Două scenarii sunt posibile pentru acceptarea României în Schengen: fie o amânare a votului - ceea ce poate însemna inclusiv că subiectul nici nu va fi inclus pe agenda JAI de joi, 8 decembrie, fie un vot pozitiv.
Pentru România, mai importantă decât data votului este ca acesta să fie unul pozitiv, chiar și dacă este amânat pentru un alt termen, au declarat recent atât președintele Klaus Iohannis, cât și ministrul de Externe Bogdan Aurescu.
Pe de altă parte, o eventuală amânare acum ar putea fi una fără termen, susțin mai mulți europarlamentari, care intensifică negocierile cu omologii lor, alături de reprezentanții Guvernului.
Speranța oficialilor români - de la guvernați la europarlamentari - este în greutatea cuvântului Comisiei Europene.
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat încă o dată luni, că atât România, cât și Bulgaria și Croația trebuie să fie admise în spațiul Schengen, potrivit Reuters.
„Toate rapoartele stabilesc clar că Bulgaria, România și Croația îndeplinesc în întregime toate criteriile ca să fie membri deplini Schengen. Acesta sper să fie deznodământul ședinței Consiliului de joi”.
Mai mult, Comisia Europeană (CE) a publicat luni un plan de acțiune pe tema migrației - principala temă invocată de Austria pentru a nu da undă verde aderării României - considerat de Guvernul român un semn încurajator legat de sprijinul acordat de Bruxelles.
„Guvernul României îşi exprimă încrederea că setul de măsuri şi instrumente propuse de către Comisia Europeană în Planul publicat astăzi este de natură să răspundă inclusiv preocupărilor exprimate recent de Austria cu privire la evoluţiile din acest an pe ruta Balcanilor de Vest, oferind soluţii pragmatice în direcţia gestionării eficiente a acestei situaţii”, a transmis purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.
După modelul schimbării de poziție a Olandei, ca urmare a ridicării MCV-ului de către Comisia Europeană, România speră la modificarea poziției Austriei, ca urmare a argumentelor aduse de CE în favoarea Bucureștiului.
Austria a invocat până acum, prin vocea ministrului de interne Gerhard Karner, dar și a cancelarului Karl Nehammer, că Austria înregistrează aproximativ 75.000 de solicitări de azil din partea unor persoane neînregistrate în niciun stat UE. Iar dintre acestea, 40% ar proveni din România.
Autoritățile române susțin însă că, în primele opt luni ale anului, din aproape 130.000 de migranți ajunși în UE pe ruta Balcanilor de Vest, sub 3% - 3.574 au intrat prin România.
Datele s-ar baza pe cifrele agențiilor europene din domeniul migrației, iar noul plan de acțiune pentru migrație prezentat de CE ar urma să întârească poziția României.
Cu toate acestea, lucrurile nu sunt încă tranșate, iar zilele acestea oficialitățile române intensifică lobby-ul pentru un rezultat pozitiv al demersurilor de aderare la Schengen.
Președintele Senatului, Alina Gorghiu, este în Austria, la negocieri cu reprezentanții guvernului austriac. De asemenea, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, s-ar afla la Viena, la o nouă rundă de negocieri cu ministrul de interne austriac, Gerhard Kerner, conform informațiilor obținute de Europa Liberă.
Președintele Klaus Iohannis a participat vineri la reuniunea PPE din Grecia, unde a fost prezent și cancelarul austriac, însă nu este clar dacă și ce au discutat pe tema Schengen cei doi lideri politici.
Șeful statului român ia parte marți la Summit-ul UE - Balcanii de Vest, de la Tirana, Albania, unde se va discuta și tema migrației și va fi prezentă și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Europarlamentar: Comisia insistă ca subiectul să intre pe agenda JAI
Europarlamentarul Victor Negrescu, din Alianța Progresistă a Socialiștilor si Democraților, a subliniat că planul de acțiune prezentat de CE - rezultat în urma unei ședințe extraordinare a Consiliului - are tocmai scopul de a combate reticența Austriei legată de tema migrației.
„Acel document include și riscurile, pericolele, iar România nu se află lista țărilor care pot genera probleme pe aceste subiect. Ceea ce va întări cred eu cauza României”.
El a subliniat că atât Cancelaria Germaniei cât și Comisia Europeană insistă ca subiectul aderării la Schengen a României, alături de Bulgaria și Croația, să fie inclus pe agenda Consiliului JAI.
Negocierile vor continua atât miercuri, 7 decembrie, în cadrul Coreper II - format din reprezentanții permanenți ai statelor membre pe lângă UE - când se va hotărî agenda discuțiilor din Consiliul miniștrilor de justiției și afaceri interne.
