De ce sunt organizate așa-zisele referendumuri și de ce rezultatele nu vor fi legitime - precedentul Crimeea
Prin încorporarea celor patru zone ucrainene în Rusia, Moscova ar putea justifica escaladarea militară ca fiind necesară pentru a-și apăra teritoriul, transmite Reuters.
Asta deoarece, miercuri, Vladimir Putin a declarat că Rusia „va folosi toate mijloacele de care dispune” pentru a se proteja, o referire aparentă la armele nucleare. „Aceasta nu este o cacealma”, a spus el.
Șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, care a fost președintele Rusiei în perioada 2008-2012, a susținut că „aceste referendumuri sunt esențiale pentru alipirea la Rusia” și a avertizat că odată devenite teritoriu rus, Rusia va putea da un răspuns militar pe măsură.
Referendumurile au fost denunțate de lideri mondiali, de la președintele american Joe Biden până la secretarul general al ONU Antonio Guterres, precum și de NATO, Uniunea Europeană și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).
De altfel, OSCE - care monitorizează de regulă alegerile din multe țări - a declarat că rezultatele așa-numitelor referendumuri din aceste patru zone nu vor avea forță juridică, deoarece nu sunt conforme cu legislația ucraineană sau cu standardele internaționale, iar zonele nu sunt sigure pentru populație.
În plus, nu vor exista observatori independenți, iar o mare parte din populația dinainte de război a fugit.
Precedentul Crimeea
Rezultatele pseudo-referendumurilor sunt considerate inevitabile în favoarea Rusiei, după ce votul din Crimeea, din 2014, criticat la nivel internațional ca fiind fraudat, a avut un rezultat oficial de aproape sută la sută în favoarea anexării oficiale.
În timp ce Kremlinul a pretins un sprijin de 96,7%, un raport scurs de la Consiliul pentru Drepturile Omului din Rusia a declarat că doar aproximativ 30% au votat și abia jumătate au susținut anexarea, relatează BBC.
De această dată se așteaptă ca votul să aibă loc în perioada 23-27 septembrie - fie personal, fie de la distanță - în mijlocul unui război, cele patru regiuni implicate fiind fie parțial, fie complet sub ocupație.
În sud, orașul Herson nu este un loc sigur în acest moment, soldații ruși luptându-se să rețină o contraofensivă ucraineană de proporții. Clădirea administrației centrale a fost lovită de o serie de rachete chiar săptămâna trecută.
Un vot sigur este imposibil, și totuși oficialii vorbesc despre 750.000 de persoane înregistrate și despre planuri de a încorpora în zona anexată părți ocupate dintr-o altă regiune ucraineană, Nikolaiev. Ei vorbesc despre votul „din casă în casă” în primele patru zile, cu secții de votare staționare în ziua de 27 septembrie.
De asemenea, în cazul Zaporojie, orașul rămâne în siguranță în mâinile ucrainenilor, astfel încât orice vot pentru anexarea acestei regiuni are și mai puțin sens.
ISW: Kremlinul reduce importanța schimbului de prizonieri cu Ucraina
Institutul pentru Studiul Războiului raportează că schimbul neașteptat de prizonieri, care a fost anunțat în aceeași zi cu mobilizarea parțială, este „profund nepopular” în rândul naționaliștilor ruși și al bloggerilor militari.
Kremlinul a schimbat miercuri 215 prizonieri de război ucraineni, inclusiv cetățeni străini capturați și lideri ai Batalionului Azov, cu cel puțin 55 de prizonieri de război și prizonieri politici ruși, inclusiv prietenul personal al lui Putin, miliardarul ucrainean Viktor Medvechuk.
Experții au remarcat însă că bloggerii militari ruși de extremă-dreapta au criticat schimbul și au întrebat dacă Kremlinul a renunțat la „denazificarea” Ucrainei, unul dintre obiectivele declarate ale invaziei ruse din februarie.
UK: Ucraina pune presiune pe un teritoriu pe care Rusia îl consideră esențial
Ministerul britanic al Apărării a anunțat vineri dimineață că „situația de luptă rămâne complexă”, dar că „Ucraina pune acum presiune pe un teritoriu pe care Rusia îl consideră esențial pentru obiectivele sale de război”, cu lupte de-a lungul râului Oskil și cu un asalt ucrainean asupra orașului Lîman, din regiunea Donețk, pe care Rusia l-a capturat în luna mai.
Estonia se așteaptă la pene de curent cauzate de Rusia
Prim-ministrul estonian Kaja Kallas a declarat că sunt posibile pene de curent dacă Rusia va elimina statele baltice din rețeaua comună de energie electrică.
„Trebuie să fim pregătiți pentru faptul că Rusia ar putea deconecta Estonia, Letonia și Lituania de la rețeaua lor de electricitate. Ar fi înțelept să fim pregătiți pentru posibilele pene de curent - asta include autoritățile publice, companiile și fiecare individ”, a declarat ea, potrivit Reuters.
De asemenea, Kaja Kallas a făcut apel la cetățenii ruși care trăiesc în Estonia să ignore orice somație de a lupta în Ucraina: „Nu plecați, pentru că nu există cale de întoarcere”.