Niciunul dintre cele cinci mari orașe ale României nu are un patinoar funcțional de dimensiuni olimpice. La Târgu-Mureș, proiectul celui mai modern patinoar al României a fost abandonat în urmă cu aproape zece ani, cu 75% din lucrări finalizate, după investiții de 7,5 milioane de euro. La câțiva kilometri distanță, guvernul maghiar a inaugurat anul trecut un patinoar în balon, amenajat în doar câteva luni, și care atrage deja sute de copii spre sporturile de iarnă.
În România există doar unsprezece patinoare de dimensiuni olimpice funcționale în acest moment (dintre care patru în corturi / baloane), majoritatea covârșitoare în județele din Secuime sau cu populație preponderent maghiară.
Cu excepția acestor zone, doar la Brașov (modernizat în 2010), Galați și Otopeni funcționează patinoare „olimpice” acoperite.
În nota de fundamentare a continuării investiției în patinoarul din Târgu-Mureș, Guvernul menționează existența a numai șapte patinoare olimpice în țară, în condițiile în care celelalte patru sunt amplasate în corturi / baloane.
„Putem vorbi de o penurie de patinoare de dimensiuni olimpice, câtă vreme, în București și în cele mai mari orașe mari din țară nu avem așa ceva. Există mai multe în Secuime, la Galați, Brașov și Otopeni. Vorbim în special de patinoare acoperite, care prelungesc sezonul în care se poate patina, iar în ziua de azi în unele țări funcționează non-stop, inclusiv vara”, spune Cornel Gheorghe, fost patinator artistic și reprezentant al României la Jocurile Olimpice, în prezent antrenor.
Bucureștiul este de altfel singura capitală europeană fără un patinoar olimpic funcțional. Centrul de patinaj de la Otopeni, deschis de Ion Țiriac în 2016, chiar dacă este folosit și de unii bucureșteni, este în afara capitalei.
În schimb, complexul sportiv de patinaj Mihai Flamaropol din București este închis de aproape zece ani, după ce a intrat în modernizare în 2013. Lucrările s-au încâlcit în birocrație, neconformități și întârzieri și au fost abandonate, urmând să fie reluate cu o valoare totală actualizată de peste 220 de milioane de lei. Dublu decât estimările inițiale.
În toți acești ani, cea mai titrată echipă din hocheiul românesc și-a disputat meciurile de acasă la Brașov și Cârța - unde statul a reușit să construiască sau să modernizeze patinoare olimpice - iar din această toamnă joacă la Otopeni.
Primăria Sectorului 4 promite în schimb un patinoar olimpic până la final de 2023 - lucrările au început de altfel - un timp record, dacă e să privim spre situația complexului Mihai Flamaropol, sau și mai grăitor, spre patinoarul olimpic gândit în 2007 drept cel mai modern din România, la Târgu-Mureș.
În cazul patinoarului din parcul municipal din Târgu-Mureș, începerea lucrărilor, care potrivit termenelor avansate în 2007, trebuiau încheiate într-un an, au ajuns între timp la 15 și au fost realizate în proporție de trei sferturi.
Motivele: ambițiile politice, finanțarea cu țârâita, erorile administrative - recunoscute ca atare de către statul român.
Între timp, în februarie 2021, la limita orașului Târgu-Mureș cu comuna Sângeorgiu de Mureș a fost deschis un patinoar de dimensiuni olimpice în balon. O investiție cu fonduri alocate de Budapesta.
Epopeea cu gheață de pe Mureș
Lucrările la patinoarul artificial, situat în parcul municipal din Târgu-Mureș, au început în 2007, după ce anterior patinoarul descoperit funcțional aici de zeci de ani, sub administrarea clubului sportiv CS Mureșul, abia fusese modernizat.
Investiția în acoperirea bazei de patinaj a fost demarată de Ministerul Sportului, la un buget de aproape 22 de milioane de lei, aproape 7 milioane de euro (conform cursului valutar de la acea vreme), fără TVA. Valoarea contractului a crescut în 2010, odată cu creșterea TVA la 24%, la 26 milioane de lei.
Lucrările aveau un termen de execuție extrem de generos, de 11 ani și șase luni de la data emiterii ordinului de începere. Lucrările, contractate de un consorțiu condus de compania maghiară KESZ s-au desfășurat însă mult mai încet decât ritmul scontat.
