Linkuri accesibilitate

3 minute | Iranul după Mahsa Amini, mobilizarea aduce războiul în casele rușilor, cele 600 de BMW și amicul lui Klaus Iohannis


Manifestațiile masive din Iran sunt oglindite de marșuri de solidaritate în alte țări, cum este acesta care a avut loc la Istanbul/Turcia. Protestele au izbucnit după moartea tinerei de 22 de ani, Mahsa Amini, brutalizată în custodia poliției de moravuri.
Manifestațiile masive din Iran sunt oglindite de marșuri de solidaritate în alte țări, cum este acesta care a avut loc la Istanbul/Turcia. Protestele au izbucnit după moartea tinerei de 22 de ani, Mahsa Amini, brutalizată în custodia poliției de moravuri.

În peste 50 de orașe din Iran se desfășoară proteste contra regimului islamist. Revolta a izbucnit după moartea unui tinere de 22 de ani, reținută de poliția moravuri. În Ucraina a avut loc un important schimb de prizonieri, au fost eliberați inclusiv luptători de la Azovstal.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Milioane de oameni protestează pe străzile orașelor din Iran. Protestele au izbucnit luni, după înmormântarea tinerei Mahsa Amini de 22 de ani, care a intrat în comă în custodia poliției și a murit la spital.

Iată principalele știri ale dimineții:

  • Președintele Iranului, Ebrahim Raisi, a anunțat o anchetă asupra poliției de moravuri. Anunțul a fost ignorat de protestatari. Violențele au dus deja la moartea mai multor demonstranți.
  • „Mobilizarea parțială” anunțată de V. Putin este de fapt una 100%. Mulți bărbați încearcă să părăsească țara.
  • Controversatul contract prin care Poliția Română cumpără 600 mașini BMW de ultimă generație aduce beneficii unui prieten al președintelui Iohannis.

Iran: „Femei, viață, libertate!” și „Moarte dictatorului!”

Protestele provocate de moartea tinerei Mahsa Amini s-au extins în toată țara. S-au înregistrat violențe, 17 persoane și-au pierdut viața în cele mai grave tulburări din ultimii ani din Iran, relatează BBC. The Guardian, citând organizații pentru drepturile omului, scrie că ar fi vorba de 31 de morți.

Femeile își ard pe stradă vălul islamic pe care au fost obligate să îl poarte, în aplauzele bărbaților, notează Europa Liberă, sedii ale autorităților locale sunt luate cu asalt. Strigăte „Moarte dictatorului” se aud frecvent, vezi video inclus.

Aflat la New York pentru Adunarea Generală a Națiunilor Unite, liderul iranian, Ebrahim Raisi, a acuzat Vestul de ipocrizie, sugerând că nu soarta femeilor ar fi de interes în Occident, ci destabilizarea țării sale. Statele Unite au anunțat sancțiuni contra oficialilor din poliția de moravuri iraniană.

Garda Revoluționară, organismul militar islamic care guvernează țara, în strânsă legătură cu liderul religios suprem, Aiatolahul Ali Kamenei, a cerut investigații judiciare contra celor care răspândesc știri și zvonuri false”. Internetul e și mai cenzurat ca deobicei.

Pe de altă parte, cunoscuta jurnalistă Christiane Amanpour a refuzat la New York să poarte vălul islamic în timpul interviului CNN programat cu președintele Raisi. Cererea, neobișnuită în afara Iranului, a venit în timp ce jurnalista aștepta deja de 40 de minute sosirea liderului iranian. Cum Christiane Amanpour a refuzat, interviul nu a mai avut loc, relatează CNN și alte publicații occidentale.

Mobilizarea pentru armata lui Putin e de 100%

Nu numai că „mobilizarea parțială”, „numai a rezerviștilor” e de fapt generală și privește toți bărbații între 18 și 60 de ani, dar se pare că autoritățile caută să îi înregimenteze și pe cei cu platfus sau scolioză, relatează Europa Liberă.

O serie de cetățeni ruși, filmați de colegii noștri de la Current Time, la Kaliningrad par relevante pentru opinia generală din țară, foarte împărțită. În bătrânul oraș din vestul Rusiei nu s-au împărțit încă ordinele de încorporare.

BBC publică însă alte tipuri de imagini: oameni nervoși la centre de încorporare, în estul Rusiei europene, sau bărbați resemnați îmbrățișându-și familiile în lacrimi sau cozi de mașini la frontiera cu Georgia. Dintre cei care rămân, unii sunt dispuși să se automutileze ca să nu meargă la război. NYT face același demers.

Jurnaliști de la Libertatea au ajuns la frontiera ruso-finlandeză unde afluxul de ruși a sporit substanțial de miercuri dimineață când Vladimir Putin și-a anunțat „mobilizarea parțială”.

Analiștii nu cred însă că mobiliarea este de natură să împiedice avansul ofensivei ucrainene de vreme ce Rusia nu are capacitate de instrucție și dotare necesare. O poate cel mult încetini.

Este numai unul dintre motivele pentru care Washingtonul ia foarte în serios amenințările nucleare ale Rusiei, după cum explică Washington Post, aducând la lumină informații cheie din comunicarea cu Moscova.

În cele patru regiuni vizate de Rusia pentru anexare - Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson - au început de azi așa-zisele referendumuri, anunță Europa Liberă. Vicepreședintele Consiliului Suprem de Apărare a Rusiei, Dimitri Medvedev s-a antepronunțat deja spunând că după scrutine, cele patru regiuni vor fi alipite la Rusia.

Între timp, a avut loc cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Mai mult de 300 de luptători ucraineni, inclusiv șeful apărătorilor de la Azovstal și câțiva luptători occidentali, au fost eliberați în schimbul a 50 de fideli ai regimului Putin. Imaginile sunt tulburătoare.

De la mutat radar NATO în vreme de război, la fericit prieten pe banii Poliției

Libertatea continuă seria dezvăluirilor legate de scandalul provocat de Ministerul Apărării Naționale care a acceptat să mute un radar militar din zona Deveselu în beneficiul unui depozit Lidl, aprobat de primarul comunei Cârcea și Consiliul Județean Dolj.

G4Media anunță că Automobile Bavaria, dealerul de la care Poliția Română a decis să cumpere 600 de automobile BMW cu 98 de milioane de lei este firma condusă de prietenul președintelui Klaus Iohannis, Michael Schmidt. Un prieten de o viață, în casa căruia a și locuit.

Adevărul se ocupă într-un articol special de hidrocentralele de pe râul Strei, din județul Hunedoara. Iar PressOne explică cum de copacii din parcul bucureștean IOR au luat foc ca din întâmplare în această vară.

Alte subiecte:

Toate cele bune, week-end liniștit,

Elena

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

    TanaseE@rferl.org

XS
SM
MD
LG