Anunțul a fost făcut miercuri, de președintele Klaus Iohannis, de la Bruxelles, cu puțin timp înainte de întâlnirea UE cu partenerii din Asia de Sud-Est și cu o zi înainte de sesiunea de iarnă a Consiliului European, la care vor participa șefii de stat și de guvern din țările membre ale Uniunii Europene.
El a spus că integrarea în spațiul Schengen rămâne un „obiectiv strategic național” și pentru el, personal, și că va supune dezbaterii Consiliului de joi subiectul, dar că nu anticipează o schimbare a atitudinii Austriei.
Însă, subiectul privind aderarea României în Schengen nu apare pe agenda ședinței Consiliului European de joi, fiind programate discuții legate de războiul din Ucraina, energie ori securitate.
„Am văzut că există mulţi sfătuitori publici care creează așteptări legate de Consiliul de astăzi și de mâine. Pot să vă spun din capul locului că voi avea multe discuții, voi ridica chestiunea în plenul Consiliului, voi mai explica încă o dată de ce România trebuie să devină parte din Spațiul Schengen, dar soluții practice se vor găsi în următorul Consiliu JAI, care va fi mai bine pregătit. Nici nu cred că și-a imaginat cineva că de săptămâna trecută până astăzi Austria sau Olanda și-au schimbat atitudinea și ce n-am rezolvat săptămâna trecută în JAI, rezolvăm, astăzi, în Consiliul European.”
Declarațiile șefului statului au fost făcute după ce europarlamentarul Dragoș Pîslaru a spus într-un interviu acordat pentru Europa Liberă că, dacă la Consiliul European de joi, una dintre concluzii va include intrarea României în Schengen în 2023, nu va mai fi nevoie de vot în Consiliul JAI, întrucât concluziile au rol de implementare și trebuie puse în aplicare.
„Este suficient la acest nivel de Consiliu European, unde sunt șefii de state și de guvern, ca în concluziile Consiliului European să apară o frază care să spună 'România și Bulgaria trebuie să intre în Schengen în anul 2023'. Atât. Nu să spună când să intre sau cum să intre, pentru că acestea sunt prerogative tehnice la nivel de consilii sectoriale”, a declarat Pîslaru pentru Europa Liberă.
Și Klaus Iohannis este optimist, dar de un optimism ponderat, extins pe un interval mult mai mare de timp.
În opinia sa, chiar dacă Austria a dat la Consiliul JAI la nivel de miniștri de interne, de săptămâna trecută, vot negativ pentru admiterea României în Schengen, acest vot înseamnă doar o amânare și nu un „nu” definitiv.
„Acest moment, după părerea mea, poate fi tratat într-o singură cheie - cu diplomație. Orice altceva, după părerea mea, este exclus. Am auzit în ultimele zile nenumărate opinii, sfaturi și așa mai departe. Și vreau să vă spun foarte clar: nu va exista, deci, atenție, nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului sau autorităților publice. Nu așa se tratează astfel de probleme. Este evident că până aici s-au făcut deja pași importanți”, a spus Klaus Iohannis.
El a criticat „vânătoarea de vinovați”, despre care a spus că nu se găsesc nici în țară.
„Mi s-a părut puțin ciudată vânătoarea de vinovați care s-a declanșat în unele medii. Vinovații nu se găsesc în București, nici în România. Știți foarte bine de ce nu s-a putut vota, dar noi nu ne lăsăm descurajați. Eu în niciun caz nu voi ceda și nu voi ceda până când România devine membru în Schengen.”
Declarațiile lui Iohannis au primit imediat replica președintelui PSD, Marcel Ciolacu, aflat în coaliția de guvernare, autointitulată „pentru reziliență, dezvoltare și prosperitate”, alături de PNL - partid care l-a dat pe Klaus Iohannis, candidat la președinție - și UDMR.
Ciolacu a susținut ideea unui boicot împotriva Austriei și și-a revendicat dreptul de a-și menține opinia, pe picior de egalitate cu a președintelui, cel care potrivit Constituției, are atribuții în domeniul politicii externe.
