După raportul extrem de dur împotriva Ungariei, adoptat săptămâna trecută de Parlamentul European, în care a învinovățit inclusiv Comisia și Consiliul de inacțiune, Executivul comunitar a propus duminică suspendarea a 65% din fondurile alocate Ungariei.
Este vorba de aproximativ 7,5 miliarde de euro din finanțarea alocată Ungariei, care ar urma să fie suspendate de la plată din cauza problemelor legate de statul de drept.
Comisia a deschis, însă, și calea spre un posibil compromis care să permită Budapestei să păstreze banii, aruncând astfel mingea în terenul Consiliului European.
„Decizia de astăzi este o demonstrație clară a hotărârii Comisiei de a proteja bugetul UE și de a folosi toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a asigura acest obiectiv important”, a declarat comisarul pentru buget Johannes Hahn reporterilor în urma reuniunii de duminică a Colegiului comisarilor.
Conform propunerii, Comisia recomandă suspendarea a 65% din fondurile alocate Budapestei pentru trei programe în cadrul politicii de coeziune a blocului.
De asemenea, Comisia a propus și interdicția ca vreun ban din bugetul UE să ajungă la fundațiile controlate de apropiații premierului Viktor Orbán.
În același timp, Hahn a lăudat cele 17 măsuri de reformă la care s-a angajat guvernul ungar.
„Prin aceste măsuri, Ungaria și-a asumat angajamente importante și publice în direcția corectă”, a spus Hahn.
Deși a salutat modificările propuse, Hahn a subliniat că, în așteptarea îndeplinirii etapelor-cheie de punere în aplicare, „în acest stadiu, există în continuare un risc pentru buget”.
De mai bine de 12 ani, guvernul premierului ungar Viktor Orbán a suscitat criticile societății civile și organismelor europene pentru subminarea echilibrului democratic.
Criticii vorbesc despre influența partidului de guvernământ asupra sistemului judiciar, controlul asupra unei mari părți a presei și corupția răspândită.
Bruxelles-ul s-a arătat preocupat, în special, de încălcarea statului de drept.
La sfârșitul anului 2020, UE a creat un nou mecanism care permite suspendarea acordării fondurilor către țările care au probleme sistemice în respectarea statului de drept.
Comisia a declanșat noul mecanism împotriva Ungariei în aprilie, ancheta sa fiind concentrată pe problemele legate de achizițiile publice și deficiențele în investigarea corupției.
Odată cu decizia de duminică, Comisia mută acum mingea în mod oficial către Consiliul UE, care devine astfel cel mai important factor de decizie.
Într-o declarație, Comisia a spus că propune „o suspendare a 65% din angajamentele pentru trei programe operaționale din cadrul politicii de coeziune”, precum și „o interdicție de a încheia angajamente legale” cu așa-numitele trusturi de interes public din Ungaria.
Statele membre au acum o lună pentru a decide dacă adoptă sugestiile Comisiei, cu posibilitatea de a prelungi această perioadă cu două luni.
Deși Comisia a recomandat suspendarea unei părți din finanțarea Ungariei, ea s-a angajat și într-o relație extinsă cu autoritățile din Budapesta.
Oficialii maghiari spun că pot pune în aplicare noi mecanisme pentru a reduce riscurile de corupție și au înaintat o varietate de propuneri în acest sens.
„Concluzia Comisiei este că măsurile de remediere propuse ar putea, în principiu, să abordeze problemele în cauză, dacă sunt detaliate corect în legile și normele relevante și implementate în consecință”, a spus Comisia în declarația dată publicității duminică.
„În așteptarea îndeplinirii pașilor cheie de implementare”, a menționat acesta, „Comisia consideră că un risc pentru buget rămâne în această etapă”.
