Potrivit raportului publicat marți, Comisia consideră că progresele realizate de România în cadrul MCV sunt suficiente pentru a îndeplini angajamentele asumate de România la momentul aderării sale la UE.
„Ultimul” MCV precizează că România a făcut „eforturi semnificative” pentru aplicarea recomandărilor din documentul aferent anului 2021 (în principal adoptarea legilor Justiției), suficiente pentru a considera că Bucureștiul și-a îndeplinit angajamentele luate la aderare.
Concluziile Comisiei Europene cu privire la mersul Justiției din România vor mai fi formulate de acum în cadrul Rapoartelor privind statul de drept, publicate anual pentru toate țările membre.
Potrivit raportului publicat marți, România va fi monitorizată în continuare, în cadrul acestor rapoarte, cu privire la:
- noul regim de după desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție;
- funcționarea Inspecției Judiciare;
- alocarea resurselor umane în sistemul judiciar;
- punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești de către administrația publică;
- impactul viitoarei revizuiri a legislației penale asupra eficienței luptei împotriva corupției;
- evoluția cadrului de integritate și aplicarea acestuia, inclusiv de către Parlament.
Comisia notează că, odată cu posibilitatea încheierii monitorizării în cadrul MCV, România se angajează să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția cu privire la cele trei legi ale Justiției promulgate recent de președintele Klaus Iohannis fără a le mai aștepta, așa cum ar fi dorit CE.
„Comisia concluzionează că România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător. Evaluarea ține totodată seama de evoluția situației statului de drept în UE și, în special, de implicarea deplină a României în ciclul raportului privind statul de drept”, a transmis vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.
Un oficial european a precizat pentru Europa Liberă că, pe lângă respectarea acestor recomandări ale Comisiei de la Veneția, România s-a angajat să finalizeze reforma Codului penal și a Codului de procedură penală.
Comisia continuă monitorizarea acestora în cadrul angajamentelor pe care și le-a luat România pentru a primi fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Reacțiile politice
Într-o conferință de presă de la Palatul Cotroceni, președintele României, Klaus Iohannis, a salutat anunțul Comisiei, pe care l-a numit „un pas semnificativ pe calea integrării europene” a României.
„Comisia Europeană a confirmat în urmă cu câteva minute în raportul făcut public progresul făcut de România în cadrul acestui mecanism ceea ce înseamnă că îndeplinim recomandările și obiectivele fixate prin MCV”, a declarat președintele României, Klaus Iohannis.
„Acesta este ultimul raport MCV al Comisiei Europene pentru țara noastră. De acum înainte România va fi, la fel ca toate celelalte state membre, monitorizată doar prin intermediul așa numitului mecanism generalizat privind statul de drept”, a continuat el.
„Mecanismul de Cooperare și Verificare s-a încheiat astăzi pentru țara noastră”, a mai spus Klaus Iohannis, în baza recomandării Comisiei Europene privind ridicarea MCV, deși CE a subliniat în raport că înainte de a lua o decizie finală cu privire la România, va ține seama de observațiile Consiliului, precum și de cele ale Parlamentului European.
Premierul României, Nicolae Ciucă, a salutat într-o postare pe Facebook recomandarea Comisiei privind înlăturarea MCV-ului, pe care România a fost nevoită să-l adopte odată cu aderarea la Uniunea Europeană.
„Vestea foarte bună pe care o primim astăzi este dovada că România și-a îndeplinit angajamentele asumate la nivel european. Legile Justiției adoptate și promulgate de curând reprezintă una dintre cele mai importante reforme din domeniu din ultimii ani”, a declarat Nicolae Ciucă pe rețeaua de social media.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a calificat la rândul său, într-un mesaj pe Facebook, recomandarea Comisiei privind înlăturarea MCV-ului drept „o decizie extrem de importantă pentru țara noastră, care a fost monitorizată prin MCV timp de 15 ani, încă de la aderarea la Uniunea Europeană”.
„Demararea procedurilor pentru ridicarea MCV înseamnă că suntem și mai aproape de aderarea la Schengen. Acesta este al doilea și cel mai mare obiectiv pentru România”, se arată în postarea lui Ciolacu de pe Facebook.
Dragoș Pîslaru, europarlamentar și copreședinte REPER, partid aflat în opoziție, atrage însă atenția că ridicarea MCV-ului nu trebuie să devină un motiv de contracarare a legilor justiției, recent adoptate în vederea îndeplinirii condițiilor din MCV.
„Pare că avem cale liberă către Schengen. Votul politic din Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne are, însă, ultimul cuvânt pe 8 decembrie”, potrivit lui Dragoș Pîslaru.
