iranului și pe fondul protestelor împotriva inflației paralizante.

Primul său an de mandat a fost marcat de „un program de islamizare de la zero” , care a cunoscut o renaștere a „poliției morale”, care reprimă orice influențe vestice asupra societății iraniene.

„Securitatea statului a devenit destul de severă în general”, a spus Ansari pentru The Guardian.

„Mișcarea femeilor este prezentată ca o amenințare la adresa securității naționale, deoarece reprezintă o defalcare a normelor sociale și a influenței occidentale care pătrunde în societate.”

Tara Sepehri Far de la Human Rights Watch a spus că mărturisirea forțată are scopul de a intimida oamenii și de a răspândi frica, dar în cazul lui Rashno e puțin probabil să fie eficientă, tocmai pentru că era vizibil palidă. Era vizibil obosită” și nu s-a făcut „niciun efort în încercarea ca să pară că ar fi fost o mărturisire voluntară.”

Ea a amintit că, în noiembrie 2021, a fost introdus un proiect de lege privind populația, care restricționează accesul la avort și contracepție în încercarea de a crește rata natalității, aflată în scădere în Iran, ca parte a procesului politic care urmărește „readucerea femeilor acasă”.

Thompson a spus că a văzut în ultimul an „o creștere a represiunilor împotriva femeilor, așa cum nu am mai văzut de ceva vreme. Este ceva asupra căruia comunitatea internațională trebuie să fie atentă.”

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG