Linkuri accesibilitate

Fobia Austriei și Olandei față de migranți. Klaus Iohannis: Suntem pregătiți pentru un vot legat de Schengen pe 8 decembrie


Președintele Iohannis susține că România este pregătită pentru un vot în Consiliul JAI din 8 decembrie, dar cu mențiunea că votul trebuie să fie pozitiv. În caz contrar, s-ar putea să existe o amânare a deciziei până toate problemele cu Austria, Olanda și Suedia sunt rezolvate.

Tema migrației, mai puțin discutată în România, dar și posibila decuplare de Bulgaria pentru accederea la Schengen sunt mizele discuțiilor diplomatice cu Austria, Olanda și Suedia până la Consiliul JAI din 8 decembrie. Președintele Iohannis a evitat să ofere un termen ferm privind aderarea.

„Eșecul nu este o variantă”, au spus de mai multe ori oficialii români când au fost întrebați despre aderarea la spațiul Schengen.

Președintele Klaus Iohannis a ridicat joi miza, într-o declarație făcută în Lituania, și a afirmat că „suntem pregătiți să avem un vot pe 8 decembrie”.

Înaintea acestei poziții publice, președintele a avut mesaje mai rezervate în legătură cu termenul privind aderarea României la spațiul Schengen. Spre exemplu, miercuri, subliniase că dacă nu există o certitudine privind un vot pozitiv în Consiliul JAI din decembrie, atunci poate exista inclusiv o amânare a deciziei.

O analiză a discursurilor președintelui Klaus Iohannis indică faptul că președintele a lăsat de mai multe ori de înțeles că România nu și-a propus un termen limită pentru intrarea în Schengen, chiar dacă de foarte multe ori s-a vorbit în spațiul public de 8 decembrie, data în care se întrunește Consiliul de Justiție și Afaceri Interne al UE.

„Eu nu am dat niciun termen limită, nici nu intenționez să dau un termen limită, fiindcă obiectivul național nu este de a avea un vot până în data X, ci obiectivul național este de a intra România în spațiul Schengen”, preciza Klaus Iohannis, pe 12 octombrie, într-o conferință de presă alături de premierul olandez Mark Rutte, la Cincu, județul Brașov.

Surse politice susțin că președintele nu a dorit să existe o „presiune” în jurul datei de 8 decembrie pentru ca negocierile purtate cu Olanda, Austria și Suedia să fie lămuritoare pentru cele trei state înaintea votului.

„A fost ca un apel la calm, să nu ridicăm nivelul jocului”, au explicat sursele citate.

Austria și combaterea migrației ilegale

Statele vestice cu un electorat atent la problemele generate de migranți, precum Austria, Olanda, dar și Suedia, au exprimat rezerve majore față de aderarea României la spațiul Schengen.

În toate cele trei state, electoratul este extrem de preocupat de subiectul migranților, astfel că guvernele și parlamentele tratează problema și din perspectiva politică.

Congresul VVD, partidul premierului olandez Mark Rutte, desfășurat la finele săptămânii trecute, a avut pe agendă problema migranților.

România și-a concentrat prima parte a campaniei diplomatice pentru a combate semnele de întrebare ale Olandei față de aderarea la Schengen. La începutul săptămânii, surse guvernamentale au subliniat că România îndeplinește toate cerințele Olandei legate de Schengen, iar MCV a fost ridicat.

De asemenea, o a doua evaluare făcută de experți europeni, inclusiv olandezi, a apreciat modul în care România este pregătită din punct de vedere tehnic pentru aderarea la spațiul Schengen.

Oficialii români se așteaptă ca dopă ridicarea MCV și raportul de evaluare privind partea tehnică, premierul Rutte să obțină un mandat privind aderarea României la spațiul Schengen.

Dacă opoziția Olandei părea a fi eliminată, România s-a trezit cu un nou contestatar: Austria.

Prima reacție a venit din partea ministrului de interne austriac, care s-a pronunțat împotriva extinderii spațiului Schengen. Tema principala de preocupare din partea austriacă: problema migranților.

Ministrul de interne, Lucian Bode, s-a deplasat miercuri la Viena pentru a discuta cu omologul său austriac, Gerhard Karner, despre gestionarea fluxurilor de migranți. La întâlnire a participat și ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu.

Bode a insistat în dialogul de la Viena că România nu se află pe ruta de migrație.

„Conform datelor furnizate de agențiile europene, în primele 8 luni ale acestui an, pe ruta Balcanilor de Vest au fost înregistrați în total 128.438 de migranți, iar dintre aceștia 3.574 de migranți au fost înregistrați în România ca venind din Serbia, fiind vorba despre aproximativ 2,7% din numărul total de migranți care au reușit să ajungă în UE prin România”, a fost poziția ministrului român de interne.

