Linkuri accesibilitate

„E decizia mea!” | Iranul limitează prin lege accesul la avort și contraceptive


Criticii noii legi a populației spun că aceasta le neagă femeilor dreptul la avort.

Gouya, o femeie de 43 de ani din Iran, a decis că nu vrea copii. Dar dreptul ei de a alege este acum amenințat de stat.

Autoritățile au adoptat o nouă legislație care impune restricții suplimentare asupra avorturilor, interzice distribuirea gratuită a contraceptivelor de către sistemul public de sănătate și oferă beneficii suplimentare familiilor cu mai mulți copii.

Noua lege este o încercare a autorităților din țara cu aproximativ 84 de milioane de locuitori de a stimula natalitatea.

În ultimii ani, un număr tot mai mare de femei iraniene au ales să aibă mai puțini copii sau să nu aibă niciun copil, în principal ca urmare a problemelor economice, a schimbărilor legate de normele de gen, a creșterii educației în rândul fetelor și femeilor și a programelor de planificare familială.

Această tendință a făcut ca rata de creștere a populației Iranului să scadă de la peste 4% în anii 1980 la 1,29% în 2020, potrivit Băncii Mondiale, o evoluție care a alarmat clericii iranieni, extrem de influenți în societate.

Copii în brațele mamelor lor la Spitalul de copii Mofid din Tehran. Iranul limitează dreptul la avort pentru a crește natalitatea.
Copii în brațele mamelor lor la Spitalul de copii Mofid din Tehran. Iranul limitează dreptul la avort pentru a crește natalitatea.

Legea „întineririi populației și sprijinirii familiei” a fost promulgată de președintele Ebrahim Raisi în 16 noiembrie. Raisi este acuzat de organizația Amnesty International de crime împotriva umanității, pentru rolul său în execuția, în 1988, a mii de prizonieri politici.

Grupurile pentru apărarea drepturilor omului și experții în sănătate avertizează că măsurile vor restricționa accesul femeilor la avorturi, vor duce la sarcini nedorite și la nașterea de copii cu defecte congenitale. De asemenea, Legea ar crește riscul răspândii bolilor cu transmitere sexuală, inclusiv SIDA.

Gouya, care locuiește într-o zonă de lux a Teheranului, a descris noua lege drept „ridicolă” și a condamnat amestecul statului în viața personală a cetățenilor. Spune că femeile cu același statut social ca al ei vor găsi modalități de a eluda noile reguli.

„În loc să rezolve problemele economice, [autoritățile] vor să se amestece în continuare în viețile noastre”, spune Gouya pentru RFE/RL. Pentru a nu suferi repercusiuni, ea și-a dezvăluit doar prenumele. „Nu este treaba lor. Este decizia mea”, insistă Gouya.

„Suntem obișnuiți cu restricțiile în țara aceasta și găsim modalități de a le ocoli”, a adăugat ea.

„Un pas înapoi îngrijorător”

În Iran, avorturile puteau fi efectuate în mod legal în primele patru luni de sarcină dacă trei medici erau de acord că sarcina amenință viața mamei sau dacă fătul avea dizabilități fizice sau mentale severe care puteau duce la dificultăți extreme pentru mamă.

„Consiliul Gardienilor”, puternicul for clerical care aprobă modificările legislative, a precizat că avorturile vor fi acum aprobate de un complet care include un judecător și doi profesioniști în domeniul medical.

Noua lege cere, de asemenea, radiodifuzorilor de stat să producă și să difuzeze conținut care să încurajeze femeile să aibă mai mulți copii și să denunțe celibatul sau avortul. De asemenea, interzice producerea, distribuția și publicarea oricărui conținut care nu se aliniază politicilor oficiale.

Sociologii de origine iraniană spun că noua lege degradează femeilor și e expresia dorinței puterii religioase de a-și spori influența.
Sociologii de origine iraniană spun că noua lege degradează femeilor și e expresia dorinței puterii religioase de a-și spori influența.