Asta și pe fondul desfășurării lente a lucrărilor și a alocării anevoioase de fonduri ministeriale. Alocați anual, banii au depășit bugetul inițial și au ajuns la peste 31 de milioane de lei (peste 7 milioane de euro).
Din acești bani s-au realizat însă aproximativ 75% din lucrări, potrivit unei note de fundamentare a Secretariatului General al Guvernului.
„Banii nu s-au virat la timp, asta și pentru că a fost criza economică. Virându-se treptat, în 2013 s-a ajuns să se depășească valoarea inițială a contractului cu 20%; au crescut costul unor materiale, nu se făcuse actualizarea cu inflația, iar pe de altă parte legislația nu mai permitea finanțarea peste valoarea contractului. În acel an lucrările s-au sistat”, explică directorul clubului sportiv Mureșul, Cosmin Pop.
Transfer eronat de teren
Epopeea patinoarului și sistarea lucrărilor au fost întreținute și de o situație pe care reprezentanții guvernului o calificau în 2021, la zece ani distanță, drept „eroare”: transferul, printr-o Hotărâre de Guvern din 2010, a terenului parcului municipal din oraș - în incinta căruia se află și patinoarul - din domeniul public al statului în cel al municipiului Târgu-Mureș.
Asta întrucât deși întreg perimetrul parcului municipal a fost transferat și intabulat în patrimoniul Primăriei, terenul de 10.250 mp, pe care se afla patinoarul artificial acoperit în curs de realizare, dar și alte funcțiuni sportive, au rămas în proprietatea publică a statului și administrarea Ministerului Sportului, prin CS Mureșul.
„În anul 2013, CS Muresul a obținut dreptul de administrare a terenului aferent patinoarului prin Hotărâre de Consiliu Local Târgu-Mureș și am făcut demersuri
la Ministerul Tineretului si Sportului pentru continuarea lucrărilor, însă nu a fost posibila actualizarea contractului cu indicele de inflație”, spune Cosmin Pop.
În 2016, ministrul Sportului de la acea vreme, fosta multiplă campioană olimpică Elisabeta Lipă, afirma într-o vizită în incinta complexului că cei peste 7 milioane de euro investiți nu se văd și pleda pentru preluarea investiției de către Primărie.
Ministrul fusese însoțit de Ion Țiriac, interesat de o investiție într-o bază de hochei pe gheață în Transilvania, dar care a deschis în cele din urmă patinoarul privat din Otopeni.
Primarul Târgu-Mureșului de la acea vreme, Dorin Florea, susținea că dacă municipalitatea ar prelua investiția, în jumătate de an proiectul ar fi finalizat. Mai mult, patinoarul ar fi urmat să găzduiască echipa de hochei Steaua București, văzut ca un imbold de imagine la nivel local.
Pe de altă parte, Dorin Florea a fost trimis în judecată în 2015, iar apoi în 2017, alături de fostul viceprimar Claudiu Maior, în două dosare, pentru uzurparea funcției publice, respectiv alocarea ilegală de bani către clubul de fotbal ASA Târgu-Mureș.
Trecerea în administrarea Primăriei nu a mai avut loc. În schimb, Ministerul Sportului a reușit să direcționeze proiectul către Compania Națională de Investiții, în subprogramul Patinoare artificiale. A fost necesară o nouă expertiză tehnică, dar și înscrierea dreptului de administrarea al patinoarului de către CS Mureșul în CF, lucru care s-a întâmplat în 2017.
„Pentru a putea continua investiția a fost necesar să închidem și contractul vechi, lucru care s-a întâmplat în 2018”, arată Cosmin Pop. „Apoi am și intabulat construcția existentă, CNI a contractat efectuarea studiului de fezabilitate, iar în 2020 au fost actualizați indicatorii tehnico-economici”.
Costurile, aproape duble decât inițial. Speranțele de finalizare, legate de anul electoral
În septembrie 2021, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila a semnat Ordinul pentru alocarea a alți 38 de milioane de lei (aproape 8 milioane de euro), pentru finalizarea lucrărilor, deși doar un sfert din acestea mai sunt de realizat.
