Cazul a ieșit la iveală la începutul săptămânii, când procurorii DIICOT au efectuat nouă percheziții la sediile administrative și la punctele de lucru ale Gazprom din România.
După descinderi, opt persoane de mai multe naționalități, inclusiv română, au fost puse sub acuzare, iar patru reținute.
Infracțiunile pentru care procurorii români au început urmărirea penală sunt „divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice și transfer neautorizat de date informatice”. Mai exact, angajații Gazprom ar fi încălcat Legea Petrolului și legislația resurselor minerale și a ANRM (Agenția Națională a Resurselor Minerale).
Compania rusească Gazprom operează în România (inclusiv sub denumirea de Gazprom) prin firma NIS Petrol SRL din București. Societatea din Capitală este deținută de compania sârbească NIS AD din Novi Sad (sau Neftagas), care este deținută de gigantul rusesc din domeniul energiei.
Societatea din Serbia (NIS AD din Novi Sad) este una dintre cele mai importante companii petroliere din țara vecină. Acționarul majoritar este Gazprom. Cea mai importantă afacere în România este cea a celor 19 benzinării, care operează chiar sub numele comercial „Gazprom”.
Datele de spionaj
Presupusele acte de spionaj comise de angajații Gazprom se referă la datele de exploatare și explorare pe care NIS Petrol SRL/Gazprom România le-a strâns în legătură cu prospecțiunile realizate din 2013, în perimetrul de 24 de kilometri pătrați din orășelul Jimbolia, județul Timiș.
Informațiile legate de resursele minerale descoperite în Jimbolia au fost trimise companiei din Belgrad, deținută de Gazprom. Conform legislației exploatării resurselor miniere și a licenței acordate de ANRM, datele descoperite în subsol trebuia mai întâi comunicate statului român și apoi altor părți din afara României.
În caz contrar, fapta de a trimite datele mai întâi în afara granițelor și apoi statului român devine una de spionaj, explică procurorii DIICOT.
„În calitate angajați ai unei filiale a unei companii multinaționale au eludat normele metodologice pentru aplicarea legislației autohtone și au transmis date nedestinate publicității privind fondul de resurse, rezerve minerale, din România către firma din același consorțiu din Serbia”, au precizat anchetatorii prin intermediul unui comunicat de presă.
Un reprezentant al ANRM ne-a precizat că nici în acest moment statul român nu știe exact care este cantitatea de hidrocarburi (gaz și petrol) descoperită de Gazprom în Jimbolia, pentru că datele transmise până acum nu au fost clare.
Alte informații găsite la percheziții
În timpul celor nouă percheziții, procurorii și polițiștii au mai descoperit la adresele percheziționate documente legate de sistemul energetic din România, descrieri ale unor oficiali ai statului român, dar și date legate de combustibili folosiți de anumite vehicule militare ale României, așa cum ne-a precizat o sursă judiciară.
Procurorul de caz va decide cel mai probabil dacă este vorba de date cu caracter de spionaj sau sunt informații legate de competivitatea mediului de afaceri, ne-a mai declarat sursa respectivă.
DIICOT nu ne-a precizat până în acest moment care este naționalitatea persoanelor reținute, dacă printre aceștia se află și managerului grupului din România și când au fost trimise în Serbia datele considerate secrete pentru alte state de legislația românească.
Reacția Gazprom
Europa Liberă a încercat să obțină un punct de vedere de la reprezentanții companiei. La numărul de telefon al sediului NIS Petrol din București, de pe Calea Floreasca, reprezentanții companiei au susținut că „am greșit numărul”, în timp ce reprezentantul de vânzări al firmei susține că nu știe nimic despre perchezițiile DIICOT.
În schimb, compania sârbă NIS a transmis pentru Euronews Serbia că principiul de bază al companiei este respectarea strictă a reglementărilor legale aplicabile.
„Compania a cooperat și va coopera pe deplin cu toate autoritățile competente pentru a clarifica toate aspectele legate de activitățile companiei și ale angajaților săi din România”, a fost poziția transmisă de conducerea NIS către presa din Serbia.
Operațiunile din Jimbolia realizate din Marea Britanie
Pentru resursele din perimetrul Jimbolia, Agenția Națională a Resurselor Minerale a eliberat licență de exploatare în anul 2007 către firma britanico-australiană Zeta Petroleum, înregistrată la Londra. Perimetrul din Zimbolia a fost deja exploatat în perioada 1980-2000 de Petrom, care a scos aproape 1,7 miliarde de metri cubi de gaze.
Zeta Petroleum o companie mică ale cărei afaceri se concentrează pe descoperirea de resursele minerale în România, dar și alte state din fostul bloc sovietic. Acționarii societății sunt firme și persoane din Marea Britanie și Australia. Societățile australiene Tribis Pty Ltd și GMP Family Superannuation Fund Pty Ltd sunt acționarii cei mai importanți ai Zeta Petroleum, potrivit datelor Oficiului Comerțului din Marea Britanie.
