În paralel, primarii comunelor şi oraşelor mici din România solicită autorităţilor centrale despovărarea de o parte din cheltuielile pe care le suportă pentru susţinerea actului educaţional, dar şi suplimentări de fonduri pentru plata utilităţilor.
În condiţiile în care banii din bugetul şcolilor nu ajung pentru plata facturilor, acestea apelează adesea la primării pentru bani.
Aproximativ 2,9 milioane de elevi și preșcolari vor începe cursurile în 5 septembrie.
Până ca reformele macro propuse de noile Legi ale Educației să se facă simiţite, elevii se vor confrunta cu mai multe modificări aduse structurii şi desfășurării noului an şcolar încă din această toamnă.
Mai mult, o modificare esenţială, care va afecta absolvenţii claselor a VIII-a, a fost anunţată luni, 29 august, cu o săptămână înainte de începerea anului şcolar.
Din 2023, în admiterea absolvenţilor de a VIII-a la liceu nu se va mai ţine cont de media anilor de studiu din clasele V-VIII, care avea o pondere de 20% în admitere, a anunţat ministrul Sorin Cîmpeanu.
„E o decizie luată în Comisia de Dialog Social a Ministerului Educaţiei. E susţinută şi de reprezentanţii părinţilor, ai elevilor şi de cei din sindicate, prin urmare, de data asta, e o decizia unanim acceptată”, ne-a declarat secretarul de stat în Ministerul Educaţiei responsabil de învăţământul preuniversitar, Sorin Ion.
Module de studiu, în loc de semestre. E eliminată obligativitatea tezelor
Noul an şcolar vine cu o modificare esenţială legată de structura sa. Cursurile nu vor mai fi împărţite în semestre, sau în trimestre precum în trecut, ci în cinci module de studiu, intercalate de vacanţe.
Potrivit Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP) publicat în iulie în Monitorul Oficial,
elevilor li se va încheia câte o singură medie şcolară anual, la fiecare materie.
Media anuală va fi rezultatul mediei aritmetice a notelor obţinute pe parcursul anului. Profesorii vor stabili modul de evaluare şi numărul de note acordate, însă vor fi cu cel puțin 3 note în plus faţă de numărul de ore săptămânale alocate fiecărei materii. Dacă un elev studiază 2 ore de fizică pe săptămână, va avea un minim de 5 note în catalog.
Modificările vin la pachet cu eliminarea obligativităţii tezelor semestriale, după ce acestea au fost suspendate, respectiv numărul acestora a fost redus, în precedenţii doi ani şcolari, marcaţi de pandemie.
Iniţial, în noiembrie 2021, după ce o petiţie iniţiată de o elevă a strâns aproape 300.000 de semnături pentru înlocuirea tezelor cu teste sumative, pe fondul pandemiei, Ministerul anunţa că va menţine tezele şcolare.
„Școala, ca instituție, nu trebuie să asigure doar transmiterea de cunoștințe, ci și cultivarea unor valori (precum realismul și responsabilitatea) și a unor atitudini (precum rezistența la frustrare și reziliență, anduranță în fața limitărilor pe care le pot aduce anumite perioade, independent de voința elevilor, a părinților, a profesorilor sau a autorităților). Școala te pregătește pentru viața reală”, transmitea la acel moment ministrul Sorin Cîmpeanu.
Schimbăm anumite forme, ca să zicem că am schimbat ceva.Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale
La câteva luni distanţă, după ce Consiliul Naţional a Elevilor a înaintat o propunere în acest sens, ministrul Cîmpeanu anunţa că obligativitatea tezelor semestriale va fi eliminată din noul an şcolar.
Cum justifică Ministerul modificările
„Nu este clar pe ce studii de fundamentare se bazează aceste modificări, care sunt exemplele de bune practici luate în calcul. În lipsa unei argumentări solide a ministerului, pe care nu am văzut-o, impresia este că schimbăm anumite forme, ca să zicem că am schimbat ceva. Nu mai dăm teze, nu mai avem semestre, că avem module”, spune Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale.
Evaluarea competenţelor elevilor va rămâne la fel de importantă chiar dacă aceştia nu vor mai susţine teze, a spus pentru Europa Liberă secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Sorin Ion.
„Să nu uităm că în gimnaziu, din vreo 17 materii, teză se dădea doar la câteva. Asta înseamnă că putem face foarte bine evaluarea copiilor, fără să îi supunem la un test suplimentar, o teză, cu o materie de un semestru întreg”, a explicat Sorin Ion, care a menţionat că în multe dintre ţările europene nici nu există noţiunea de teză.
Referitor la ideea testelor sumative, la început şi final de an, anunţată de ministrul Sorin Cîmpeanu, secretarul de stat a spus că acestea ar reprezenta, în fapt, evaluări pe care profesorii le făceau oricum și până acum.
„Toţi profesorii, şi la materiile la care nu exista teză, făceau o evaluare la final de an, nu neapărat la nivel de un semestru întreg sau de an, dar era o evaluare sumativă. Pe de altă parte, teza mai avea o pondere de doar 25% din medie”, a mai spus Ion.
El a adăugat că eliminarea obligativităţii tezelor nu este un rezultat al introducerii modulelor de studiu, „care nu sunt altceva decât ce au fost şi până acum perioadele de studiu, doar că marchează şi intervalele dintre două vacanţe”.
„Doar am renunţat la încheierea unei medii intermediare, semestriale, care oricum nu avea relevanţă, pentru că tot procesul educaţional se raporta la mediile anuale”, a mai arătat secretarul de stat. Potrivit lui, în modificările introduse de noul an şcolar, reprezentanţii Ministerului au studiat exemple din alte ţări UE.
