*Actualizare - Plenul Senatului a adoptat, luni, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind organizarea judiciară, proiectul legislativ privind Statutul judecătorilor şi procurorilor şi proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Acestea merg spre promulgare. Legile vor fi contestate la Curtea Constituțională de USR.
Comisia specială comună pentru examinarea iniţiativelor legislative din domeniul Justiţiei s-a reunit, luni, pentru a corela amendamentele aduse celor trei legi ale justiției.
Ședința a debutat cu propunerea AUR de reluare a votului în cazul unui amendament ce ar fi eliminat sancționarea magistraților care nu respectă deciziile Curții Constituționale și ale Instanței Supreme.
Șeful comisiei, liberalul Gabriel Andronache, nu a dorit acest lucru, motiv pentru care deputatul neafiliat Dumitru Coarnă, susținut de colega Diana Șoșoacă, a început pledoaria vehementă și pe un ton ridicat pentru așa-zisa păstrare a „suveranității” României.
Andronache a cerut evacuarea din sală a lui Șoșoacă, care insista pentru reluarea votului, dar a renunțat la sugestia unui coleg. Amendamentul cu pricina nu a fost votat de UDMR, fiind însușit de PNL și USR.
Simion cere explicații de la PSD
George Simion, copreședinte AUR, a cerut și el reluarea votului pentru că nimeni de la PSD nu și-a asumat acest vot. Coarnă, care s-a autocaracterizat „reprezentantul poporului român”, îi cere senatorului Robert Cazanciuc să spună dacă PSD „a votat împotriva Constituției sau pentru constituționalitate”.
Cu microfonul tăiat, Șoșoacă i-a descris pe membrii comisiei drept „inculți juridici” și i-a îndemnat să pună „mâna pe carte”, în timp ce Stelian Ion de la USR a cerut vot pe aceste legi după ce Comisia de la Veneția va da un punct de vedere.
Control absolut pe parchete și instanțe
Alexandra Lăncrănjan, membru al Comitetului Director al Asociaţiei Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP), arată că noile legi ale Justiției nu ar aduce reforma mult așteptată a sistemului judiciar, ci din contră.
„Multe aspecte punctuale sunt îngrijorătoare în pachetul legislativ de modificare a legilor justiției, dar aspectul cel mai discutabil este schimbarea paradigmei privind modul în care trebuie organizat sistemul judiciar. Pe de-o parte este inexplicabil de ce se dorește centralizarea puterii de decizie, în instanțe și parchete, în mâna prim procurorului/procurorului general și a conducătorilor de instanță”, a declarat procuroarea Lăncrănjan pentru Europa Liberă.
Ea a dat câteva exemple de modificări legislative care ar submina independența magistraților:
- Deciziile privind promovarea și evaluarea magistraților depind în mare măsură de voința conducătorilor parchetelor și instanțelor și nu se mai bazează pe un concurs obiectiv.
- Colegiile de conducere se transformă în forumuri de decizie pentru funcțiile de conducere, magistrații aleși de colegii lor fiind în minoritate absolută.
- Procurorul general poate infirma orice soluție a oricărui procuror din țară și se pune în discuție delegarea procurorilor fără acordul acestora.
Reprezentantul asociației procurorilor mai arată că, în loc să fie create mecanisme care ar ajuta sistemul judiciar să funcționeze, apar noi obstacole atât în ceea ce privește schema de personal, cât și în privința sistemului de sprijin al activității Parchetului General.
Pericol de depopulare a sistemului judiciar
Lăncrănjan arată că un Institut Național al Magistraturii (INM) de 3 ani și o obligație de a rămâne în sistem 10 ani (în prezent obligație este de 6 ani) va face cariera de judecător sau procuror indezirabilă prin comparație cu alte profesii juridice.
„Acest lucru, cumulat cu vechimile mari necesare pentru promovare, eliminarea anilor de studiu la INM din calcularea acestor vechimi și ieșirile la pensii vor conduce la un deficit de personal din ce în ce mai mare în parchetele și instanțele care, se presupune, au în lucru dosare complexe, de o gravitate sporită, inclusiv în cele două direcții specializate, DNA și DIICOT”, mai arată reprezentanta AMASP.
În plus, politicienii vor să excludă posibilitatea detașării polițiștilor în cadrul Parchetului General „cu promisiunea vagă că această chestiune va fi soluționată printr-o viitoare lege a poliției judiciare”. Mai mult, apare necesitatea încheierii unor noi protocoale privind supravegherea tehnică a suspecților.
„Până la așteptata lege, pentru punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică, metoda adecvată găsită de inițiatorul proiectului este o negociere în Ministerul Public și Ministerului de Interne pentru a găsi o soluție și încheierea unui protocol în acest sens”, mai arată Lăncrănjan.
În ciuda criticilor, cele trei proiecte de legi au fost trimise la Senat (care este camera decizională) pentru vot.
Încercare de sesizare a CCR
Grupul REPER din Parlament a publicat textele a trei obiecții de neconstituționalitate împotriva proiectelor de legi ale Justiției care urmează să fie adoptate de Senat.
Obiecțiile opoziției vizează restrângerea drepturilor magistraților, centralizarea puterii de decizie în cadrul sistemului judiciar și un rol de constrângere excesiv al Inspecției Judiciare. „Noile legi ale justiției, moșite de Cătălin Predoiu, fac ca justiția să arate ca un monstru care se autodevorează. Nu mai există control politic atât de pronunțat ca pe vremea lui Dragnea, dar este favorizat un război fratricid pentru putere” a arătat Cosmin Poteraș, senator REPER.
Partidul a făcut și un apel pentru celelalte partide din opoziție pentru a strânge numărul de semnături necesare pentru atacarea legilor la CCR.
„Facem apel la toți parlamentarii opoziției să renunțe la orgoliile personale și să susținem împreună acest demers. Nu avem nicio pretenție de paternitate pe text și ne dorim să fie discutat și negociat rapid, astfel încât să dăm dovadă că avem politicieni care pot face și altceva decât audiență în bula de Facebook. Nu ne rămâne decât să le cerem liderilor celorlalte partide parlamentare democratice de opoziție, Ludovic Orban și Cătălin Drulă, să susțină acest demers”, a susținut Andrei Lupu, co-lider al grupului REPER din Camera Deputaților.
Potrivit Constituției României, obiecțiile de neconstituționalitate pot fi depuse de către 50 de deputați sau 25 de senatori. La acest moment, niciunul dintre grupurile parlamentare din opoziție nu îndeplinește aceste praguri.
