Guvernul de la Budapesta alocă zeci de milioane de euro cluburilor sportive din Harghita Covasna și Mureș încă din 2016. Au fost construite arene sportive, au fost create academii, s-a investit în infrastructura și în oamenii din regiunea cunoscută drept Ținutul Secuiesc. Investițiile depășesc implicarea autorităților de la București în această zonă, dar și în infrastructura sportivă din majoritatea localităților din România.

La competiții, în Ținutul Secuiesc, suporterii aud și cântă imnul Ținutului Secuiesc și flutură în tribune steagul acestuia. Sportivi ai acestor echipe simt că reprezintă și Ținutul Secuiesc. Aceasta inclusiv în diverse competiții europene, unde publicul mai larg se așteaptă ca aceste echipe să reprezinte România.

Uneori, meciurile din Ținutul Secuiesc se joacă chiar în prezența premierului Ungariei, Viktor Orbán. Așa s-a întâmplat pe 21 iulie, la întâlnirea dintre Sepsi (plasată pe locul III în campionatul României) și Olimpija Ljubljana (Slovenia). Meciul a avut loc cu câteva zile înaintea controversatului discurs cu accente rasiste și vizibil anti-occidental ținut de Orbán în fața audienței Universității de Vară de la Tușnad, aspru criticat în toată Europa.

Potrivit unei monitorizări realizate de index.hu, începând din 2016, autoritățile de la Budapesta au investit în sportul românesc peste 83 de milioane de euro. Premierul Viktor Orbán a fost interesat în special să acorde sprijin financiar pentru hochei și fotbal. Suma este semnificativă față de alte tipuri de investiții în zonă, multe așteptate de mulți ani în van dinspre autoritățile de la București.

„Sportul este unul dintre principalele mijloace de păstrare şi construire a identității și mândriei naționale”, declara în ianuarie 2022 Péter Szijjártó, ministrul de Externe al Ungariei. Conferința a avut loc alături de Eduard Novak, ministrul Sportului din România, dovadă că autoritățile române tratează investițiile maghiare în sportul de pe teritoriul României drept un exemplu încurajator al cooperării între țări vecine și prietene.

Problema este că în concepția regimului lui Viktor Orbán de la Budapesta, identitatea și mândria națională maghiare se întind deopotrivă în Ungaria și în Bazinul Transcarpatic deopotrivă. În discursul din 23 iulie, premierul maghiar s-a exprimat foarte clar în această privință.

Vorbind despre dificultățile cu care se confruntă națiunea sa, de la probleme economice, la „războiul între slavi”, la migrația tratată de Uniunea Europeană ca amestec între „rase”, el a concluzionat: „în perioada dificilă care urmează, pentru a ne păstra ambițiile naționale, trebuie să rămânem uniți. Patria trebuie să rămână unită, iar Transilvania și celelalte zone locuite de maghiari din Bazinul Carpatic trebuie să rămână unite”.

Acesta este contextul în care întrecerile sportive la care participă cluburile finanțate de la Budapesta par să se manifeste drept un prilej pentru promovarea în rândul populației maghiare locale - și nu numai locale - a unor idei politice aprig contestate în România.

Aceste idei care produc de ani de zile dezbateri aprinse - chiar manifestări extremiste - se referă la gradul și tipul de autonomie pe care și-l dorește regiunea. Iar vizitele private ale premierului Viktor Orban în România - fără întâlniri cu omologi și/sau implicarea autorităților de la București, nu fac decât să sporească aceste controverse.

UDMR - cu miniștri la Palatul Victoria în circa 30 de ani din cei 32 de regim democratic - nu este exclus din dezbatere, dimpotrivă. Se manifestă ca un mediator între curentele radicale și cele moderate, dar pare presat de abordarea din ce în ce mai apăsată a Budapestei. În prezent, UDMR e acuzată frecvent că încurajează „autonomia sportivă” a Ținutului Secuiesc. După cum a aflat Europa Liberă, o parte din fondurile dinspre Budapesta se transferă prin intermediul Fundației „Mens Sana” conduse de Tanczos Barna, ministrul Mediului în Guvernul României.

Orbán​, discurs anti-occidental & pro-Rusia în Ținutul Secuiesc

Vizitele controversatului premier maghiar sunt frecvente în Ținutul Secuiesc. Investițiile în sport ale autorităților și companiilor din Ungaria îi prilejuiesc lui Viktor Orbán adevărate băi de mulțime în aceste zone cu populație majoritar maghiară din România.

„Mi se pare ciudat. E foarte ciudată această imagine. Premierul Ungariei să vină în România și să încurajeze o echipă din România. Eu sunt un apolitic, nu vreau să intru în aceste discuții, dar o situaţie similară nu cred că s-ar putea întâmpla în Ungaria”, a spus fostul fotbalist Florin Răducioiu la o emisiune a canalului OrangeSport.

În ultima săptămână, 21-27 iulie, Viktor Orbán a avut trei apariții publice în Ținutul Secuiesc, fără a fi invitat de autoritățile de la București. În primele două incursiuni în România, premierul maghiar a promovat Ținutul Secuiesc și investițiile guvernului de la Budapesta în fotbalul din zonă.

• 21 iulie - Orbán participă la debutul echipei Sepsi Sfântu Gheorghe (județul Covasna) în cupele europene;
• 23 iulie - prim-ministrul de la Budapesta ia parte la meciul neoficial dintre naționala Ținutului Secuiesc (sub 18 ani) și cea Ungariei (sub 18 ani), meci care s-a desfășurat la Miercurea Ciuc;
• tot pe 23 iulie - premierul maghiar ajunge la Băile Tușnad, județul Harghita. Acolo s-a desfășurat Școala de Vară și Tabără Studențeașcă Bálványos, cunoscută și sub numele de „Tusványos”. Evenimentul a fost coordonat de secretarul de stat pentru politica națională în guvernul de la Budapesta, Árpád János Potápi.

În cea de-a treia apariție din România, de la sfârșitul săptămânii trecute, Viktor Orbán a criticat NATO și UE pentru ajutorul militar dat Ucrainei sub pretext că acesta nu face decât să prelungească războiul. A spus că sancțiunile SUA/UE împotriva Rusiei au eșuat, a argumentat că polonezii se implică în război pentru că sunt slavi ca și rușii și ucrainenii, spre deosebire de maghiari, care trebuie să stea deoparte, sugerând o distincție etnică/rasială; a afirmat că țările europene cu populații etnice mixte din cauza migrației„nu mai sunt națiuni.”

„Noi (ungurii, n.r.) nu suntem o rasă mixtă...și noi nu dorim să devenim una”, a spus printre altele sâmbăta trecută, la Băile Tușnad, Viktor Orbán.

Liderul de la Budapesta participă frecvent și ține discursuri la întâlnirile anuale de la Tușnad.

„Este regretabil că astfel de idei sunt propagate de pe teritoriul României. Pozițiile noastre oficiale sunt diferite de aceste teze. E clar că nu putem fi de acord cu ele. Nu mai spun de declarațiile privind rasele, care nu sunt acceptabile”, a declarat luni ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, într-un interviu pentru Digi24.

O fostă colaboratoare apropiată a lui Viktor Orbán a demisionat după afirmațiile acestuia, pe care le-a descris drept „naziste”, iar comentariile din presa internațională au abundat în utilizarea termenului „rasist”, atunci când au analizat discursul rostit în România.

La București, secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a afirmat printr-un comunicat de presă abraziv că „România nu este o trambulină pentru mesajele antieuropene și proruse, nici ale premierului Viktor Orbán, nici ale membrilor guvernului ungar”.

Și liderul PSD, Marcel Ciolacu, a comentat ieri discursul liderului de la Budapesta. „O să avem o discuţie în cadrul coaliţiei. Declaraţia a fost jignitoare la toată lumea. Nu a fost o jignire adusă în special românilor. Mi-aş fi dorit să nu fie făcută pe teritoriul României”, a precizat acesta.

De la PNL, purtătorul de cuvânt, Ionuț Stroe, a transmis că „e deranjant că domnul Orban a ales să transmită aceste mesaje unui public din România, unor cetăţeni români, chiar dacă de etnie maghiară, încercând să creeze un curent favorabil lui Vladimir Putin în România”.

Liderii UDMR cu vicepremier în guvern nu au dorit să comenteze declarațiile premierului maghiar. Pentru ei însă, reuniunea anuală de la Tușnad e importantă; participă la Școala de Vară și Tabără Studențeașcă Bálványos/ Tușnad din județul Haghita de fiecare dată. Iar apropierea de guvernul Orbán nu e un secret.

Președintele UDMR și vicepremierul Kelemen Hunor a confirmat că a luat cina, la Tușnad, cu premierul maghiar vineri seara, în ajunul discursului polemic al lui Orbán. De fapt, liderul UDMR l-a însoțit pe premierul Ungariei și în tribunele stadionului de la Sfântu Gheorghe.

Sportul, veritabil exercițiu de soft power

Banii veniți dinspre Budapesta spre sportul din Harghita și Covasna au reușit să creeze impresia că această zonă depinde de Budapesta și nu de București, ne spune Bogdan Deșan, un profesor din zonă. El trăiește într-o familie formată în principal din persoane de etnie maghiară. Se teme că sportul va permite extremiștilor să se manifeste mai ușor în cadrul evenimentelor sportive și să făcă tot mai mulți adepți.

