În condițiile în care PSD a anunțat că susține amendamentele depuse de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) - ceea ce denotă o înțelegere anterioară – PNL, UDMR, AUR și USR au venit cu propriile propuneri care sunt votate sau respinse în funcție de majoritatea politică din Parlament.
Amendamentele asociațiilor magistraților și cele din partea societății civile pică la votul din Comisie fără urmă de dezbatere. Propunerile opoziției sunt respinse de fiecare dată, partidele de la putere și CSM au mereu de câștigat.
Din partea PNL, cei care și-au asumat depunerea amendamentelor sunt Daniel Fenechiu și Cristian Țâgârlaș, iar de la AUR Ringo Dămureanu. Celelalte partide nu și-au trecut în proiectul de lege autorii amendamentelor, fiind consemnat, generic, doar denumirea formațiunii politice.
Cele mai exotice propuneri
AUR dorește numirea în magistratură, prin concurs, a avocaților, notarilor publici, a consilierilor juridici, ofițerilor de poliție judiciară, grefierilor cu studii superioare, persoanelor care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, administrației prezidențiale, guvernului, ministerelor, Curții de Conturi, avocatului Poporului, institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, cadrelor didactice din învătământul superior acreditat, cu o vechime de cel puțin 5 ani în activitate.
Motivează cei de la AUR că în sistemul judiciar francez, avocații cu vechime de 15 ani și care au dreptul să pledeze în fața CCR și a ÎCCJ pot da un interviu în fața secției corespunzătoare din CSM și pot opta pentru un post de procuror sau de judecător. De pensie specială ar putea beneficia doar dacă stau 15 ani în funcții.
Notari peste noapte, fără concurs
Deputatul Ringo Dămureanu de la AUR, fost sindicalist în confederația Meridian și fost miner, a propus ca judecătorii ÎCCJ, procurorii de la Parchetul General, de la DNA și DIICOT care au activat cel puțin 5 ani în aceste structuri, precum și foștii membri ai CSM, pot opta pentru intrarea în avocatură sau notariat fără examen sau concurs. De altfel, prevederea era cuprinsă în varianta MJ.
Suveranitatea României, la mâna lui Coarnă
Alt parlamentar implicat activ în a aduce completări legilor justiției este fostul lider sindical al polițiștilor Dumitru Coarnă. Îngrijorat de suveranitatea țării, Coarnă a depus mai multe amendamente. Astfel, invocând separarea puterilor în stat, Coarnă a propus să fie abatere disciplinară pentru magistrați „desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în public sau în exercitarea atribuțiilor de serviciu”.
Altă abatere disciplinară pentru magistrați ar fi „nerespectarea deciziilor CCR sau a deciziilor pronunțate de ÎCCJ în soluționarea recursului în interesul legii”. Și acest amendament a fost promovat de Coarnă, deputat neafiliat după ce a fost dat afară din PSD.
Amendamentul otrăvit propus de UDMR
UDMR a introdus un amendament care spune că procurorii DNA și DIICOT pot fi delegați sau detașați în cadrul acestor structuri doar dacă au dobândit gradul profesional de procuror la PG, lucru care limitează drastic baza de selecție a anchetatorilor pentru cele două unități de parchet.
În plus, există riscul ca avocații celor trimiși în judecată să ceară anularea actelor, ele fiind efectuate de procurori fără gradul corespunzător. UDMR motivează amendamentul prin faptul că după ce au ajuns la cele două structuri, procurorii au deschis procese pentru a obține gradul de parchet general.
Ca și Coarnă, UDMR susține că magistrații ar trebui cercetați disciplinar dacă nu aplică în deciziile lor hotărârile CCR și ale ÎCCJ, fiind adăugate și hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Șoșoacă vrea sesizări din oficiu
Viitoarea lege a Consiliului Superior al Magistraturii a fost amendată și de senatoarea Diana Șoșoacă.
Ea a cerut ca Secțiile CSM să se sesizeze din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice, să cerceteze disciplinar magistrații care „sfidează” deciziile CCR și care dau întâietate dreptului european.