„Este dreptul meu de a avea o opinie, cum e şi dreptul preşedintelui de a avea o opinie (...) Îmi menţin părerea, după votul nejustificat al Austriei, al conducătorilor, nu al austriecilor, împotriva României, total nedrept, umilitor faţă de noi toţi, că România în acest moment trebuie să procedeze la fel cum a făcut Austria, să îşi exercite dreptul de veto pentru toate interesele statului austriac”, a spus Ciolacu.
Europarlamentarul Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte PNL, a anunțat marți în plenul Parlamentul European că guvernul României va ataca la Curtea de Justiție a UE (CJUE) decizia Austriei împotriva admiterii României în Spațiul Schengen.
El a cerut Comisiei Europene și Parlamentului European să atace la CJUE votul din Consiliul JAI, pe motiv că votul Austriei încalcă articolul 21 din Tratatul UE.
Mai mult, el i-a dat asigurări eurodeputatului Eugen Tomac (PMP), care i-a cerut ca guvernul - din care face parte și partidul în care ocupă funcția de primvicepreședinte - să atace în justiție votul din Consiliul JAI, că „guvernul va face acest lucru pentru că e cea mai gravă nedreptate din ultimii 70 de ani și acest lucru va fi sancționat, iar Austria va suporta consecințele.”
Tot joi, Iohannis a respins posibilitatea decuplării României de Bulgaria în dosarul extinderii Schengen, la care s-a referit ca la o soluție de „ultimă instanță”, pe care, însă, echipa sa nu o dorește.
„Pur teoretic, chestiunea cu votul olandez are două soluții: fie Olanda își schimbă opțiunea și spune da – da, deci și România și Bulgaria, fie se votează separat și rămâne DA pentru România, NU pentru Bulgaria. Personal, cred că intrarea împreună în Schengen este considerabil mai bună, este de preferat față de cealaltă variantă. Imaginați-vă ce se întâmplă dacă Bulgaria, care nu este o mare forță europeană, este un bun partener vecin al nostru, rămâne singură în fața valului migrator care nu a încetat. Nu cred că este o soluție bună. Deci soluția de decuplare ar fi o soluție de ultimă instanță, dar pe care eu și echipa mea nu o căutăm. Deci noi căutăm varianta să intrăm împreună.”
Austria și Olanda au votat săptămâna trecută împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.
Olanda și-a motivat votul dat joi în Consiliul JAI - Justiție și Afaceri Interne prin faptul că nu este de acord cu intrarea Bulgariei în Schengen, cele două țări fiind cuplate în prima variantă de vot.
În schimb, Consiliul JAI a aprobat aderarea Croației la Schengen, de la 1 ianuarie 2023. Ca urmare a votului, controlul la granițele sale terestre cu celelalte state membre Schengen va înceta de la 1 ianuarie 2023, iar controlul pe aeroporturi va înceta de pe 26 martie 2023, atunci când se schimbă programul liniilor aeriene.
Agenda reuniunii de joi a Consiliului European va include și o dezbatere despre ajutorul care trebuie acordat în continuare, pe toate palierele, Ucrainei invadate și supuse unor atacuri repetate asupra infrastructurii critice și energetice de Federația Rusă, în urmă cărora milioane de oameni au rămas fără căldură, apă curentă și curent electric.
De asemenea, va fi dezbătut și sprijinul care trebuie acordat în continuare Republicii Moldova, țara vecină cea mai afectată de invazia rusească în Ucraina.
Va fi analizat și stadiul demersurilor realizate în domeniul securității și apărării, în vederea consolidării capacităților europene în acest domeniu, transmite Administrația Prezidențială.
O altă temă de discuții o reprezintă progresele realizate în domeniul energiei, după concluziile Consiliului European din luna octombrie a acestui an, pentru consolidarea rezilienței economiilor europene.
Pe agenda Consiliului European figurează, de asemenea, o dezbatere strategică privind Vecinătatea Sudică a Uniunii Europene, precum și o discuție privind rezultatele Summitului UE - Balcanii de Vest de la Tirana și cooperarea cu statele din această regiune, inclusiv pe dimensiunea migrației.
Liderii europeni vor purta și o discuție strategică privind relațiile Uniunii Europene cu Statele Unite ale Americii, cu accent pe securitate și cooperarea economică.