„Ținutul Secuiesc nu mai este o idee abstractă, o teorie a unor grupări extremiste. Asta e cea mai mare victorie a politicilor lui Orbán. Steagul Ținutului Secuiesc, imnul, nu mai sunt doar apanajul unor mișcări extremiste cum sunt sau erau Garda Maghiară, Noua Garda Maghiară, Garda Ardealului, Comitatul 64 (Ungaria mare de după 1867 din monarhia austro-ungară avea 64 de comitate n.r.) sau ale mișcări locale extremiste din Harghita, Covasna sau Mureș. Așa era până prin 2013, 2014, poate chiar 2016, 2017. Prin intermediul competițiilor sportive la care participă cluburi finanțate de la Budapesta, orice persoană din regiune intră în contact cu simbolurile Ținutului Secuiesc”, ne spune acesta.

Profesorul vorbește și despre cum estimează că a schimbat investițiile în sport percepțiile oamenilor din zonă despre ce înseamnă Ținutul Secuiesc. Mai ales că autoritățile de la București par absente. Și nu numai în sport.

„Presa sportivă a relatat că la meciuri, jucătorii și galerie intonează imnul Ținutului Secuiesc, iar steagul acestui ținut este fluturat la toate întâlnirile sportive. Acum nu mai trebuie să fii extremist ca să susții chiar și involuntar, subconștient autonomia Ținutului Secuiesc, trebuie doar să-ți placă sportul, să socializezi prin intermediul activităților sportive și aderi în subconștient că trăiești mai mult în Ungaria, în Ținutul Secuiesc și nicidecum în România. Nu este meci de fotbal, hochei și chiar și de baschet unde însemnele Ținutului Secuiesc sau ale Ungariei să nu fie prezente”, spune el.

Bogdan Deșan este de acord că infrastructura sportivă este utilă comunității, dar consideră că dacă sportul și arenele vor deveni tot mai mult locul unde se promovează un model de secesiune, de autonomie a Ținutului Secuiesc „mai devreme sau mai târziu se va ajunge la un conflict, la violențe. Este inevitabil!”.

Pe de altă parte, intervievat de Europa Liberă, președintele clubului de fotbal Sepsi Sfântu Gheorghe, Laszlo Dioszegi, spune că orice astfel de interpretare este forțată. El dă de înțeles că fervoarea suporterilor Sepsi ține mai degrabă de o identitate regională legitimă, tolerantă, de tip european, nicidecum de o agendă politică în detrimentul României sau al românilor.

„E o mare prostie să inflamăm lucrurile. Dacă este să ne referim la acest imn, trebuie precizat că nu este interzis acest cântec. Imnul Ținutului Secuiesc este un cântec bisericesc. Dar nu este un cântec împotriva României sau contra românilor! Îl cântăm de 100 de ani. Nu este împotriva unei echipe sau a unor suporteri. Noi îl cântăm de 11 ani. Cântă spectatorii la finalul partidei. Iar imnul e cântat de fani, nu e pus la difuzoare”, explică acesta.

Și sociologul Gelu Duminică ne precizează că „sportul ne arată că de foarte multe ori galeriile vin și cu elemente naționaliste, vin și cu tot felul de mesaje care nu sunt neapărat de dorit. Trebuie să constatăm că lucrul acesta se întâmplă”.

„Independența” obținută cu bani din Ungaria

Într-un interviu acordat Europei Libere, istoricul italian Stefano Bottoni, conferențiar la Universitatea din Florența, consideră că șeful Executivului de la Budapesta, Viktor Orban acționează după un plan bine stabilit. Dar insistă că acest plan nu vizează modificarea frontierelor, ci conștiințele.

„Acest lucru poate fi numit revizionism. Orbán a construit prin bani, viziune, ideologie, prin școli de vară, rețele de socializare și cele culturale un sistem politic și cultural transfrontalier. Pentru că atunci când Orbán vorbește despre Bazinul Carpatic, acesta cuprinde firește toate teritoriile din fostul Imperiu Austro-Ungar. Nu presupune o revizuire teritorială. Cred asta e o deosebire față de revizionismul interbelic. Revizionismul din anii 1920-1930 viza recuperarea teritoriilor. Aici, teritoriul nu mai este lucrul cel mai important. Mai importanți sunt oamenii!”, este o parte din analiza oferită de Stefano Bottoni.

Or, se pare că sportul este domeniul prin care regimul Orbán încearcă să recupereze pentru Ungaria conștiințele, oamenii din Ținutul Secuiesc.

Guvernul Ungariei poate finanța sportul din România în baza legislației adoptate de Budapesta în 2016. Principiul este că autoritățile ungare pot finanța activitățile sportive din alte state dacă în aceste țări sunt comunități maghiare importante.

