Karl Nehammer și Viktor Orbán s-au întâlnit în acest an de 11 ori. Este adevărat, opt întâlniri au fost prilejuite în formatul Consiliului European, la care au participat toți șefii de stat sau de guvern, inclusiv Klaus Iohannis, președintele României. Numărul mare de ședințe ale acestui consiliu a fost determinat de războiul din Ucraina.
Însă, Orbán și Nehammer au avut și trei întâlniri față în față sau alături de președintele Serbiei. Principala problemă a acestor ședințe la nivel înalt a fost chiar problema migrației ilegale.
„Faptul că trei lideri de stat se întâlnesc nu este o problemă. Mai ales că este vorba de trei lideri care se aseamănă, în special cei din Serbia și Ungaria”, spune istoricul Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe.
Pe parcursul acestor întâlniri, oficialii de la Viena și-au schimbat poziția legată de țările vinovate care nu opresc valul de migranți înainte să ajungă în Austria. Până în iulie, la prima întâlnire cu premierul maghiar, Karl Nehammer considera că migranții trebuie opriți în Serbia, Bosnia, Ungaria și Slovacia.
Barierele culturale și istorice ale României cu Austria și Ungaria
Istoricul Adrian Cioroianu nu crede că negocierile Ungariei au fost îndreptate împotriva României, ci mai degrabă ca Budapesta să fie scoasă de pe lista vinovaților.
„Nu cred că se poate face o legătură între aceste întâlniri și schimbarea poziției Austriei. Nu cred că maghiarii au acționat împotriva României. A fost o decizie motivată politic și doar atât, din punctul meu de vedere”, este opinia lui Adrian Cioroianu.
După ultima întâlnire cu Viktor Orbán, de pe 16 noiembrie, cancelarul austriac a anunțat pentru prima dată că nu va accepta România în spațiul Schengen. Motivul era reprezentat de faptul că Bucureștiul este de vină pentru valul de migranți care a intrat în Austria în 2022.
Adrian Cioroianu crede că între România, pe de o parte, și Ungaria și Austria, pe de altă parte, sunt niște bariere culturale, motivate istoric.
„Sunt multe traume istorice, de ambele părți. Și noi avem. Și ei au. Dar nu cred că aceste bariere culturale, istorice să fie explicația pentru care Austria și-a schimbat poziția în privința României”, punctează fostul ministru de Externe.
Cercetător: Ungaria are interesul ca România să fie în Schengen
Mircea Abrudan, doctor în istorie și cercetător la Institutul de Istorie George Bariț din Cluj-Napoca, nu crede că se poate face vreo legătură de cauzalitate între aceste întâlniri și blocarea accesului României în Schengen.
„Sunt state mai degrabă apropiate de Moscova, de Rusia. Dar Ungaria avea tot interesul să permită aderarea României la Schengen. Să nu uităm că trăiesc un milion de etnici maghiari. Și lor le-ar fi fost mai ușor să iasă și să se întoarcă în România, dacă intram în Schengen”, apreciază cercetătorul.
Abrudan atrage atenția că probleme migrației este una foarte importantă la Viena de foarte mulți ani și autoritățile de la București trebuia să sesizeze acest lucru.
„Austria este un stat cu nouă milioane de locuitori. Un val de 100.000 de imigranți este greu de gestionat. Problema migrației ilegale este una foarte sensibilă. Acest lucru este știut de foarte mult timp, nimeni nu trebuia să fie luat prin surprindere. Austriecii de rând nu văd România vinovată de valul migraționist”, mai precizează acesta.
Prima întâlnire importantă: iulie
După discursul anti-european și antisemit al lui Viktor Orbán de la Tușnad, de pe 23 iulie, prima vizită oficială a premierul maghiar a avut loc pe 28 iulie.
El a făcut o vizită la Viena, unde a fost primit cu toate onorurile de Karl Nehammer. Cu această ocazie, Orbán a declarat și că afirmațiile sale de la Tușnad nu au fost corect înțelese.
„Apropierea istorică și culturală dintre Austria și Ungaria este cunoscută, au fost un imperiu. Este normal să aibă o relație specială. Deși, în ultimul timp, Orbán a fost izolat de majoritatea liderilor europeni”, afirmă istoricul Mircea Abrudan.
De altfel, în timpul întâlnirii, Nehammer a criticat și el declarațiile lui Orbán de la Tușnad.
Cancelarul a folosit vizita omologului din Ungaria pentru o nouă inițiativă pe tema sa favorită: migrația.
Imediat Viktor Orbán a ridicat mănușa și s-a autointitulat un politician „anti-imigrație” la Viena și a subliniat că acest lucru trebuie înțeles într-un context cultural și civilizațional, nu biologic.
Premierul ungar a mai spus că migrația a fost principala temă a întâlnirii. Concluzia a fost că trebuie organizate ședințe tripartite unde, alături de cei doi, să participe și președintele Serbiei.
„Austria se confruntă de un deceniu cu imigranți proveniți de pe alte continente. Asta e problema lor. Problema lor nu sunt migranții europeni, nici măcar cei ucrainieni. Eu am fost în 2015 într-un centru de refugiați și problema pentru Austria este una foarte serioasă. Această situație a fost folosită de anumiți politicieni ca să acuze România, deși e evident pentru societatea locală că migranții trec prin fosta Iugoslavie, nu prin România”, mai spune cercetătorul Mircea Abrudan.
