Numărul de morți includ 362 de copii: 149 de fete, 175 de băieți și alți 32 de copii, transmite agenția ONU ce se ocupă de colectarea datelor de pe teren.
Multe victime provin din regiunea Donbas din Ucraina, mai precis 3.317 morți și 4.303 de răniți. Dintre aceștia, cei mai mulți au murit în urma bombardamentelor și atacurilor armatei ruse de pe teritoriile aflate sub controlul Guvernului ucrainean.
Vinerea trecută, Banca Națională a Ucrainei a furnizat un bilanț separat al victimelor, în care a identificat un număr mult mai restrâns de morți (2.593) și răniți (6.860), cel mai probabil fiind vorba doar de victime identificate și confirmate de instituție.
Ambele seturi de cifre contrazic datele furnizate de Guvernul ucrainean, care transmitea la finalul lunii mai că sunt cel puțin 22.000 de morți doar în Mariupol, oraș aflat sub asediul armatei ruse timp de două luni. În total, oficialii ucraineni estimează că numărul de civili morți se apropie de 30.000 - date neconfirmate datorită luptelor ce au loc în continuare în estul și sudul Ucrainei.
Războiul este, de asemenea, responsabil de cel mai mare val al refugiaților de pe continentul european de la al Doilea Război Mondial încoace.
Potrivit datelor furnizate de Biroul Înaltului Comisar ONU pentru Refugiați, peste 11 milioane de oameni (aproximativ un sfert din populația țării, marea majoritate femei și copii) au părăsit Ucraina în decursul a 6 luni de zile. În același timp, numărul de persoane strămutate intern pe teritoriul țării a scăzut la 6,6 milioane de oameni (de la 8 milioane cât erau înregistrați în luna aprilie).
În intervalul 24 februarie - 16 august, mare parte din ucraineni au ajuns în Polonia (5.439.431), Ungaria (1.118.983), România (1.044.292), Slovacia (690.337) și Republica Moldova (573.228).
În România, Biroul Înaltului Comisar al ONU transmite că aproximativ 55.668 de refugiați erau în luna august înregistrați pentru protecție temporară pe teritoriul țării, dintre care 14.807 primesc asistență financiară.
Însă cum situația războiului s-a calmat în multe regiuni din Ucraina, oamenii au preferat să se întoarcă la casele lor. Astfel, între lunile februarie și august, aproape 5 milioane de ucraineni s-au întors la ei în țară:
- 3.446.816 s-au întors din Polonia;
- 688.969 s-au întors din România;
- 424.034 s-au întors din Slovacia;
- 208.096 s-au întors din Republica Moldova.
Ungaria nu oferă cifre sau detalii legate de numărul refugiaților care au părăsit țara.
Alături de aceștia, în jur de 17,7 milioane de ucraineni (aproape jumătate din populația țării) au nevoie de asistență umanitară, potrivit unui raport publicat de Crucea Roșie.
La capitolul deportări, Departamentul de Stat american spune că între 900.000 și 1,6 milioane de ucraineni au fost strămutați cu forța în Rusia de către forțele invadatoare. Printre aceștia se numără aproximativ 260.000 de copii, iar cea mai mare parte dintre oameni au fost deportați către zonele din estul îndepărtat al Rusiei.
Deportarea civililor este considerată a fi crimă de război potrivit Articolului 49 al Convenției de la Geneva privitoare la protecția persoanelor civile pe timp de război din 1949 și Articolului 7 al Statului de la Roma al Curții Penale Internaționale.
Banca a transmis, de asemenea, că aproximativ 150 de obiective culturale au fost distruse parțial sau în totalitate, ca urmare a invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina.
Dintre acestea, cea mai mare parte a distrugerilor au fost suferite de siturile religioase, urmate apoi de clădirile istorice, centrele culturale, monumentele, muzeele și librăriile din țară. Distrugerea acestora reprezintă o crimă de război potrivit Convenției de la Haga din 1945.