Mecanismele rămase, mai dure decât MCV
Potrivit Elenei Calistru, de la organizația neguvernamentală Funky Citizens, mecanismele de monitorizare care rămân în vigoare după ridicarea MCV, și anume Raportul privind statul de drept și PNRR sunt poate „mai dure” decât MCV pentru că vin cu condiții financiare. Nerespectarea angajamentelor aduce riscul pierderii unor bani.
În opinia ei, MCV „își atinsese limitele”, iar „în termeni de consecințe imediate, Raportul privind statul de drept este mai dur pentru că are legătură directă cu banii pe care îi primește, sau nu, țara respectivă. Colegii din ONG-uri din Polonia și Ungaria ne spun că acesta are efecte mai puternice decât avea MCV în România sau Bulgaria”, adaugă ea.
Dintre punctele rămase în atenția Comisiei Europene, Elena Calistru menționează ca fiind extrem de importante tocmai modificările la codurile penale, care apar în PNRR cu un jalon (dată limită) 2022.
„Aceasta este chiar o problemă gravă și urgentă pe care o are de rezolvat România și care este plasată în mod concret de Comisie la categoria 'restanțe'. În ultimele rapoarte MCV aveam pe lista cu lucruri de făcut tocmai repararea acelor probleme din codurile penale care au dus inclusiv la decizii de neconstituționalitate și apoi la consecințe precum cele de prescripție a unor fapte, ceea ce am văzut de curând cu decizia Înaltei Curți. Iar pe zona aceea, progresele nu sunt majore. Nici măcar nu a ieșit Ministerul Justiției cu o variantă finală”, spune ea.
În privința luptei împotriva corupției, Comisia Europeană precizează că instituțiile din România ar face eforturi comune pentru „implementarea unei noi strategii naționale anticorupție, iar un bilanț pozitiv în eficiența anchetării și sancționării corupției la nivel înalt a continuat în 2021 și 2022”.
În opinia acesteia, Parlamentul român „a îmbunătățit procedura de ridicare a imunităților politicienilor, iar instituțiile responsabile pentru aplicarea normelor privind integritatea și conflictele de interese și pentru gestionarea și recuperarea bunurilor infracționale au funcționat eficient”.
Obiectivele MCV (2007)
- Garantarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient, în special prin consolidarea capacităților și a responsabilității Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea și evaluarea impactului noilor coduri de procedură civilă și penală.
- Înființarea unei agenții pentru integritate cu responsabilități în domeniul verificării patrimoniului, al incompatibilităților și al conflictelor de interese potențiale, precum și cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care să poată duce la aplicarea unor sancțiuni disuasive.
- Continuarea, în baza progreselor realizate deja, a unor anchete profesioniste și imparțiale cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt.
- Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în cadrul administrației locale.
(Comisia Europeană)
Raportul MCV prezentat marți arată că de la cel anterior, din 2021, până în octombrie 2022, DNA a trimis în judecată 451 de dosare de corupție la nivel înalt, cu 1.067 de inculpați. „Printre acestea s-au numărat actuali sau foști miniștri, deputați, senatori sau persoane care dețin funcții politice ori publice la nivel înalt în administrația locală”.
În aceeași perioadă, instanțele au decis condamnarea definitivă a 564 de inculpați în cauze urmărite penal de DNA și au dispus confiscarea de bunuri în valoare de aproape 24 de milioane EUR.
CE arată că este „important ca România să facă eforturi consistente” pentru a îndeplini și ultimele angajamente precizate în raport, pentru a permite închiderea definitivă a Mecanismului de Cooperare și Verificare.
Înainte de a lua o decizie finală, Comisia va ține seama de observațiile Consiliului, precum și de cele ale Parlamentului European.
Miza ridicării MCV
Renunțarea monitorizării evoluțiilor din Justiție prin Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost prezentat de președintele Klaus Iohannis drept un obiectiv prioritar al României în acest an.
Macanismul a fost invocat constant de Olanda în refuzul de a accepta aderarea României la spațiul Schengen de liberă circulație, iar o decizie, care are nevoie de unanimitate, urmează să fie luată în Consiliu peste două săptămâni.
Luna trecută, ambasadorul Olandei, Roelof van Ees, explica pentru Europa Liberă că pentru a obține acordul țării sale privind intrarea în Schengen, România trebuie să respecte normele care se referă „atât la implementarea acquis-ului Schengen, cât și la statul de drept (MCV)”.
Între timp, și Austria a anunțat că nu ar fi de acord cu o extindere a spațiului Schengen. Decizia din decembrie va viza eventuala aderare a României, Bulgariei și Croației.