CNI a lansat licitația de proiectare și execuție, inclusiv dotare, iar după contestarea procedurii, în toamna acestui an a fost semnat contractul, cu Constrascom Bența - execuția lucrărilor și Multinvest SRL - proiectare.
Valoarea contractelor ajunge la aproximativ 36 de milioane de lei, cu TVA inclus, adică aproape 8 milioane de euro.
Valoarea totală a lucrărilor, de la începerea lor în 2007, atinge astfel aproximativ 15 milioane de euro, aproape dublu față de estimarea inițială, deși mai erau de realizat doar 25% din lucrări.
„Trebuie știut că contractul inițial nu prevedea nicio dotare, nu mantinelă, nu rolbă (utilaj de șlefuire a gheții, n.r.), nu suprafață de acoperire a gheții, pe care să se poată juca și alte sporturi, nici măcar scaune, plus că vor fi și modificări survenite între timp în Regulamentul Federației de Hochei pentru a putea găzdui competiții internaționale”, spune însă Cosmin Pop.
Directorul de proiectare al firmei co-câștigătoare a licitației, Radu Hereș, a spus pentru Europa Liberă că cele mai mari bătăi de cap le dă revizia instalației de răcire a gheții, în condițiile în care aceasta nu a fost pusă în funcțiune din 2013.
De asemenea, vor fi necesare intervenții și în cazul altor lucrări neconservate, în mai multe locuri din prejma tribunelor sau din zona vestiarelor fiind vizibile infiltrații.
Termenele - 3 luni proiectare, 15 luni execuție - vor fi respectate de această dată, este convins Cosmin Pop. Care e argumentul principal, în condițiile celor derulate deja?
„2024 va fi an electoral, așa că, atâta vreme cât banii sunt aprobați sunt absolut convins că va fi gata, nu am niciun dubiu”, spune el.
Dotată cu suprafață la dimensiuni olimpice, de 60x30 de metri, 2.000 de locuri, sală de conferință, săli de refacere și altele, arena ar urma să găzduiască întreceri internaționale de hochei și patinaj, artistic și viteză, lucru care „va genera oportunități financiare”, după cum menționează și reprezentanții Guvernului.
Ce nu a făcut statul român în 15 ani, a făcut Guvernul maghiar în câteva luni
La maximum trei kilometri distanță de patinoarul uitat vreme de zece ani de autoritățile române, guvernul Ungariei a finanțat construirea unui patinoar de dimensiuni olimpice.
A fost inaugurat în februarie 2021, pe teritoriul administrativ al comunei Sângeorgiu de Mureș, în apropierea complexului sportiv Weekend, la doar câteva sute de metri de plăcuțele care marchează limita municipiului reședință de județ.
Este al patrulea patinoar finanțat de guvernul de la Budapesta - după cele din Gheorgheni, Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe - prin Academia Secuiască de Hochei pe Gheață (SZJA), a fundației Mens Sana, condusă chiar de către Tanczos Barna, actual ministru al Mediului și fost președinte al Federației Române de Hochei pe Gheață.
Lucrările au costat 1 milion de euro, 90% din bani fiind asigurați de Budapesta, în proiect fiind partener și Consiliul Județean Mureș.
„Toată lucrarea de amenajare - nivelarea terenului, montarea cortului, a gheții și a instalației de răcire, plus amenajările interioare au durat maxim trei luni. E un patinoar mobil, care poate fi montat oriunde. Îl putem ține deschis cam șapte luni pe an, în timp ce la un patinoar deschis (în aer liber) ai acces în decembrie, ianuarie și februarie parțial”, spune administratorul Balázs-Bécsi Csongor.
„Unii copii foarte talentați au renunțat”
E ora 16:00, parcarea patinoarului se umple iar în balon e agitație mare: copii de la 6 la 14 ani peste tot locul: pe patinoar, pe culoare unde se schimbă alături de părinți și chiar în tribune, așteptând să le vină rândul pe gheață.
Intrarea se face pe grupe de vârstă, iar doi-trei antrenori sunt în permanență în mijlocul copiilor.