Și, deși încă nu este clar cum vor fi implementate unele dintre reforme și dacă vor fi eficiente în reducerea corupției la nivel înalt și reducerea riscurilor pentru bugetul UE, Comisia i-a sugerat Consiliului că ar putea acorda Ungariei timp să demonstreze că este serios preocupată de reforme și, prin urmare, ar avea astfel o posibilă oportunitate de a-și păstra fondurile.
„Comisia va monitoriza situația și va informa Consiliul cu privire la orice element relevant care ar putea avea un efect asupra evaluării sale actuale”, transmite Executivul de la Bruxelles, care spune că Ungaria „s-a angajat să informeze pe deplin Comisia cu privire la îndeplinirea etapelor cheie de implementare până pe 19 noiembrie”.
Regulamentul privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii se aplică în cazul în care se constată încălcarea statului de drept în țările membre, într-un mod care riscă să afecteze în mod direct interesele financiare ale UE.
Regulamentul se aplică din ianuarie 2021. Tot de atunci, Comisia monitorizează situația din țările UE și colectează informații relevante.
Pe 2 martie 2022, Comisia Europeană și-a adoptat orientările privind regimul general de condiționalitate .
Orientările explică în detaliu modul în care Comisia va aplica regulamentul, inclusiv modul în care vor fi protejate drepturile beneficiarilor finali și ale beneficiarilor finanțării UE.
Procedura în cazul Ungariei este prima conform regulamentului.
Parlamentul European a votat joi, cu 433 de voturi pentru, 123 împotrivă și 28 de abțineri adoptarea unui raport care semnalează „existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea (Europeană)”.
Invocând riscurile de corupție, Comisia Europeană ar trebui să recomande în cursul acestei săptămâni suspendarea miliardelor alocate Budapestei din bugetul comun de 1,1 trilioane de euro al blocului pentru perioada 2021-2027.
Ar fi prima mișcare de acest fel a UE în temeiul noii sale sancțiuni financiare, numită „numerar pentru democrație”, convenită în urmă cu doi ani, tocmai ca răspuns la mișcările lui Orban și ale aliaților săi din Polonia împotriva principiilor liberal-democrate din interiorul blocului.
„Situația s-a deteriorat astfel încât Ungaria a devenit mai degrabă o „autocrație electorală” decât o democrație, a anunțat PE într-un comunicat.
Ca răspuns, partidul de guvernământ, Fidesz, al lui Orban, a declarat că parlamentul UE este mai interesat să atace Ungaria decât să abordeze o criză economică cauzată de creșterea costurilor energiei agravate de războiul Rusiei în Ucraina și de sancțiunile occidentale împotriva Moscovei.
Relația Ungariei cu UE, care a aderat la blocul comunitar în 2004, este de câțiva ani blocată de guvernul Viktor Orban pe teme privind drepturile migranților, homosexualilor și femeilor, precum și independența sistemului judiciar, a presei și a mediului academic.
Autoproclamatul cruciat iliberal neagă că Ungaria ar fi mai coruptă decât alte națiuni din blocul celor 27 de națiuni.
Comisia Europeană a blocat deja aproximativ 6 miliarde de euro datorate Budapestei în contul pachetului de stimulare economică post-Covid, invocând garanții insuficiente împotriva corupției în achizițiile publice din Ungaria.
Fonduri în valoare de până la o zecime din PIB-ul Ungariei sunt în joc dacă alți membri ai UE ar aproba recomandarea așteptată din partea Comisiei, o perspectivă care a afectat forintul ungar, moneda cu cele mai proaste performanțe din Europa centrală.
Budapesta a fost supusă presiunilor în ultimele săptămâni pentru a ajunge la un acord cu Bruxelles-ul în vederea deblocării finanțării pentru economia Ungariei, aflată în dificultate, iar guvernul Orban a promis să creeze o nouă agenție anticorupție.
Țările membre au la dispoziție trei luni pentru a decide cu privire la recomandarea Comisiei și ar putea limita pedeapsa dacă ar considera între timp acțiunile Budapestei convingătoare.