Diana Șoșoacă și Dumitru Coarnă s-au întâlnit în luma martie, în urma unei cereri depuse în acest sens, cu ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin.
Cei doi parlamentari au prezentat o propunere privind o așa-numită „poziție de neutralitate” a României în războiul declanșat de Rusia în urma invadării Ucrainei.
Amendamente nocive au venit și din partea CSM. Astfel, pe ultima sută de metri, Consiliul a propus ca răspunderea disciplinară a magistraților să se prescrie în termen de 5 ani de la data săvârșirii abaterii disciplinare. În plus, termenul de prescripție a răspunderii disciplinare se suspendă pe întreaga durată a suspendări judecății disciplinare.
Acest lucru reprezintă o nouă metodă de hărțuire a magistraților incomozi care nu respectă linia trasată de secția pentru judecători a CSM. Problema este că membrii Consiliului nu au fost consultați și, deși au cerut propunerile concrete de amendamente, nu au primit niciu răspuns din partea conducerii CSM.
Dezbatere mimată
În comisia specială pentru adoptarea legilor justiției amendamentele depuse de AUR, USR, Forumul Judecătorilor din România și Asociația pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) au fost respinse la foc automat. Agreate au fost propunerile CSM care au fost convenite cu PSD, dar și cele ale PNL.
Chiar în timpul dezbaterilor din Comisia specială, deputatul USR Iulian Bulai a anunțat că a cerut Comisiei de Monitorizare a Adunării parlamentare a Consiliului Europei (APCE) sesizarea Comisiei de la Veneția pe legile justiției promovate de România, sesizare care a fost acceptată.
„Comisia de la Veneția va emite o opinie pe cele trei legi ale justiției. Asta am cerut astăzi în Comisia de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Solicitarea a fost admisă cu majoritatea voturilor.
PSD PNL ar trebui să nu se grăbească: să aștepte punctul de vedere solicitat și să-l implementeze în raport cu prevederile MCV și GRECO”, arată Bulai pe Facebook.
Ce propune APCE
Într-adevăr, Adunarea face apel la autoritățile române să țină seama de recomandări și să abordeze preocupările formulate de Comisia de la Veneția și GRECO în pregătirea proiectelor de legi privind justiția, să introducă garanții adecvate pentru noul sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, ca urmare a desființării Secției pentru investigarea infracțiunilor în sistemul judiciar, să urmărească punerea în aplicare a strategiei naționale anticorupție.
Aceste jaloane nu se regăsesc în proiectele legilor justiției discutate zilele acestea în comisia din Parlament.
Verificările în cazul României au fost făcute de portugheza Edite Estrela și Krista Baumane din Letonia. Culmea este că ministrul Predoiu s-a întâlnit cu cei doi co-raportori în iulie 2022 la București.
„În cadrul discuțiilor, ministrul Justiției a prezentat angajamentul politic solid al României pentru reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției”, se arată într-un comunicat al ministerului.
Două luni mai târziu, echipa de monitorizare din cadrul APCE a sesizat Comisia de la Veneția în legătură cu legile susținute de MJ.
Miercuri, ministrul Predoiu a minimalizat acest lucru și a explicat că nu mai avea timp să ceară un punct de vedere specialiștilor din Comisia de la Veneția.
„În ceea ce privește Comisia de la Veneția. (…) Ceea ce s-a votat la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei vizează un proces de evaluare pentru toate țările membre, în cadrul căruia este evaluată acum și România. În acest proces de evaluare, se folosesc diverse instrumente, inclusiv Comisia de la Veneția. Este, cu alte cuvinte, un proces democratic, european, paralel cu ceea ce derulăm noi cu MCV, cu Comisia Europeană, care ne privește pe noi, Ministerul Justiției. (...) este și nedrept, și incorect, și ipocrit să se reproșeze acum Guvernului, Ministerului Justiției că nu mai sesizează Comisia de la Veneția, ca și când ți se reproșează că nu bifezi o procedură al cărei timp a trecut. Nu este vina noastră asta. Dar am ținut cont de avizele Comisiei de la Veneția!”, a susținut Predoiu în Comisia specială pentru adoptarea legilor justiției.
