Declarația a fost făcută înainte de summit-ul UE - Balcanii de Vest, unde președintele Klaus Iohannis a spus că România va continua negocierile până în ultima clipă.
„Ministrul de Interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria și România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria. Asta înseamnă că au sărit granița externă a Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a spus cancelarul Austriei, Karl Nehammer, înainte de deschiderea summit-ului de la Tirana.
Austria rămâne consecventă, astfel, cu opoziția exprimată în ultimele trei săptămâni, ca joi, 8 decembrie, Consiliul de Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene să aprobe extinderea spațiului Schengen cu Croația, dar nu și cu Bulgaria și România.
Asta chiar dacă datele prezentate de Austria sunt contrazise de autoritățile române, care spun că România nu reprezintă un coridor de migrație spre țările UE.
Lucian Bode: Problema Austriei cu migrația nu poate fi imputată România. Nu generăm flux migraționist
Astfel, în primele opt luni ale anului, din aproape 130.000 de migranți ajunși în UE pe ruta Balcanilor de Vest, sub 3% (3.574) au intrat prin România, potrivit datelor prezentate recent de ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode. Potrivit ministrului, cifrele au fost furnizate de agențiile europene din domeniul migrației.
Ministrul a reacționat la scurt timp după declarația cancelarului austriac, menționând că „problemele de migrație cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României!”
„În mod categoric, țara noastră nu poate fi sancționată nemeritat și nejustificat pentru această situație. Nu prin România trece fluxul migratoriu și nu România este generatoarea acestui flux”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
El a mai spus că România îndeplinește toate criteriile tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen, lucru arătat și de rapoartele pozitive ale celor două misiuni de evaluare ale României, „dezbătute în grupuri de lucru inclusiv cu participarea reprezentanților Austriei”.
La ultima întâlnire dintre reprezentanții Ministerelor de Interne din România și Austria, desfășurată chiar luni, la Viena, „statisticile generale referitoare la migrație, rute, returnări, înregistrarea migranților în sistemele europene care au fost prezentate, au fost confirmate de partea austriacă”, a mai afirmat el.
Ministrul a adăugat că i-a comunicat omologului său austriac Gerhard Karner faptul că a fost un susținător al aderării României la Schengen, în februarie 2022 și că Austria nu a manifestat, până la mijlocul lunii noiembrie, nicio o opoziție pe această temă.
Președintele Consiliului Europei, rezervat legat de extinderea Schengen cu România, Bulgaria și Croația
Pe de altă parte, poziția exprimată marți de cancelarul austriac nu este singulară.
Dacă reprezentanții Comisiei Europene au transmis că România, Bulgaria și Croația îndeplinesc toate criteriile pentru intrarea în Schengen, președintele Consiliului Europei, Charles Michel s-a declarat mai rezervat pe această temă.
Declarațiile au loc pe fondul provocările reprezentate de atacurile Rusiei asupra infrastructurii din Ucraina, care ar putea duce la un nou val de refugiați, notează Reuters.
„Eram mai optimist în urmă cu câteva luni legat de acordul unanim în rândul statelor europene legat de intrarea Croației, României și Bulgariei. Acum, când urmează să fie luat o decizie, atmosfera e diferită”, a declarat Charles Michel luni, într-un cotidian din Cehia, preluat de agenția de presă.
Iohannis: Vom negocia până în ultima clipă
Pe de altă parte, declarațiile cancelarului austriac vin după ce acesta s-a întâlnit sâmbătă, la Atena, cu Klaus Iohannis, iar ministrul Lucian Bode s-a întâlnit zilele acestea, la Viena, cu omologul său austriac.
Tot luni, înainte de summit-ul de la Tirana, Klaus Iohannis a spus că România va negocia până în ultima clipă primirea în spațiul Schengen și speră la o decizie favorabilă în Consiliul de Justiției și Afaceri Interne, de joi, 8 decembrie.
„Încă se discută, se negociază. Joi, această chestiune se va afla pe masa consiliului JAI, format din miniștrii de interne și de justiție și atunci se va discuta in extenso pe text”, a spus președintele Klaus Iohannis, înainte de începerea lucrărilor summit-ului din Albania.