„De aceea am devansat începerea cursurilor, pe 5 septembrie. În majoritatea ţărilor şcoala începe între 1 şi 7 septembrie, ne-am uitat şi la numărul de zile din anul şcolar, suntem în continuare un pic mai jos decât media europeană, de accea l-am mărit un pic, dar nu foarte mult”.
Vacanţă de toamnă pentru toţi elevii, cea din februarie - reintrodusă
Noile module de studiu vor fi intercalate cu vacanţe şcolare. Noutatea principală este extinderea vacanţei de toamnă (programată anul acesta între 22-30 octombrie) pentru toţi elevii, nu doar pentru preşcolari şi cei din clasele primare.
De asemenea, vacanţa de iarnă a fost egalizată pentru toţi elevii, între 23 decembrie şi 8 ianuarie, după ce anul trecut cei din gimnaziu, liceu şi post-liceal au revenit la cursuri încă din 3 ianuarie.
Totodată, a fost reintrodusă vacanţa din luna februarie, eliminată în anul şcolar în curs, spre nemulţumirea şi a părinţilor, dar şi a operatorilor din turism.
Această vacanţă va avea o săptămână, într-un interval care a fost stabilit, la alegere, de Inspectoratele Şcolare, în perioada 6-26 februarie.
Reintroducerea vacanţei din februarie, suspendată în anul şcolar 2021-2022, a fost cerută în iarnă şi de Asociația Transportatorilor pe Cablu din România (ATCR) și Alianța pentru Turism (APT).
Cele două asociaţii au formulat atunci o petiţie pentru reintroducerea vacanţei, reclamând efectul negativ pe care l-a generat eliminarea acestei perioadă pe pârtiile de schi din ţară. Numărul turiştilor ar fi scăzut în prima săptămână din februarie 2022, comparativ cu 2021, şi cu 70% în unele domenii schiabile, au arătat ei.
Deşi solicitarea din petiţia amintită viza acordarea unei vacanţe de două săptămâni, în cele din urmă Ministerul a decis că aceasta va avea o săptămână.
Secretarul de stat Sorin Ion spune că reintroducerea vacanţei nu ar avea legătură cu doleanţele operatorilor din turism, ci cu necesitatea de a oferi elevilor un echilibru constant între învăţare şi odihnă.
Primari de comune se alătură contestatarilor valului de modificări decise sau propuse
Modificările frecvente „din mers”, dar și propunerile din noile legi ale Educației au fost contestate frecvent în ultima lună din mediul academic, de părinți, de studenți. Luni, criticilor li s-au alăturat și primari.
Noul an şcolar, dar şi noile legi ale educaţiei se vor derula tot după vechile reguli, care lasă asupra primăriilor de comune o gamă de cheltuieli greu de asigurat, spune Emil Drăghici, liderul Asociaţiilor Comunelor din România.
El a fost unul din liderii asociație prezenţi, pe 29 august, la discuție cu premierul Nicolae Ciucă la care a fost chemat ulterior şi ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
Emil Drăghici, primar independent al unei comune din judeţul Dâmboviţa, aflat la al optulea mandat, reclamă că asociaţia nu a fost consultată pe tema noilor legi ale educaţiei. Asta deşi cheltuielile pentru susţinerea sistemului de educaţie ajung să fie împovărătoare pentru comune cu bugete limitate, potrivit acestuia.
„Sunt cheltuieli care ţin strict de procesul de educaţie, care ar trebui să fie la Minister şi nu la autorităţile locale: burse, naveta cadrelor didactice, cheltuielile cu microbuzele şcolare şi cu plata şoferilor microbuzelor, cu verificarea stării de sănătate a dascălilor”, spune Emil Drăghici.
El a spus că pe lângă că trebuie asigurate, sumele respective sunt şi nepredictibile.
De precizat că în cazul burselor şcolare, începând din 2021, sumele alocate de autorităţile locale sunt recuperate din cotele defalcate pe TVA.
„Guvernul a direcționat suplimentar peste două miliarde de lei comunităților locale pentru continuarea programelor de care beneficiază copiii din învățământul preșcolar și elevii – finanțarea burselor, programele pentru școli și masă caldă în școli – și pentru asigurarea funcționării spitalelor publice, furnizarea de energie în sistem centralizat”, au anunţat reprezentanţii Guvernului, după întâlnirea cu Asociaţia Comunelor.
Liderul asociaţiei oraşelor: suntem nevoiţi să contribuim şi la plata utilităţilor
La întâlnirile de luni cu premierul Nicolae Ciucă şi cu ministrul Educaţiei au participat şi conducerea Asociaţiei Oraşelor din România, altele decât municipiile.
Aceştia au semnalat Guvernului faptul că banii de la bugetul de stat - alocaţi şi recuperați ulterior de Primării - adesea nu ajung pentru plata integrală a utilităţilor, astfel că primăriile trebuie să completeze din bugetele locale sumele.
Situaţia a devenit mai acută odată cu creşterea substanţială a costurilor cu energia.
„Am solicitat suplimentarea fondurilor pe care le primim la costul per elev, pentru cheltuielile materiale, pentru că banii nu ajung. Este cazul şi la mine în oraş, va trebui să suplimentăm din bugetul local. Banii primiţi nu acoperă cheltuiala cu energia, cam două treimi trebuie să suportăm din bugetul local”, a menţionat Adrian Teban.
Liderii celor două asociaţii spun că aşteaptă suplimentările cerute, la rectificarea bugetară din octombrie, conform promisiunilor Guvernului.