Experții în drepturile omului ai Națiunilor Unite au cerut Iranului, în 16 noiembrie, să abroge legea, spunând că aceasta reprezintă „un pas înapoi îngrijorător al unui guvern care fusese lăudat pentru progresele în domeniul dreptului la sănătate”.

„Este șocant să vedem măsura în care autoritățile aplică legea penală pentru a restrânge drepturile fundamentale ale femeilor”, au declarat experții ONU. Potrivit acestora, legea va afecta grav dreptul la sănătate pentru femei și fete.

Organizația Human Rights Watch (HRW) a declarat săptămâna trecută că legea „încălcă și mai mult drepturile femeilor la sănătate sexuală și reproductivă și pune în pericol sănătatea și viața acestora”.

Demograful și sociologul Simin Kazemi, care trăiește în Teheran, a declarat pentru publicația Shargh că noua lege degradează femeile: „Acestea sunt văzute ca instrumente de reproducere în slujba guvernului”, a spus el.

Argumentele economice

Saeed Paivandi, profesor de sociologie aflat în Paris, a declarat pentru RFE/RL că societatea iraniană „a suferit schimbări semnificative” și „transformări mentale și culturale în ultimii 20 - 25 de ani. Acesta este unul dintre motivele scăderii populației”, a spus el. „Femeile nu vor să fie doar mame și soții ca în trecut, iar acest lucru nu este acceptabil pentru cei aflați la putere”.

Potrivit lui Saeed Paivandi, dificultățile economice tot mai mari din Iran și costul ridicat al vieții au contribuit, de asemenea, la decizia femeilor de a avea mai puțini copii sau deloc. Economia Iranului a fost paralizată de sancțiunile SUA și de ani de administrare proastă iar sărăcia s-a răspândit pe măsură ce inflația a crescut.

Iran | Fără bani pentru un sac de orez. Impactul devastator al inflației
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:10 0:00

„Adevărul este că problemele economice nu permit tinerilor să se căsătorească sau să aibă copii după căsătorie”, a spus Massoud Pezeshkian, fost ministru al Sănătății și actual membru al comisiei parlamentare pentru sănătate. „Tinerii noștri sunt șomeri. Atâta timp cât problema șomajului nu este rezolvată, aceste stimulente nu vor aduce nicio schimbare”, a spus el.

Mehrdad Viskarami, un alt parlamentar, apără însă modificările legislative. El a spus că acestea urmăresc să permită femeilor să-și joace „rolul de mamă”, fără a împiedica „dezvoltarea lor politică și socială și alte aspecte ale personalității lor”.

Iranul a fost lăudat pentru politicile sale eficiente privind populația luate în urma războiului devastator din 1980-88 cu Irakul. După 1988, statul a descurajat sarcina în rândul minorelor, a oferit prezervative gratuite și a subvenționat vasectomiile. Familiile erau încurajate să aibă doi sau mai puțini copii.

Semnalul că iranienii trebuie să aibă mai mulți copiii a venit de la liderul religios suprem, ayatollahul Ali Khamenei.
Semnalul că iranienii trebuie să aibă mai mulți copiii a venit de la liderul religios suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Dar aceste politici au fost treptat retrase în ultimii ani. Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a cerut iranienilor să aibă mai mulți copii, și a lansat avertismente cu privire la îmbătrânirea populației.

Într-un discurs de anul trecut, Khamenei a afirmat că „orice acțiune și măsură pentru scăderea populației ar trebui luată [doar] după ce [populația] ajunge la 150 de milioane”. Iranul are în prezent o populație de 84 de milioane de persoane.

Sociologul Saeed Madani din Teheran a declarat pentru RFE/RL că puterea religioasă dorește creșterea populației din motive ideologice. „Ei cred că creșterea populației va duce la o influență sporită a ideilor religioase”, a spus el. „Potrivit acestei ideologii, oamenii sunt instrumente [care pot] răspândi religia sau spori puterea și influența [Iranului]”, a arătat acesta.

„Trei culori” a răsunat la Tg. Ocna de Ziua Națională
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:03 0:00
XS
SM
MD
LG