Controale la granițele Austriei
La sfârșitul lunii septembrie, Austria și Cehia au reintrodus controalele la frontiera internă Schengen cu Slovacia. Motivul: numărul mare de migranți sirieni care veneau prin această țară.
La acel moment, România nu era indicată că ar purta vreo vină. Praga anunța că a înregistrat o creștere bruscă a numărului de refugiați, în principal de origine siriană, care doreau să treacă în Germania prin Slovacia și Republica Cehă.
Potrivit Ministerului de Interne de la Viena, 56.149 de cereri de azil au fost depuse în Austria din ianuarie până în august 2022. Aceasta înseamnă o creștere de 195% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Nehammer a descris reintroducerea controalelor la frontieră cu Slovacia „ca o reacție la criza actuală a migrației ilegale”. Potrivit cancelarului, aceste controale sunt menite să combată traficul de persoane și să reducă presiunea la frontierele naționale.
Pe 3 octombrie, ministrul de Interne Gerhard Karner avea să se întâlnească cu omologii săi din Slovacia, Cehia și Ungaria pe aceeași temă la Bratislava.
A doua întâlnire importantă, cea din octombrie
Cancelarul Karl Nehammer, președintele sârb Aleksandar Vučić și premierul ungar Viktor Orbán s-au întâlnit la Budapesta, tot pe 3 octombrie. A fost primul „summit” între cele trei state pe tema creșterii fluxului de refugiați pe ruta balcanică.
În cadrul întâlnirilor, conform comunicatelor de presă, cei trei au căutat soluții legate de oprirea valului de migranți care pătrunde în Europa prin Serbia, apoi trece în Ungaria și mai departe ajunge în Austria.
De la începutul anului, Nehammer arătase cu degetul și spre Bosnia Herțegovina ca un stat care nu oprește migranții care vin pe ruta balcanică în Vestul Europei.
Potrivit cifrelor oficiale ale autorităților ungare, 178.000 de treceri ilegale a frontierei au fost împiedicate din ianuarie până în septembrie anul acesta la granița de sud a Ungariei (cea dinspre Serbia). În 2021, numărul a fost de 122.000 pentru întregul an.
Din nou, România și Bulgaria nu sunt amintite la finalul discuțiilor.
A treia vizită importantă, cea din noiembrie
Pe 16 noiembrie, la Belgrad, cancelarul Karl Nehammer (ÖVP), președintele sârb Aleksandar Vučić și prim-ministrul Ungariei Viktor Orbán s-au întâlnit din nou. Acum, ei au semnat un memorandum menit să stopeze migrația ilegală.
Cancelarul Karl Nehammer a subliniat atunci că sistemul de azil al UE „a eșuat”. În plus, trebuie pus capăt „azilului à la carte” și oprit „turismul de azil”.
Declarațiile sale se bazau în mare parte pe datele pe care i le pusese la dispoziție partea ungară. Nehammer a spus că 250.000 de treceri ilegale de frontieră au fost oprite în Ungaria în acest an. „Agresivitatea este în creștere, nu sunt doar înarmați, ci și folosesc” armele, scrie Telex.
Viktor Orbán i-a explicat lui Nehammer că valul de imigranți este cauzat de persoane care vin din Ucraina.
„Ungaria se afla într-o situație deosebit de dificilă, deoarece primește atât migranți ilegali din Serbia, cât și refugiați din Ucraina, iar singura modalitate de a opri acest lucru este să spunem că nu se trece peste granițele noastre”, a adăugat Orban.
În realitate, Ungaria a înregistrat cel mai mic număr de refugiați din Ucraina pentru a le oferi protecție temporară din țările vecine: 31.989. Acest număr este mult sub cele din alte țări europene, inclusiv statele baltice și nordice, precum și țările din Europa de Vest, potrivit ultimelor date ale agenției ONU pentru refugiați, UNHCR.
România nu a fost precizată în declarațiile oficialului de la Viena ca fiind vinovată de acest val de migranți.
„Nu, nu văd o legătură între aceste întâlniri și faptul că România a ajuns după acestea vinovată de problema migrației”, este concluzia lui Adrian Cioroianu.
„Poate vina României este că nu a fost atentă la aceste întâlniri”
Pe 18 noiembrie, ministrul de interne Gerhard Karner, citat de publicațiile Kurier și Der Standard, anunța că „Sistemul (n.r. - Schengen) este disfuncțional. Situația din Europa arată foarte clar că protecția frontierelor externe a eșuat”, a spus acesta.
El declara atunci că se opune aderării României, Bulgariei și Croației. Pe parcurs, Gerhard Karner a fost mai permisiv cu aderarea Croației, țară cu care austriecii au legături economice importante, precum turismul.
Pe 8 decembrie, Gerhard Karner și Karl Nehammer au blocat intrarea României și a Bulgariei în spațiul Schengen motivând că un număr foarte mare de migranți, 75.000, au ajuns în Austria și mare parte dintre ei au trecut prin România.
Datele autorităților de la București, dar și a Frontex (Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă) au contrazis informațiile oficialilor de la Viena.
„Poate vina României este că nu a fost atentă la aceste întâlniri, că nu a fost atentă la Austria. Noi eram atenți la Olanda, Germania și am fost surprinși că Austria s-a opus. Repet, cred că a fost o poziție motivată doar politic”, conchide Adrian Cioroianu.