În timp ce miniștrii de interne negociau la Viena, cancelarul austriac susținea în Croația că pericolul migranților este real.

„Avem 100.000 de oameni care au trecut ilegal granița, dintre care 75.000 au traversat țări ca România, Bulgaria și Ungaria fără a fi înregistrați de autoritățile de securitate de acolo. Este un risc de securitate și va trebui să ne ocupăm de asta”, a afirmat cancelarul Karl Nehammer, care a lăudat Croația pentru modul în care a tratat problema migranților.

Consiliul Extraordinar JAI din 25 noiembrie

Subiectul migranților este văzut de partea română drept o presiune pusă de Austria asupra Comisiei Europene înainte de Consiliul JAI.

Consiliul Extraordinar al JAI se va reuni pe 25 noiembrie pentru a discuta despre combaterea migrației ilegale.

Miniștrii de interne vor discuta despre situația actuală de-a lungul rutelor de migrație pentru a vedea care sunt problemele reale.

Înaintea întâlnirii JAI de vineri, ministrul Bode s-a dus, joi, la Berlin pentru noi discuții pe tema aderării României la spațiul Schengen și pentru a obține sprijin din partea Germaniei.

Ministrul a transmis că a fost asigurat de partea germană că va sprijini „ferm și vehement o decizie favorabilă României în 8 decembrie".


„Ne așteptăm ca răspunsul Comisiei Europene pe tema migranților să calmeze tonul critic al Austriei. Este cunoscut că Austria a început să considere că este neglijată de Comisie, care nu este destul de atentă la problemele migrației ilegale. Sperăm ca problema să fie rezolvată până pe 8 decembrie”, au afirmat surse politice pentru Europa Liberă.

A treia țară care s-ar putea opune aderării României la Schengen este Suedia. Oficialii români au obținut asigurări din partea guvernului suedez că va susține România, dar cheia unui vot pozitiv constă într-o negociere de succes între puterea și opoziția din Suedia. Social-democrații suedezi, aflați în opoziție, au reușit să dea un vot negativ în comisia pentru Justiție pentru aderarea României.

Surse guvernamentale au precizat că după acel vot au existat negocieri între guvern și opoziție, dar și între diplomația din România și social-democrații suedezi. Potrivit surselor citate, votul Suediei ar trebui să fie unul pozitiv după ce Opoziția și Puterea ajung la un consens.

Decuplarea României de Bulgaria pentru Schengen

Premierul austriac, Karl Nehammer, a subliniat în timpul vizitei în Croația că cele trei state aspirate la statul de membru Schengen - România, Bulgaria și Croația - vor primi un vot individul în Consiliul JAI din 8 decembrie. Austria nu se opune, până în prezent, aderării Croației, dar are rezerve în privința României și Bulgariei.

Informațiile privind o posibilă decuplare a României de Bulgaria au început să fie vehiculate în mediile europene, dar și la sudul Dunării.

Este de subliniat că misiunea la care a participat Olanda privind evaluarea componentei tehnice a vizat doar România, fără să existe experți trimiși și în Bulgaria. Atitudinea Olandei poate fi interpretată ca un mesaj că Bulgaria este tratată altfel, spun surse guvernamentale.

Raportul, publicat miercuri, concluzionează că România respectă acquis-ul Schengen, iar că tehnologia IT de control al granițelor este una exemplară.

„S-ar putea ridica un nou semn de întrebare pentru că nu s-a pus problema, până de curând, privind o posibilă decuplare a României de Bulgaria. Granița pe Dunăre nu a fost pregătită să fie una Schengen, să nu apară noi discuții”, au afirmat surse politice pentru Europa Liberă.

Cu toate acestea, ultima variantă de lucru nu mai vorbește despre o aderare la pachet a Bulgariei și României, putând exista momente diferite pentru statul de membru Schengen pentru cele două state.

  • 16x9 Image

    Cristian Andrei

    Face parte din echipa Europa Liberă din aprilie 2019, prima dată ca freelancer, iar din ianuarie 2021 este Senior Editor. În ultimii 15 ani a trecut de la presa tipărită, la televiziune și apoi, la presa online. Ca reporter de teren în zona politică este printre cei mai experimentați jurnaliști acreditați la PSD, dar a relatat și despre evoluția tuturor partidelor din ultimul deceniu. A făcut parte din redacția Gândul până în 2015, iar în televiziune a lucrat pentru Digi24.

Românii și politica
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
XS
SM
MD
LG