Tema este una controversată în condițiile în care ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, propune dispariția forului menit să analizeze și să decidă sancționarea plagiatului când însuși șeful său - premierul Nicoale Ciucă - este acuzat că a copiat 40 de pagini din lucrarea prin care a obținut titlul de „doctor”.
Deși la întâlnirea reprezentanților universităților cu Nicolae Ciucă s-a discutat tocmai despre modificările propuse de Sorin Cîmpeanu, aceștia nu spun nimic despre perspectiva desființării Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU).
Potrivit propunerii de modificare a legii învățământului superior, aceasta sarcină ar trece la un Consiliu Național de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU), dar rolul acestuia se rezumă la a gira ceea ce decid Comisiile de etică din universități și la a se adresa pentru o decizie finală instanțelor. Sistemul și-a dovedit deja slăbiciunile, după cum a explicat Europa Liberă.
Comunicatul Guvernului de după întâlnirea de luni cuprinde o referire la temele de dezbatere: „aspecte legate de statutul cadrului didactic universitar, de etica și deontologia universitară, de susținerea învățământului superior medical, precum și pe întregul set de valori promovat de România Educată”.
Rectorii din Consorțiul Universitaria au transmis și ei un comunicat în care vorbesc despre cinci propuneri pentru proiectul de lege a învățământului superior, dar referiri la CNATDCU lipsesc dintre acestea. Apar, în schimb, teme precum finanțarea mediului universitar și pensionarea profesorilor la 65 de ani.
„În cadrul întâlnirii, prof. univ. dr. Marian Preda, Rectorul Universității din București și Președintele în exercițiu al Consorțiului Universitaria, a exprimat, în numele forului, sprijinul față de proiectul România Educată și dorința de adoptare a unei Legi a Învățământului Superior care să asigure o implementare eficientă, echitabilă și sustenabilă a acestui proiect elaborat în spiritul promovării interesului național”, spun, diplomatic, conducătorii învățământului superior.
Atitudinea diferă categoric de cea a studenților, care au transmis, marți, categoric:
- Susținem, fără echivoc, eliminarea din proiectul legii a prevederii care permite renunțarea unilaterală la titlul de doctor;
- Solicităm păstrarea unei forme de verificare la nivel național în ceea ce privește acordarea titlului de doctor și a atestatului de abilitare;
- Răspunderea pentru plagiat să fie imprescriptibilă, nu să se prescrie după trei ani, cum dorește Ministerul Educației;
În comunicatul Consorțiului Universitaria (din care fac parte Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Academia de Studii Economice din București, Universitatea din Craiova, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și Universitatea „Ovidius” din Constanța) se amintește de componența comisiilor naționale prevăzute în proiectul de lege, dar nimic despre plagiat și desființarea CNATDCU.
Aici poate fi consultat proiectul pentru învățământul universitar
Europa Liberă a încercat să contacteze o parte dintre rectorii care s-au întâlnit cu Nicolae Ciucă. Cei mai mulți au spus că sunt ocupați, sunt în consilii de administrație și în cele de admitere și nu au cum să vorbească. Unii nu au răspuns deloc.
Singurul rector participant la întâlnirea de luni, care a răspuns la întrebările Europei Libere a fost Sorin Radu de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.
„Eu și colegii mei din Consorțiul Universitaria avem un singur punct de vedere, acea declarație de astăzi. La întâlnirea cu domnul prim ministru înțelegerea a fost ca președintele consorțiului, domnului Marian Preda, să prezintă punctual de vedere. În cadrul consorțiului, toată lumea a agreat ideea că susținem înființarea ciclului trei de studii Bologna – a studiilor doctorale, adică universitățile să își asume acest lucru cu tot ce implică, inclusiv cu impunerea unor standard și criterii de prevenire a plagiatului”, a spus rectorul Sorin Radu.
Universitarul spune că nu s-a discutat despre renunțarea la titlul de doctor, prevăzută în lege, iar fiecare universitate își va trimite propunerile la Ministerul Educației, dacă va dori.
„Am avut o întâlnire preliminară în cadrul consorțiului și am discutat mai multe zile, dar principial, fără a intra în amănunte”, a mai spus rectorul.
„Din punctul nostru de vedere universitățile au ajuns la maturitatea de a gestiona doctoratele. Așa cum stau lucrurile acum: doctoratele au loc în cadrul școlilor doctorale. Și au fost acreditate. Universitatea 'Lucian Blaga' a trecut prin acest proces de acreditare în vara anului trecut. Nu am avut probleme de plagiat, din punctul meu de vedere doctoratul poate fi organizat, sigur cu măsuri concrete de prevenire a plagiatului”, a precizat rectorul.
Rectorul spune că organismul care acum verifică titlurile de doctor poate fi desființat, așa cum prevede legea, pentru că nu a fost eficient.
„În ceea ce privește problemele unuia sau altuia nu e cazul să mă pronunț, că nu ține de universitatea mea. Dar toate acuzațiile de plagiat au apărut în timpul funcționării CNATDCU, nu văd legătura între cele două lucru, CNATDCU nu a fost un minister al adevărului, dovadă că s-au strecurat foarte multe (n.r plagiate)”, a spus rectorul de la Sibiu.
