Eșecul aderării la Schengen este digerat greu de responsabilii politici de la București, care nu acceptă însă și propria parte vinovăție.
Convocarea ambasadorilor, relațiile bilaterale în suferință
Primele mișcări de după ratarea aderării arată că România vrea să transmită un mesaj dur Austriei. În acest sens este chemarea în țară pentru consultări a ambasadorului de la Viena, Emil Hurezeanu, gest politic prin care Ministerul de Externe spune că vrea să sublinieze ”poziția României de dezacord ferm cu conduita Austriei și indică decizia de diminuare a nivelului actual al relațiilor cu acest stat”. Asta înseamnă că pe o perioadă de timp România rămâne la Viena doar cu însărcinatul cu afaceri.
Premierul Nicolae Ciucă a fost foarte clar: „este un protest față de această decizie de neînțeles”, punctând că relațiile bilaterale au fost „afectate considerabil”.
În același sens este și convocarea ambasadoarei Austriei la București căreia i s-a comunicat protestul MAE față de „atitudinea nejustificată şi inamicală a Austriei, care va produce consecinţe inevitabile asupra relaţiilor bilaterale”.
Diabolizarea Austriei și festivalul boicotului
Dincolo însă de aceste gesturi la nivel diplomatic cu scopul de a arăta dezaprobarea justificată a României, declarațiile politice sunt mai multe decât nervoase, în cheie naționalistă și populistă. Politicieni de mai toate culorile diabolizează Austria și cer boicotarea companiilor și afacerilor austriece, ba chiar, cum a făcut europarlamentarul PSD, Rareș Bogdan, îi îndemnă pe români să-și scoată banii din bănci. Ele nu rămân fără ecou.
În mediul virtual mulți oameni anunță că își vor închide conturile la BCR, nu vor mai cumpăra benzină de la OMV sau vor merge la schi în Franța sau Italia.
Universitatea Craiova, de pildă, a anunţat un boicot total al companiilor austriece partenere, iar omul de afaceri Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai mari fermieri din țară, a anunțat și el că a dispus angajaților firmelor sale să închidă conturile la băncile austriece, spunând că pe viitor nu va mai cumpăra motorină de provenienţă austriacă pentru campaniile agricole.
Omul de afaceri și liderul AUR din Bistrița Năsăud, Dragoș Hârjoabă a anunțat că scoate de pe rafturile magazinelor sale toate produsele austriece, că nu mai alimentează de la benzinăriile OMV și i-a îndeamnat și pe ceilalți români să facă la fel.
Europarlamentarul și fostul premier Mihai Tudose a declarat că de săptămâna viitoare nu va mai fi clientul băncii austriece unde își are banii.
Tonul general al Bucureștiului este unul plângăreț și revanșard, probabil sub șocul momentului, dar astfel de campanii de denigrare și boicotare a Austriei nu vor ajuta discuțiilor viitoare.
„Răspundem la un veto cu boicot? Este absolut stupid. În loc să cooperăm cu Austria ca să rezolvăm problemele, o boicotăm? În loc de astfel de gesturi aberante, ar trebui o analiză ca să se vadă exact unde s-a greșit. O analiză pe care să o facă ministerele, președintele, pentru că este un eșec al nostru, nu al austriecilor”, spune pentru Europa Liberă Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice din București.
PNL și Iohannis se derobează de responsabilitate
PNL nu-și asumă nimic din eșecul în cazul Schengen, iar tensiunilor pe subiect le-a fost rapid pusă batista pe țambal. În ședința Biroului Politic Național (BPN) de vineri, premierul Nicolae Ciucă a spus că nu caută vinovați și că nu are nevoie de analize interne, potrivit surselor Europa Liberă.
Probabil planul era să se prezinte cu o victorie răsunătoare de politică externă. Acum trebuie să caute un țap ispășitor. Președintele e mut ca de obicei, dl. Ciucă nu înțelege nimic, dl Bode e lider de facto la PNL și doar n-o să cadă pe el vinovăția, trebuie să cadă pe străini.
Motivul? Astfel „s-ar da satisfacție celor care s-au opus aderării noastre”, a spus Ciucă, nefiind clar dacă se referă la Austria sau la niște dușmani din interior.
De altfel, vocile celor care au cerut o evaluare și asumarea răspunderii au fost puține și l-au vizat doar pe ministrul de Externe Bogdan Aurescu, probabil pentru că nu este membru PNL. Împotriva lui Lucian Bode, nu s-a ridicat nicio voce în ședința BPN.
„Iohannis și Aurescu poartă o mare responsabilitate, asta nu-l exonerează pe Bode, care e paralel cu tot ce se întâmplă în context european din perspectiva afacerilor interne”, spune pentru Europa Liberă Cristian Preda.
