Recomandarea vine după ce Ungaria nu a dovedit aplicarea, până la mijlocul lunii noiembrie, a mai multor reforme convenite cu forurile europene, legate de independența justiției, funcționarea sistemului consituțional și electoral, corupție sau libertatea de exprimare.
„Deși unele reforme au fost demarate sau în curs de desfășurare, Ungaria nu a reușit să pună în aplicare aspecte esențiale din cele 17 măsuri de reformă... așa cum și-a asumat”, au transmis reprezentanții Comisiei Europene, citați de Euronews.
Recomandarea vine după discuții îndelungi între forurile europene și premierul maghiar Viktor Orban pe marginea respectării principiilor democratice.
Guvernele celor 27 de state membre urmează să se pronunțe până în 19 decembrie cu privire la adoptarea, respingerea sau modificarea propunerii Comisiei.
Separat, Comisia Europeană a aprobat miercuri alocarea a 5,8 miliarde de euro, sub formă de granturi, din Planul de Redresare și Reziliență al Ungariei, dar virarea banilor e condiționată și în acest caz de reforme pentru independența justiției și lupta împotriva corupției, transmite Reuters.
„Oferim azi o evaluare pozitivă legată de planul de redresare al Ungariei. În privința statului de drept, Ungaria și-a asumat măsuri semnificative. Doar când aceste măsuri sunt implementate pe deplin, accesul la fondul de redresare va fi deblocat”, a spus vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, potrivit agenției de presă.
Guvernul maghiar urmează să ofere o poziție legată de deciziile Comisiei în cursul zilei.
Blocarea a 7,5 miliarde de euro, cerută încă din septembrie
Comisia Europeană a recomandat încă din luna septembrie tăierea unei finanțări de 7,5 miliarde de euro din fondurile comunitare de care ar urma să beneficieze Ungaria în perioada următoare.
Măsura a fost una aplicată în premieră, pe baza unei sancțiuni introduse în 2020, cu genericul „bani pentru democrație”, vizând în special Ungaria și Polonia.
Recomandarea din septembrie a venit după ce, anterior, Parlamentul European adoptase un raport care semnala „existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea (Europeană)” și solicita o poziție din partea Comisiei, cu privire la blocarea de fonduri acordate Ungariei.
„Situația s-a deteriorat astfel încât Ungaria a devenit mai degrabă o „autocrație electorală”, transmitea atunci Parlamentul European.
În replică, Guvernul de la Budapesta menționa că forul legislativ european este mai preocupat să atace Ungaria decât să ofere soluții la criza economică generată de prețurile la energie și agravată de războiul din Rusia.
De altfel, Ungaria a făcut apel în mai multe rânduri la dreptul său de veto, anunțând inclusiv recent că nu va vota planul de ajutor financiar de 18 miliarde de euro care ar urma să fie acordat de Uniunea Europeană Ucrainei.
