Linkuri accesibilitate

Sute de milioane de dolari de la Kremlin pentru politicieni și partide din străinătate. Ce spune Ambasada SUA la București


Vladimir Putin încearcă să își sporească influența în țările democratice prin plata candidaților la alegerile prezidențiale sau parlamentare, arată serviciile de informații americane.

Serviciile de informații americane au dat publicității un raport în care arată că Rusia a dat cel puțin 300 de milioane de dolari unor partide politice şi candidaţi în peste 20 de ţări, începând din 2014. În acest fel, Rusia și-a exercitat influenţa în anumite domenii din acele țări.

Americanii spun că suma avansată de ei este o estimare „minimă”. După cum a indicat un înalt responsabil american pentru presa americană probabil că Rusia a transferat, în secret, „mai multe fonduri care nu au fost reperate”.

Potrivit relatării RFE/RL, Departamentul de Stat furnizează public unele informații din raportul serviciilor de informații din cauză că se așteaptă ca, în următoarele luni, Rusia să își folosească din ce în ce mai mult „instrumentele” pentru a-și crește influența.

Raportul nu dă concret numele țărilor în care Rusia a dat bani politicienilor, oferă, în schimb, unele informații cu privire la ce s-a întâmplat. Astfel, aflăm că există un ambasador rus într-o ţară asiatică nespecificată care i-a dat milioane de dolari unui candidat la alegerile prezidenţiale.

Ziariștii de la The Washington Post și The New York Times citează, sub protecția anonimatului, câțiva înalți responsabili care au spus că, prin dezvăluirea acestor informații, Administraţia Joe Biden încearcă să reducă influența rusească în contextul războiului din Ucraina.

Un înalt responsabil a declarat că diplomaţia americană va pune aceste concluzii la dispoziţia guvernelor a peste 100 de ţări.

Analiza serviciilor de informații americane arată că influența rușilor se face prin plata unor persoane ruse care desfășoară operațiunile globale. La rândul lor, acestea îi plătesc pe politicienii și alte persoane influente din diverse state.

Plata se face în numerar sau online, în criptomonede și cadouri generoase. Pentru a nu li se lua urma, rușii trec banii prin mai multe instituții folosind metoda „decupărilor”. Printre aceste instituții sunt fundații, grupuri de influență, grupuri de crimă organizată, consultanță politică, companii și întreprinderi de stat rusești.

Platformă online cu sediul în România

Banii furnizați de ruși în diverse țări au fost cheltuiți pentru a sprijini grupurile de influență susținute de partidele politice naționaliste de extremă-dreapta, au mai declarat înalții oficiali sub protecția anonimatului.

Analiza serviciilor de informații a fost cerută de Administrația Joe Biden, care a aplicat sancțiuni internaționale în efortul de a izola Moscova.

Înaltul oficial nu a spus câți bani se crede că a cheltuit Rusia în Ucraina, unde președintele Volodimir Zelenski l-a acuzat frecvent pe Vladimir Putin că se amestecă în politica internă.

Noua evaluare privind influența rușilor în diverse țări nu s-a referit deloc la amestecul rușilor în politica SUA. Însă, în trecut, serviciile de informaţii americane au declarat că Moscova intervenise în alegerile din SUA din 2016, mai ales recurgând la reţelele sociale pentru a-l susţine pe Donald Trump.

Atât spionajul american, cât și o anchetă a Senatului american au ajuns la concluzia că Rusia lui Putin a avut o campanie menită să îl ajute în 2016 pe candidatul Donald Trump.

Tot anterior, oficialii americani au indicat Bosnia-Herțegovina și Ecuador ca țări în care Rusia a intervenit direct prin puterea sa financiară.

Despre influența rusă în alegerile din SUA și Marea Britanie au fost făcute dezvăluiri în urmă cu doi ani de către Facebook, care a arătat atunci că rușii foloseau o platformă independentă de știri care a țintit alegătorii de stânga din Statele Unite și Marea Britanie, inclusiv prin recrutarea de jurnaliști care să scrie despre politica internă.