Cu toate acestea, neasumarea responsabilității la nivel înalt, devenită o cutumă în România, nu are cum să fie de bun augur pentru negocierile care urmează. Căci, aderarea la Schengen rămâne o „prioritate națională”, cum se repetă la nivel oficial.
Asta nu înseamnă însă că situația va putea va fi complet băgată sub preș. Deja din PSD se aud voci critice, așa cum a arătat Europa Liberă, iar USR a anunțat că va depune o moțiune simplă împotriva lui Lucian Bode, căruia i-a cerut demisia. Chestiunea se va dezbate deci în plenul parlamentului.
Președintele Klaus Iohannis a acționat într-un mod care deja îl caracterizează în situații complicate: după anunțarea respingerii României s-a limitat să dea un comunicat laconic de presă.
Unde e vina României?
Ridicarea MCV-ului a fost prezentată triumfalist de coaliția de la guvernare, în frunte cu PNL și președintele Iohannis, drept înlăturarea unicului obstacol care mai stătea în calea aderării României la spațiul Schengen.
Toate celelalte criterii tehnice erau îndeplinite de mult, autoritățiile își făcuseră treaba, deci puteau respira ușurate și, eventual, să se culce pe o ureche.
Rezoluția adoptată de Parlamentul European în 18 octombrie consfințea o previzibilă victorie a României. Singura problemă: Olanda. Toți cei 5 europarlamentari ai premierului olandez Mark Rutte, din grupul Renew, s-au abținut de la vot. Grupul social- democraților a fost singurul care a votat favorabil în bloc. Un bun prilej pentru Marcel Ciolacu să se laude, așa cum a făcut ulterior și cu succesul obținut în prelucrarea parlamentarilor suedezi să voteze aderarea.
Subiectul a fost puternic capitalizat intern: liberalii încercau să contabilizeze în dreptul lor faptul că au convins guvernul Olandei să-și schimbe poziția, deși în inima succesului stătea ascunsă o capacană: Bulgaria era respinsă.
Apoi a venit bomba numită Austria, despre care nimeni, nici diplomația, nici europarlamentarii și nici guvernul, nu a prins de veste din vreme. Au aflat în 18 noiembrie, prea târziu pentru niște demersuri diplomatice consistente.
Ca dovadă, președintele Klaus Iohannis s-a implicat direct de abia cu o săptămână înaintea Consiliului JAI, când s-a întâlnit la Atena, la o reuniune a popularilor europeni (PPE), cu cancelarul austriac. Fără succes, motiv pentru care Iohannis nu a comunicat nimic. Un semnal de alarmă care ar fi trebuit să dea de gândit.
Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice, spune pentru Europa Liberă că este un eșec al diplomației, nu doar al ministerului de Interne, pentru că președintele Iohannis și ministrul Aurescu au crezut că după obținerea sprijinului franco-german, mai ales în contextul ridicării MCV, toate țările europene se vor alinia în spatele lor.
„Din momentul în care s-a primit sprijinul Franței și al Germaniei, ministerul de Externe a considerat că toate sunt rezolvate și nu mai e nimic de făcut și că toți ceilalți o să se alinieze.
Asta explică faptul că demersurile făcute pe lângă ministri de interne, pe lângă parlamentari și pe lângă ministerele de externe au început foarte târziu. Pare că atât ministrul Aurescu cât și președintele Iohannis au considerat că odată obținut sprijinul Parisului și al Berlinului toți ceilalți europeni se vor alinia, mai ales dacă se ridică MCV”.
O miză greșită, așa cum s-a văzut joi, la votul din JAI, unde presiunile făcute de Germania asupra Austriei nu au avut rezultat.
„Președintele și ministerul de externe au reacționat cu mare întârziere, au îngrășat porcul în ajun, cum se spune”, ne declară Cristian Preda, ai cărui opinie e că miniștrii Bode și Aurescu ar fi trebuit „să-și dea demisia în secunda doi după decizie”.
Lipsa unei demisii ridică întrebarea dacă obiectivul Schengen chiar a fost luat în serios.
Întrebările care persistă:
- De ce ministrul Bogdan Aurescu era îngrijorat până acum trei săptămîni doar de opoziția Olandei? Nu avea informații despre problemele legate de migrație din Austria?
- De ce la vârful statului s-a aflat de opoziția Austriei atît de târziu, practic când ea a devenit oficială?
- A fost informat președintele Iohannis, astfel încât să poată face diligențe diplomatice din timp, mai devreme de cele făcute cu doar o săptămână înaintea JAI?
- Cu cine s-a consultat ministrul Bode atunci când vorbește de decuplarea României de Bulgaria?
- Există o strategie de politică externă care achiesează la campaniile de boicot ale firmelor austriece?
