În ciuda hotărârii Kremlinului de a înlătura actualul Guvern al Ucrainei de la putere, soldații ruși au suferit înfrângeri masive pe front și nu au reușit să ocupe decât aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei, potrivit estimărilor experților de la finalul lunii septembrie.
Însă daunele înregistrate de ucraineni pe teritoriul întregii țări sunt majore. Doar în ultima lună de război:
- s-au înregistrat 274 de morți și 769 de răniți, cea mai mare parte din ei (87%) pe teritoriile neaflate sub ocupație rusească;
- atacurile cu drone și cu rachete rusești au distrus peste o treime din rețeaua electrică a Ucrainei, în pragul venirii iernii.
Într-o vizită recentă la Kiev, Comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, a promis că Uniunea Europeană va interveni pentru a ajuta Ucraina cu resurse energetice și cu echipament.
„Mă aflu astăzi la Kiev pentru a contribui la extinderea sprijinului acordat sectorului energetic din Ucraina”, a declarat Simson într-o postare pe Twitter. „Am fost martoră directă la amploarea distrugerilor din Ucraina și depun toate eforturile pentru a spori ajutorul financiar, tehnic și practic”.
„Infrastructura energetică ucraineană face obiectul unui atac țintit din partea Rusiei - o tactică crudă și inumană pentru a provoca suferință, înainte de venirea iernii”, a transmis într-un mesaj pe Twitter Simson.
Potrivit oficialului european, ajutorul suplimentar va veni de la instituțiile UE, statele membre, partenerii internaționali și donatorii privați. Simson transmite că problema cea mai dificilă va fi obținerea de echipamente specifice de care Kievul are nevoie, întrucât nu sunt suficient de mulți producători la nivel mondial.
Tot marți, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că aprovizionarea cu apă și infrastructura electrică din Ucraina au suferit „daune semnificative” în urma loviturilor rusești. Macron a adăugat că „este nevoie de acțiune înainte de venirea iernii”.
„Vom mobiliza rapid atât comunitatea internațională, cât și sectorul privat”, a promis liderul de la Elysee.
Daunele cauzate de război
Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) a înregistrat în intervalul 24 februarie – 31 octombrie 16.295 de victime (6.430 de morți și 9.865 de răniți) în rândul civililor. În urma luptelor și bombardamentelor intense, aproximativ 402 copii au fost uciși, iar alți 793 răniți. Cifra reală a victimelor, așa cum transmite și agenția ONU pentru Drepturile Omului, ar putea fi mult mai mare.
Doar în ultima lună de război (1-31 octombrie) s-au înregistrat 274 de morți și 769 de răniți, cea mai mare parte din ei (87%) pe teritoriile neaflate sub ocupație rusească.
„Cele mai multe dintre victimele civile înregistrate au rezultat de pe urma utilizării armelor explozive cu efecte la scară largă, inclusiv bombardamente cu artilerie grea, sisteme de rachete cu lansare multiplă, rachete și lovituri aeriene”, se arată în comunicatul dat de OHCHR.
„OHCHR consideră că cifrele reale sunt considerabil mai mari, deoarece primirea de informații din unele locații în care au avut loc ostilități intense a fost întârziată și multe rapoarte sunt încă în așteptarea coroborării. Este vorba, de exemplu, de Mariupol (regiunea Donețk), Izium (regiunea Harkov), Lisiciansk, Popasna și Severodonețk (regiunea Luhansk), unde există acuzații privind numeroase victime civile”.
În plus, 11.983.982 de refugiați ucraineni au fugit din țară, mare parte din ei căutând refugiu și adăpost în țările învecinate din Uniunea Europeană. Potrivit Agenției ONU pentru Refugiați, cei mai mulți dintre ei care au aplicat pentru protecția temporară oferită de UE persoanelor strămutate se află în Polonia (1.469.032), urmată apoi de Germania (815.134).
Într-un comunicat dat pe 18 octombrie, Banca Națională a Ucrainei transmite că aproximativ 38.000 de clădiri rezidențiale au fost avariate sau distruse în urma războiului, iar 670 dintre acestea au fost distruse complet.
Armata rusă a bombardat constant infrastructura civilă, ducând la distrugerea completă a 313 instituții educaționale și 105 spitale. În total, 2.614 centre educaționale și 700 de spitale au fost avariate sau distruse în urma bombardamentelor.
Pe 31 octombrie, UNESCO transmitea că aproximativ 210 situri culturale au suferit distrugeri, dintre care 91 religioase, 15 muzee, 76 de clădiri istorice, 18 monumente și zece biblioteci. Daunele au fost înregistrate pe teritoriile a 12 teritorii, inclusiv Kiev.
Într-o conferință ținută în Parlamentul Germaniei, cancelarul Olaf Scholz a transmis că „Ucraina nu se poate descurca singură. Nici Uniunea Europeană nu poate gestiona (situația, n.r.) singură. Acest lucru poate fi realizat doar de întreaga comunitate globală, care să acorde acum sprijinul Ucrainei.”
Scholz a precizat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a cauzat daune în valoare de sute de miliarde de dolari, adăugând că reconstruirea țării va dura decenii de acum încolo.