Întrebat despre opoziția Austriei vizavi de primirea României în Schengen, Klaus Iohannis a spus:
„E nevoie de negocieri, se discută pe textul acelei decizii, suntem angajați să stăm hotărâți până în ultimul moment și să ducem decizia acolo unde ne dorim noi.
Se discută și se negociază, nu ne vom opri din negocieri în ultimul moment”.
România nu trebuie să depună armele, spune și europarlamentarul Rareș Bogdan, membru în Comisia de Afaceri Interne a Parlamentului European, citat de G4media.
„Trebuie să ne folosim atuul geopolitic, care e în favoarea României”, a declarat el, considerând că România trebuie să negocieze până joi, inclusiv și că Austria își poate schimba poziția, la fel cum s-a întâmplat cu Olanda și Suedia.
De altfel și premierul Bulgariei, Galab Donev, a spus luni, potrivit presei internaționale, că țara continuă negocierile intense pentru primirea în spațiul Schengen.
Atât președintele Iohannis, cât și reprezentanți ai Guvernului României, dar și europarlamentarii români poartă în această perioadă discuții cu omologii lor din Austria și din forurile europene.
Președintele Iohannis a participat la finalul săptămânii trecute la reuniunea liderilor grupului PPE din Parlamentul European, unde s-a întâlnit și cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer.
În paralel, ministrul Afacerilor de Interne, Lucian Bode, s-a aflat săptămâna aceasta la Viena, pentru negocieri cu omologul său austriac Gerhard Karner, după o întâlnirea avută și la finalul lunii trecute.
Totodată, România se bazează pe sprijinul Comisiei Europene, care a reiterat luni, prin vocea vicepreședintelui Margaritis Schinas și a comisiarului pentru afaceri interne Ylva Johansson că România, Bulgaria și Croația sunt toate pregătite pentru primirea în Schengen.
De altfel, CE a publicat luni un Plan de Acțiune în privința migrației, văzut de reprezentanții României drept un semnal pozitiv la adresa admiterii țării în Schengen.
Negocieri pe toate fronturile
Până la reuniunea miniștrilor de justiție și afaceri interne din Consiliul JAI de joi, România negociază pe toate fronturile.
Președintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a avut întrevederi la Viena, pe tema Schengen, cu omologul său, președinta Consiliului Federal, Camera Superioară a Parlamentului, Korinna Schumann și cu președintele Grupului de Prietenie Austria – România şi Bulgaria Harald Troch.
„Argumentele României trebuie explicate până în ultima secundă. Schengen e un adevărat proiect de țară, susținut de întreaga clasă politică românească. Bifăm toate criteriile tehnice. Iar în această perioadă cu război la graniță, România a dovedit din plin că poate securiza frontierele UE”, a spus și Gorghiu.
Europarlamentarii români consultați de Europa Liberă, indiferent de grupul politic din care fac parte spun de asemenea că discută în permanență cu omologii lor și că inclusiv Austria nu are o poziție definitivă pe acesta subiect.
După ce România a reușit să întoarcă, inclusiv prin negocieri, pozițiile Olandei și Suediei, care au avut de asemenea obiecții și Austria își poate schimba poziția până joi, susțin aceștia.
Până acum, cancelarul Karl Nehammer și ministrul de Interne Gerhard Kerner au transmis până acum că primirea României și Bulgariei ar trebui amânată, invocând problema migrației și a migranților ilegali, care ar traversa aceste state.
În timp ce Austria susține că înregistrează anual 100.000 de cereri de azil, iar aproximativ 75.000 de solicitanți sunt neînregistrați în niciun stat UE. Dintre aceștia, 40% ar traversa (și) România.
Autoritățile române susțin însă că, din aproape 130.000 de migranți ajunși în UE pe ruta Balcanilor de Vest, sub 3% - 3.574 au intrat prin România.
Datele s-ar baza pe cifrele agențiilor europene din domeniul migrației, iar noul plan de acțiune pentru migrație prezentat de CE ar urma să întărească poziția României.