„Eram nevoiți să mergem în Gheorgheni, la Cârța, sau la Târgu-Secuiesc în fiecare weekend și nu numai, pentru că în oraș nu aveam patinoar pentru hochei deschis mai mult timp. Se uitau ceilalți la noi mirați: cum faceți hochei pe gheață fără gheață?”, povestește tatăl a doi băieți, de 14 și 8 ani.
„A fost ceva extraordinar când s-a deschis acest patinoar, dar ce regret este că, între timp, nevoiți să tot meargă în alte orașe, unii copii foarte talentați au renunțat. Iar la patinoarul din parcul municipal numai promisiuni”, adaugă el.
Practic, comunitatea celor obișnuiți să ia patinoarele Secuimii la rând a fost și masa critică cu care s-au început lecțiile de hochei, dar și patinaj artistic și viteză pe gheață.
„La început au fost 10-20 de copii, iar acum avem peste 160 la hochei. Pentru cei mici este și un fel de distracție, dar încercăm să le dezvoltăm gustul pentru acest sport, care dezvoltă extraordinar mobilitatea și coordonarea”, povestește Nadina Niciu, antrenoare și jucătoare în activitate la una dintre cele doar două formații de hochei feminin din țară, la Gheorgheni.
„Avem și lecții de patinaj artistic și viteză, dar ne dorim ca și acei cursanți să facă pasul spre hochei”, adaugă ea.
Chiar dacă tinerii sportivi sunt în special etnici maghiari, între ei își găsesc loc și tot mai mulți români.
Cosmin este IT-ist și tatăl a doi copii, ambii înscriși la hochei. El spune că pasiunea băiatului mai mare, Marc (10 ani), pentru acest sport a fost concomitentă cu deschiderea patinoarului.
„Sunt mulți care nici nu știu că există acest patinoar, mai află acum inclusiv de la noi. Copiii, mai ales băiatul, sunt încântați, iar orele sunt predate într-un mod amuzant, sunt stimulați cu mici diplome și premii. Nu îi văd neapărat sportivi de performanță, dar am vrut să le ofer un alt fel de activitate sportivă”, spune el.
Ce ar însemna deschiderea patinoarului „mare”
Deschiderea patinoarului din parcul municipal este mai mult decât necesară.
„De la an la an crește numărul copiilor și cu un singur patinoar la Târgu Mureș nu prea ai ce să faci. Dacă se deschide și acel patinoar vor putea continua acolo, plus că se pot organiza competiții și mai mari. Noi suntem omologați pentru competiții de juniori, dar deschiderea acelui patinoar ar însemna că Târgu-Mureșul poate avea din nou echipă de seniori, ceea ce ar fi extraordinar”, adaugă Nadina.
Pentru Cosmin, explicația pentru care patinoarul demarat de autoritățile române a stagnat ani la rândul, iar cel finanțat de Guvernul de la Budapesta a răsărit rapid, nu e complicată.
„Vorbim despre cât de interesat sau nu ești să faci ceva concret sau când la mijloc sunt alte interese”, punctează el.
De altfel, Ungaria a investit masiv în infrastructura sportivă, inclusiv în cea destinată sporturilor de iarnă, ceea ce le-a permis performanțe nescontate în urmă cu câțiva ani, cucerind medalii olimpice la short track (patinaj viteză pe distanțe scurte).
„În România avem, cred, vreo zece patinoare de dimensiuni olimpice, dar în Ungaria sunt cred că 50, inclusiv care funcționează non-stop”, spune și Balázs-Bécsi Csongor, administratorul patinoarului.
Ce patinoare olimpice sunt în țară
În România funcționează unsprezece patinoare de dimensiuni olimpice (60x30 de metri), acoperite: câte două (unul în clădire, unul în balon) la Miercurea Ciuc și Gheorgheni, respectiv câte unul la Sfântu-Gheorghe, Târgu-Secuiesc, Cârța, Brașov, Galați și Otopeni.
Patinoarele din Brașov (inaugurat în 2010), Cârța (2011) și Târgu-Secuiesc (2017) au fost construite / modernizate de către Compania Națională de Investiții, cu un total de aproape 78 de milioane de lei. De asemenea, în 2020 a fost semnat un contract pentru modernizarea patinoarului acoperit din Gheorgheni, reziliat însă ulterior.