„Sper că România va insista ca subiectul să fie inclus pe ordinea de zi, Comisia a venit azi din nou cu aceste mesaje tocmai în acest sens. E important ca acest lucru să se întâmple, pentru că am mai asistat la ședințe de Consiliu, când s-a negociat chiar în cadrul ședinței un vot. Deci, dacă e un singur stat care se opune, Austria, putem avea șansa să îi schimbăm opțiunea de vot chiar în cadrul ședinței”.
O eventuală amânare nu ar fi o opțiune, a mai spus europarlamentarul.
„Trebuie să insistăm până în ultimul moment, pentru că o renunțare înseamnă o decalare, o întârziere cu privire la aderare, fără un termen precis. Va urma președinția Suediei, care a preluat deja agenda și nu este inclus acest subiect”.
Europarlamntarul Rareș Bogdan (membru al grupului parlamentar PPE), vicepreședintele PNL e și el optimist că România poate întoarce în favoarea ei poziția Austriei.
„România are peste 95% șanse să intre în spațiul Schengen”, dar „luni și marți sunt zile vitale pentru negocieri”, a declarat el într-un interviu acordat Aleph News.
Austria nu are încă o poziție definitivă
Europarlamentarul Siegrfied Mureșan (PPE) spune, la rându-i, că așa cum negocierile României cu statele care au avut obiecții au dus la schimbările de poziție ale Olandei și Suediei pe tema Schengen și în cazul Austriei se poate ajunge la rezultat similar.
„Suntem într-un dialog permanent, la nivelul tuturor autorităților din România, la nivelul Guvernului există un dialog diplomatic permanent și la fel la nivelul nostru, al europarlamentarilor”.
Negrescu a mai subliniat că votul dat de miniștrii din Consiliu nu este unul care depinde de opțiunile lor, ci reprezintă poziția țărilor pe care le reprezintă, stabilite fie formal, prin hotărâri de Guvern sau de Parlament, fie la nivelul unor acorduri politice.
El a mai spus că poziția Austriei nu este în acest moment definitivă.
„În Austria, Guvernul, la nivelul cancelarului, nu a luat o decizie fermă pe tema Schengen. Partidul Verzilor, care e în alianța de guvernare, susține aderarea României. Există declarațiile mai puțin convinse din partea ministrului de interne, dar la nivelul cancelarului declarațiile sunt de genul că vor evalua foarte exact situația”.
„Cancelarul nu a manifestat nici pe o poziție de opoziție fermă, deci e important să continuăm acest dialog până în 8 decembrie. Nu am văzut până acum o poziție agresivă a României la adresa Comisiei, a Austriei, ci o poziție pentru dialog”, a adăugat el.
Atacarea poziției Austriei la Curtea Europeană de Justiție
Unii europarlamentari au adoptat o poziție mai fermă legat de opoziția de până acum a Austriei față de aderarea României la Schengen.
Europarlamentarul Eugen Tomac a scris, într-o postare amplă pe Facebook, că România poate ataca Austria la Curtea Europeană de Justiție, dacă aceasta nu va oferi votul pozitiv României, întrucât nu are niciun argument pentru a nu o face.
Demersul ar avea un precedent, în 2020, cu privire la o decizie „prin care cetățenii români au fost discriminați prin refuzul autorităților de a acorda copiilor români alocații indexate conform prevederilor legislației europene”.
Situația a fost semnalată Comisiei Europene, aceasta a transmis dosarul Curtei de Justiției a UE, care a decis că Austria a încălcau legislația europeană și a obligat-o să plătească integral sumele neindexate pentru alocații.
„În cazul în care joi, pe 8 decembrie, Austria va fi singurul stat care se va opune cererii noastre de accedere în spațiul Schenghen, consider că se întrunesc toate elementele pentru a formula o nouă trimitere în fața Curții de Justiție a UE - pentru că se încalcă, în mod asumat, Regulamentul 2016/399 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane”, a spus Eugen Tomac.
Fostul ministru al Energiei în Guvernul PSD din 2014, expertul în energie Răzvan Nicolescu a adresat o scrisoare deschisă ministrului Afacerilor Interne din Austria în care menționează de asemenea că România poate reclama țara respectivă la Curtea Europeană de Justiție.
Victor Negrescu a spus pentru Europa Liberă că este într-adevăr o opțiune, dar procedurile și punerea în aplicare a unei eventuale decizii pozitive ar putea destul de mult.
Siegfried Mureșan a spus că astfel de ipoteze pot fi mai degrabă contraproductive până la reuniunea Consiliului JAI și că orice repoziționare a României trebuie discutată după acel moment.