Britanicul Ben Hodges conduce compania care a avut investiții în explorări chiar și în Rusia.
În anul 2012, Nis Petroleum (Gazprom România) preia 51% din drepturile de exploatare de la Jimbolia, iar Zeta Petroleum păstrează un procent minoritar. În schimbul pachetului majoritar de acțiuni, NIS s-a angajat să asigure întreaga finanțare a programului de explorare care va fi demarat în perimetrul Jimbolia.
„Suntem extrem de încântați să aducem Gazprom ca partener în concesiunea Jimbolia. Vom începe operațiunile de foraj până la finele anului. Acestea vor costa 4 milioane de euro”, a declarat în urmă cu un deceniu, Stephen West, managing director al Zeta.
Compania rusească ajunge până în 2016 să dețină șase autorizații de explorare în România, conform datelor ANRM.
În România, pe partea de explorare și producție, NIS colaborează cu East West Petroleum, cu Moesia Oil and Gas din Irlanda şi Armax Gaz din România, la alte cinci blocuri petroliere, respectiv EX 2 Tria şi EX 3 Băile Felix în Bihor, EX7 Periam, EX8 Biled, DEE EV Jimbolia și EX12 Crai Nou în Timiș.
În 2019, Gazprom România obține de la ANRM și ANRE (Agenția Naționale de Reglementare a Energie) și autorizațiile de exploatare a gazelor descoperite la Jimbolia.
Tot în 2019, ANRE elibera „autorizația de înființare pentru realizarea noii capacități energetice Centrala termoelectrică la Sonda 100 și Sonda 6 Jimbolia, societății NIS Petrol SRL”.
Gazprom în România
Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, societatea a avut anul trecut o cifră de afaceri de 569 milioane de lei, pierderi de 106 milioane de lei și 74 de angajați.
NIS Petrol SRL este deținută în proporție de 100% de compania NIS AD Novi Sad din Serbia și este administrată de cetățeanul sârb Vanja Aleksic.
NIS AD Novi Sad face parte din NIS Group, societate care are ca acționariat în proporție de 56,15% gigantul Gazprom, diferența fiind a guvernului Serbiei.
Pe piața balcanică, NIS gestionează o rețea totală de peste 400 de benzinării, sub două nume de marcă – NIS Petrol și marca premium Gazprom.
Gazprom România a importat din Serbia în anul 2021 produse în valoare de 33 milioane de euro. 30% dintre acestea au fost produse cu origini miniere, așa cum reiese din datele obținute de la direcțiile vamale.
Combustibilul importat din Serbia ajunge în 19 benzinării din România, care își desfășoară activitatea sub numele de Gazprom (sau Gazprom Petrol Stations) conform site-ului propriu. Aceste benzinării se găsesc în Căldurășeanca (județul Buzău); Otopeni și Clinceni (ambele din Ilfov); două pe Autostrada București-Pitești - în comuna Uliești (Dâmbovița); în municipiu Sibiu și câte una în localitățile sibiene Șelimbar și Miercurea Sibiului; una în Cluj-Napoca; trei stații în municipiul Oradea; trei stații în municipiul Timișoara; și patru în municipiul Arad.
Președintele Serbiei nu exclude vinovăția companiei NIS
Ancheta DIICOT și SRI a trezit și atenția președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic. Acesta a lăsat să se înțeleagă că se teme ca Serbia să nu fie catalogată din nou ca un prieten al Rusiei în urma anchetei din România.
„Va apărea acum peste tot în mass-media europeană și mondială, NIS este din Belgrad. În același timp, nu exclud deloc posibilitatea unei vinovății reale a NIS, dar nu știu care este cazul și nici nu m-am ocupat de el. Este important să subliniem că nu există cetățeni sârbi, nu are nicio legătură cu noi. Este vorba în majoritate de ruși, dar vom cere mai multe informații de la Poliția Română. Aceștia acuză una dintre filialele NIS de scurgere de date sau așa ceva”, a spus președintele Serbiei, scrie News.ro, citând Euronews Serbia.
NIS AD din Novi Sad este principalul producător și distribuitor de combustibil din Serbia.
Societatea a fost privatizată de guvernul de la Belgrad în 2008, iar cumpărător a fost Gazprom, prin firma Gazprom Neft. La procesul de licitație a participat și Rompetrol din România, compania condusă atunci de Dinu Patriciu. 400 de milioane de euro ar fi plătit conform presei sârbești Gazprom pentru pachetul majoritar (puțin peste 56%) de la NIS.
Societatea este cotată la bursa din Belgrad și conform propriului site are următorii acționari: PJSC Gazprom Neft - 50%, PJSC Gazprom - 6,15%, statul sârb - 29,83, alți acționari minoritari - 13,98%.