Banca precizează, de asemenea, că aproximativ 38.000 de clădiri rezidențiale au fost distruse sau avariate (670 distruse complet), alături de 2.328 de unități școlare și 700 de unități medicale ce au avut de suferit de pe urma invaziei rusești din Ucraina.
Cea mai mare provocare a datelor colectate până în prezent îl reprezintă cifrele soldaților morți de ambele părți. Din motive de la sine înțelese, Guvernul ucrainean a refuzat încă de la începutul războiului să publice datele reale ale soldaților morți.
În ultimele luni, însă, atât președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cât și alți oficiali ucraineni au început să ofere cifre și intervale referitoare la numărul de militari uciși pe front, acestea variind fără un motiv concret.
Astfel, în luna iunie, Zelenski transmitea că Ucraina a pierdut în decursul a 4 luni de război aproximativ 10.000 de soldați, în timp ce un consilier al președintelui afirma că Ucraina pierdea undeva la 200 de soldați în fiecare zi. Pe 22 august, generalul forțelor armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi, declara că Ucraina a pierdut „9.000 de eroi” în luptele din ultimele 6 luni.
Nici de partea rusă, cifrele nu sunt exacte. La finalul lunii martie, NATO estima că aproximativ între 7.000 și 15.000 de soldați ruși au murit pe fronturile din Ucraina, în timp ce în luna august, Collin Kahl, secretarul adjunct al Apărării din SUA spunea că Rusia ar fi suferit între 70-80.000 de victime (morți, răniți și dispăruți) în rândul armatei sale.
Popularitatea lui Zelenski
Războiul din Ucraina a însemnat și creșterea peste noapte a popularității președintelui țării. Volodimir Zelenski a câștigat primul său mandat în calitate de președinte al Ucrainei în urma alegerilor din 2019, când 73% dintre alegători au preferat să voteze pentru un fost comediant în speranța că vechea clasă politică nu mai ajunge la putere.
În primele 100 de zile de la numirea sa în funcția de președinte, partidul lui Zelenski, Slujitorul Poporului, a reușit să obțină majoritatea în Parlamentul țării, lucru nemaiîntâlnit în politica internă a Ucrainei.
În perioada 2019-2020, prioritatea administrației sale a fost să rezolve conflictul din Donbas, iar în decembrie 2019, Zelenski s-a întâlnit cu omologii săi din Germania, Franța și Rusia la Paris pentru a obține garanții legate de pacea din regiune. Bombardamentele de pe teritoriul Donbasului s-au redus ca intensitate, iar administrația prezidențială a a lansat o serie de reforme menite să stimuleze creșterea economică și buna guvernare a țării.
Reformele au încetinit, însă, odată cu pandemia de Covid, iar partidul lui Zelenski a avut de suferit în rândul preferințelor alegătorilor ucraineni.
Cu toate acestea, războiul din Ucraina a schimbat semnificativ situația politică din țară. Potrivit unui sondaj realizat de Europa Liberă, aproape 97% din ucraineni au încredere și susțin armata Ucrainei, iar 85% au încredere parțială sau completă în președintele țării, Volodimir Zelenski.
În plus, aproximativ 85% dintre ucraineni se consideră cetățeni ai Ucrainei într-o societate diversă și marcată adesea de preferințe puternice ale identităților fiecărui grup etnic. Cu doar un an în urmă, doar 64.4% se identificau drept cetățeni ai Ucrainei.
„Ideea că nu există o națiune ucraineană și că statul ucrainean este unul eșuat erau fost cruciale pentru propaganda rusă”, a declarat Anton Hrușetski, directorul adjunct al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev. „Nimic nu ar fi putut avea un efect atât de unificator precum războiul purtat de Putin și justificarea sa cinică a acestuia.”
În contextul aderării Ucrainei la instituțiile europene și transatlantice, 96% dintre ei susțin aderarea la Uniunea Europeană, în timp ce 91% doresc ca țara lor să se alăture NATO. În jur de 92% dintre cetățenii ucraineni manifestă sentimente negative față de Rusia - o diferență majoră față de cei 2% care au transmis că atitudinea lor rămâne una pozitivă față de Kremlin.