Întâlnirea de luni nu a fost prima dintre rectori și premier după apariția acuzațiilor de plagiat la adresa acestuia. Nici atunci problema nu a fost ridicată.
Studenții nu vor desființarea CNATDCU
În schimb, studenții de la Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) - care reprezintă 115 organizații studențești din 19 universități, au o poziție clară față de plagiat și de schimbarea CNATDCU.
Ei au trimis către Ministerul Educației primul set de 273 de amendamente referitoare la proiectul Legii Învățământului Superior.
Studenții arată că susțin „păstrarea unei forme de verificare la nivel național în ceea ce privește acordarea titlului de doctor și a atestatului de abilitare”. Potrivit poziției lor publice, studenții nu sunt de acord ca titlurile să fie acordate de către universități fără un aviz „din partea CNATDCU/CNETU sau cum se va numi această structură”.
„În acest sens, dacă problema invocată este faptul că titlul se acordă de Minister, nu de universitate, considerăm că problema se rezolvă prin acordarea titlului de doctor de către universitate, după un aviz conform din partea CNATDCU/CNETU”.
Argumentele studenților cu privire la existența unei structuri naționale care să verifice plagiatele
Studenții spun că sunt de acord cu autonomia universităților în ceea ce privește valoarea unui titlu de doctor sau valoarea unui atestat de abilitare pentru a conduce doctorate.
De asemenea, ANOSR susține că mutarea integrală a responsabilității titlurilor universitare la universități va duce la anularea eforturilor din ultimii 10 ani.
Renunțarea benevolă la titlul de doctor
Studenții cer eliminarea din proiectul legii a prevederii care permite renunțarea unilaterală la titlul de doctor.
„Titlul de doctor se acordă printr-un act administrativ, respectiv un Ordin al Ministrului Educației. Or, în absolut niciun alt domeniu al administrației publice nu este acceptată ideea renunțării la însuși actul administrativ, tocmai pentru că el emană de la autoritate, iar nu de la beneficiarul acestuia. Evident, beneficiarul unui act administrativ poate alege să nu mai utilizeze avantajele conferite”, au argumentat studenții, citând legislația în vigoare în România.
Teodor Iancu, vicepreședintele ANOSR arată că procedura este problematică și din punctul de vedere al implicațiilor financiare pe care și le asumă statul român, atât în formarea doctoranzilor, cât și în remunerarea angajaților din sistemul bugetar care dețin titlul de doctor.
Dacă renunțarea ar fi un drept, ne punem întrebarea de ce legiuitorul nu reglementează și renunțarea la diploma de licență, la diploma de bacalaureat sau chiar renunțarea la învățământul obligatoriu.ANOSR
„Din perspectiva formării, fie că vorbim de locuri bugetate, fie că vorbim de beneficiari ai unor burse, statul investește în formarea unor persoane care, mai târziu, au posibilitatea renunțării la titlurile de doctor câștigate și prin intermediul acestor finanțări. Or, dacă în cazul constatării unui plagiat, spre exemplu, statul are posibilitatea de a se îndrepta pentru recuperarea acestor sume, în cazul simplei renunțări la titlul de doctor, fostul titular al acestuia nu poate fi obligat la plata niciunei despăgubiri tocmai pentru că, prin efectul legii, i-a fost creată posibilitatea de a eluda procedura verificării”, a spus studentul pentru Europa Liberă.
Studentul amintește că titlul de doctor este recompensat în angajările din sistemul public cu o indemnizație de 950 de lei, iar dacă o persoană ar vrea să renunțe la titlul de doctor obținut fraudulos, statul nu ar mai putea obține prejudicial.
„Dacă renunțarea ar fi un drept, ne punem întrebarea de ce legiuitorul nu reglementează și renunțarea la diploma de licență, la diploma de bacalaureat sau chiar renunțarea la învățământul obligatoriu! Absurditatea acestei posibilități planează, pe cale de consecință, și asupra renunțării la titlul de doctor”, a spus Teodor Iancu.
În poziția lor oficială, studenții cer ministerului ca evaluarea obligatorie a profesorilor cu vârsta de pensionare să se facă la 65 de ani și limitarea mandatelor rectorilor la 2 mandate a câte 8 ani.
Legile educației sunt în dezbatere până în 24 august, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, susține fără echivoc propunerile din document, iar mai multe universități urmează să își prezinte amendamentele în perioada următoare. Este cazul Universității Babeș Bolyai, de exemplu, al cărei rector, Daniel David, nu a participat la reuniunea de luni de la Guvern. Acesta este, de altfel, până în acest moment, singurul semnatar al unei petiții anti-plagiat.
Peste 200 de universitari din România și din universitățile străine au semnat o scrisoare deschisă către Ministerul Educației și universitățile din România denumită „Plagiatul la români: Îngrijorări și propuneri”, inițiată de profesorul Alin Fumurescu de la universitatea americană din Houston.
Documentul propune mai multe soluții pentru combaterea plagiatului din universitățile românești, printre care ca universitățile să îi încurajeze pe doctoranzi să își ia profesori străini în co-tutelă.
„Un doctorat în co-tutelă ar încuraja o muncă de cercetare corectă și o calitate mai bună a tezei”, arată inițiatorul, potrivit scrisorii deschise publicate pe contributors.ro.
