Criticat în plan intern, dar și internațional, pentru decizia de a se opune extinderii spațiului Schengen prin aderarea României și Bulgariei, premierul austriac a argumentat din nou decizia sa și a susținut că este o problemă de securitate pentru Austria.
La Consiliul JAI din 8 decembrie, ministrul de interne austriac și-a utilizat dreptul de veto împotriva României și Bulgariei, susținând că tema migrației nu a fost rezolvată de Comisia Europeană, iar migranții folosesc cele două state pentru a ajunge în vestul Europei.
Toate datele oficiale și analizele UE arată însă că ruta de tranzit este prin Balcanii de Vest, dar Austria nu a utilizat dreptul de veto și împotriva Croației, care a aderat la spațiul Schengen.
Karl Nehammer a declarat, sâmbătă, pentru Die Presse că refuzul Austriei reprezintă o problemă de securitate și a criticat politica de azil eșuată a Uniunii Europene.
„Nu va exista nicio extindere atâta timp cât frontiera externă nu este protejată eficient. Atâta timp cât 75.000 de străini sosesc neînregistrați în estul Austriei, va fi o problemă de securitate și trebuie rezolvată în sfârșit”, a spus cancelarul austriac pentru sursa citată.
Ministrul de Externe al Austriei a subliniat că nu a fost un drept de veto, ci mai degrabă „un apel la ajutor” pentru rezolvarea problemei migranților.
Un alt oficial austriac, ministrul de Justiție a spus că nu a fost de acord cu blocarea aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. Verzii, prezenți în Coaliția de guvernare cu partidul lui Nehammer, și-au exprimat dezaprobarea față de votul Austriei. Deși s-a speculat în presă că se poate ajunge la o rupere a Coaliției, verzii au dat asigurări că nu se va ajunge la o astfel de situație.
Decizia Vienei a fost criticată de mai multe state vestice, iar ministrul de externe german, Annalena Baerbock, a spus că decizia Austriei reprezintă o „mare dezamăgire”.
Liderii europeni au realizat însă că mulți migranți ajung în spațiul european după ce aterizează la Belgrad. Tunisienilor li s-a interzis să intre fără viză în Serbia de la jumătatea lunii noiembrie, iar același tratament va fi aplicat și indienilor de la 1 ianuarie 2023. Măsurile sunt luate pentru a opri turismul de azil prin Serbia.
Liderul PPE, Manfred Weber, care a încercat să-l convingă pe Karl Nehammer să nu utilizeze dreptul de veto împotriva României și Bulgariei la Consiliul JAI, a venit cu un mesaj de susținere pentru premierul austriac în contextul alegerilor interne.
„Situația pentru Austria din cauza fluxului necontrolat de migranți este inacceptabilă. Karl Nehammer are tot sprijinul nostru că acest lucru trebuie să se schimbe. Legea Schengen trebuie aplicată din nou în mod corespunzător la frontierele externe ale UE”, a postat Weber, sâmbătă, pe Twitter.
Mai mulți analiști externi au perceput mesajul lui Manfred Weber drept o schimbare de discurs. Cu câteva zile înainte, Weber afirma că Rusia este interesată de divizarea spațiului european.
Consiliul European de săptămâna viitoare ar putea pune în discuție problema aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, chiar dacă nu are atribuții de a lua o decizie.
Surse politice susțin că ar trebui ca în concluziile Consiliului să existe câteva rânduri clare privind viitoarea aderare a României la spațiul Schengen, iar problema să fie tranșată într-un viitor Consiliu JAI sau unul sectorial, dacă există un acord la nivel european.
Pentru ca acest lucru să se realizeze, trebuie ca Austria să fie convinsă pe canale diplomatice și economice să renunțe la refuzul ferm.