Platforma numită „Peacedata” se recomanda drept o „tânără organizație de știri nonprofit” cu sediul în România, care „se concentrează pe conflicte armate, corupție, criza ecologică, abuzul de putere, activism și drepturile omului”.

Înainte de alegerile europarlamentare din 2019, Europa Liberă România a publicat o analiză a campaniei la europarlamentare în România care arată că site-ul „Sputnik”, acum interzis în România, al agenției guvernamentale Rossiya Segodnya, cu sediul la Moscova, susține PSD și populiștii suveraniști.

Ce spune Ambasada SUA de la București

Europa Liberă a trimis solicitări către Ambasada SUA și către Ambasada Rusiei de la București pentru a afla în ce măsură banii trimiși de ruși pentru a-și spori influența au ajuns și în România.

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că SUA nu vor dezvălui informații specifice de spionaj.

„Am fost clari însă cu privire la preocuparea noastră legată de activitatea Rusiei de a influența procesul democratic în diferite țări din lume, inclusiv în a noastră. Preocuparea noastră cu privire la activitatea Rusiei în această privință nu este legată de o singură țară, ci de natură globală, pe măsură ce continuăm să ne confruntăm cu provocări împotriva societăților democratice. Nu avem alte informații de discutat despre anumite țări în legătură cu această chestiune”, a spus purtătorul de cuvânt prin Ambasada SUA la București.

Ambasada Rusiei nu a răspuns solicitării Europei Libere până la publicarea acestui articol.

Politica din Franța și Italia, influențată de Putin

Influența rusă în diverse țări a fost dezvăluită adesea chiar de politicieni. În Franța, liderul de extremă dreapta franceză și fostă candidată la președinție Marine Le Pen a recunoscut legăturile cu Vladimir Putin, mai ales după invazia rusă a Ucrainei.

Le Pen a mers inclusiv la Moscova înainte de alegerile prezidențiale din 2017 unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin.

În octombrie 2014, Frontul Național, partidul Marinei Le Pen, a împrumutat 9 milioane de euro de la o bancă rusă pentru a-și finanța campaniile electorale. Ulterior banca și-a închis toate activitățile.

În Italia, unde vor fi alegeri în 25 septembrie, liderii extremei drepte Giorgia Meloni și Matteo Salvini par să-l apere pe Vladimir Putin, cu toate că declarațiile lor publice nu sunt întotdeauna unanime.

Mateo Salvini este cel care l-a lăudat în trecut pe Vladimir Putin și care acum spune că sancțiunile asupra Rusiei impuse de Uniunea Europeană nu au avut efecte asupra Moscovei, în schimb ar fi îngenunchiat Italia și țările europene.

Nu numai americanii au prezentat cu informații privind influența Kremlinului. În luna iulie 2022, șeful Serviciului de Informații Externe al Marii Britanii, Richard Moore, a declarat că Rusia a pierdut „jumătate” din capacitatea de a spiona în Europa, după expulzarea a peste 400 de ofițeri de informații ruși sub acoperire.

De la începutul războiului din Ucraina, multe dintre țările europene au expulzat diplomați ruși. Cei mai mulți au fost expulzați țările baltice, Franța, Germania. Și Bulgaria a trimis înapoi la Moscova 70 de diplomați ruși

România a expulzat până acum 11 diplomați ruși, mult mai puțini decât alte state europene. Ultimul caz este din luna august și se referă la un oficial rus declarat persona non grata de către Ministerul Afacerilor Externe din România.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru lucrează în presă din 2001. Primele articole le-a publicat în România Liberă, ziar în redacția căruia a lucrat în primii trei ani. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, DIGI 24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. Din ianuarie 2021, Andreea este Senior Correspondent în echipa Europei Libere România. 

XS
SM
MD
LG