„Trăim într-o ţară unde execuția este mai lentă decât ar sugera nevoile noastre”, spunea la inaugurarea patinoarului acoperit din Târgu-Secuiesc președintele Consiliulul Județean Covasna, Tamás Sándor. El evidenția sprijinul acordat inclusiv din partea UDMR pentru edificarea bazei sportive.
Pe patinoarul respectiv își dispută de altfel meciurile echipa de hochei CSHC Fenestela 68 Brașov, în timp ce la Brașov joacă partidele de acasă Corona Brașov. De asemenea, la Cârța evoluează ACS Sapientia U23, echipa universității private Sapientia, finanțate în special de Guvernul maghiar.
Din cele opt echipe din liga națională de hochei, trei sunt din orașele din Secuime.
Ar fi o situație disproporționată și face parte a programului de co-guvernare a UDMR, spuneau recent pentru Europa Liberă reprezentanții Federației de profil.
„Dacă în orașe precum București, Suceava, Iași, Constanța, Buzău nu s-a construit nici măcar un singur patinoar, în Sfântu Gheorghe, Gheorgheni, Târgu Mureș și Miercurea Ciuc au fost construite patinoare și urmează a se construi alte patru patinoare în aceleași localități din fonduri Compania Națională de Investiții”, arată Federația Română de Hochei.
Între actuala conducere a Federației și reprezentanții cluburilor din Transilvania există de altfel un conflict, președintele reales în acest an, Alexandru Hălăucă fiind ales fără participarea reprezentanților cluburilor respective.
Despre cel mai scump dintre patinoarele construite recent, cel din Brașov, care a costat aproape 40 de milioane de lei (circa 12 milioane de euro, la cursul valutar din 2010), GSP a scris că a costat cât trei patinoare similare realizate în Ungaria, oferind exemplul unei astfel de facilități din Miskolc.
Pe de altă parte, lucrările ar fi fost realizate de o firmă a unor apropiați PDL-ului de la acea vreme, potrivit publicației.
În acest moment, în cele mai mari cinci orașe ale României, București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Constanța nu există niciun patinoar de dimensiuni olimpice funcțional.
Patinoare acoperite, de dimensiuni mai mici însă, mai există într-un mall din capitală sau în orașe precum Brăila și Botoșani.
Cu excepția Bucureștiului, unde Primăria Sectorului 4 a demarat construirea unui patinoar olimpic în Berceni, care ar trebui să fie gata în decembrie 2023, în celelalte patru nu există niciun plan concret al autorităților în acest sens.
Asta deși atât la Cluj, cât și la Iași au existat inițiative civice, stinse însă ulterior, pentru inițierea unor astfel de proiecte.
Între timp, tinerii patinatori se antrenează în cea mai mare parte a anului pe role, sezonul de gheață de pe patinoarele descoperite - de dimensiuni mici și foarte aglomerate în general - fiind foarte scurt.
Intenții fără finanțare
Totodată, în București ar urma să fie reluat proiectul de modernizare al patinoarului Mihai Flamaropol, construit în anii '50 și unde s-au disputat meciuri de poveste în hocheiului românesc, cu Steaua și Dinamo protagoniste.
Complexul a intrat în modernizare în 2013, dar șantierul a fost abandonat în 2019, după litigii între Primăria Generală și constructor.
Indicatorii economici ai proiectului au fost aprobați recent, la o valoare dublă față de cea din 2013: peste 220 de milioane de lei.
Pe de altă parte, lista CNI de patinoare artificiale în pregătire are zeci de poziții, majoritatea nebeneficiind însă de buget.
Ar urma să fie amenajate patinoare atât în reședințe de județ - în special cele de dimensiuni medii, precum Botoșani și Târgoviște - cât și în orășele precum Făurei (județul Brăila), Târgu-Frumos (Iași), Urlați (Prahova), Petrila (Hunedoara) sau Câmpulung Moldovenesc (Suceava), Marghita (Bihor).
„E foarte important ca patinoarele acestea să existe și pentru pregătirea performanței, dar și pentru promovarea sănătății. Ideal e ca ele să fie administrate de primării, pentru că a întreține un patinoar înseamnă și costuri, or în regim privat acestea înseamnă și prețuri mai mari pentru public”, concluzionează fostul patinator de performanță Cornel Gheorghe.