Primul decret guvernamental a fost a avut numărul 1.801/2016. Prin această decizie, Executivul de la Budapesta a decis acordarea de fonduri în mod concret unor cluburi sportive din afara Ungariei. Csikszereda (Miercurea Ciuc) și Sepsi (Sfântu Gheorghe) au primit atunci, în conformitate cu decretul guvernamental, câte 1 miliard de forinți (3,2 milioane de euro) prin intermediul Federației de Fotbal din Ungaria.

Președintele echipei de fotbal Sepsi, Laszlo Dioszegi, a confirmat întotdeauna că primește bani de la Budapesta, în deplină transparență. El a precizat pentru Europa Liberă că sumele sunt destinate exclusiv infrastructurii sportive, nu plății salariilor jucătorilor.

Salariile jucătorilor sunt plătite din contractele încheiate de Sepsi, dar și de alte cluburi din Ținutul Secuiesc, cu firme din Ungaria.

Fotbalul din regiune a primit aproape 75% din banii din această finanțare, conform unei monitorizări a Europei Libere. Sume importante au ajuns și la cluburi de hochei, volei, baschet și handbal.

Lista principalelor investiții:

• stadion pentru clubul de fotbal Sepsi din Sfântu Gheorghe: aproximativ 25 de milioane de euro, suma a fost recunoscută chiar de conducerea clubului. Presa sportivă di România menționează în unele articole că investiția maghiară s-ar fi ridicat la 35 de milioane de euro;
• bază de antrenament pentru toate echipele (juniori, tineret, seniori) clubului Sepsi: aproximativ 7 milioane de euro, așa cum reiese din deciziile guvernului maghiar;
• arena pentru clubul de fotbal Csikszereda din Miercurea Ciuc: 3 milioane de euro, așa cum au anunțat reprezentanții clubului;
• baze de antrenament pentru academia de fotbal a clubului Csikszereda: 15 milioane de euro, așa cum reiese din deciziile guvernului de la Budapesta;
• patinoar în Sâncraiu de Mureș: un milion de euro, așa cum a anunțat Fundația Mens Sana, prin intermediul căreia s-a făcut finanțarea;
• academie de hochei în Ținutul Secuiesc: 3 milioane de euro, așa cum reiese din deciziile guvernului maghiar;
• academie de fotbal în Satu Mare: 800.000 de euro, așa cum precizează presa sportivă din România.

Fotbalul, pasiunea lui Orbán

Viktor Orbán și-a petrecut mare parte din copilărie în sătucul Felcsut, din județul Fejér, și a jucat fotbal în seria a patra a ligii de fotbal din tinerețe. El a continuat să practice acest sport chiar și în timpul primului său mandat de premier, la finele anilor 1990.

În perioada petrecută la Felcsut, premierul maghiar s-a împrietenit cu Lőrinc Mészáros, actualmente un influent om de afaceri în Ungaria, așa cum amintesc multe articole di presa de la Budapesta. Lőrinc Mészáros este cel care coordonează mare parte din proiectele fotbalistice de pe teritoriul Ungariei și cel care conduce Academia de Fotbal „Ferenc Puskás” din această țară.

Cu timpul, Orbán nu și-a limitat investițiile publice în fotbal la teritoriul Ungariei. Acest lucru a devenit recent și mai vizibil. Premierul maghiar Viktor Orbán a urmărit joi, 21 iulie 2022, cu fular de suporter la gât, partida de dintre Sepsi și Olimpia Ljubljana, 3-1, din prima manșă a turului doi din Conference League. Stadionul a fost construit chiar cu bani acordați de guvernul condus de Orbán. 25 de milioane de euro a costat arena cu 8.500 de locuri inaugurată anul trecut.

Înainte și după joc, premierul Ungariei s-a fotografiat cu fanii lui Sepsi, a semnat autografe, apoi a postat totul pe contul său oficial de Instagram: „Trăiască maghiarii!” și „Fabrică de selfie-uri în Ținutul Secuiesc”.

„Viktor Orbán ne-a felicitat. Nu am negat niciodată că Guvernul Ungariei ne-a construit stadionul. Tot Guvernul a venit la meci. Ne-au felicitat, ne-au spus că avem o echipă bună”, ne-a explicat și Laszlo Diószegi, președintele de la Sepsi.

Nu a fost singurul meci de fotbal din România la care a participat Orbán săptămâna trecută. Premierul a apărut și sâmbătă, pe 23 iulie, la un meci amical al naționalei Ținutului Secuiesc.

Federația Română de Fotbal (FRF) a anunțat că nu aprobă meciul dintre Ținutul Secuiesc U18 și Ungaria U18, de pe 23 iulie, propus pentru inaugurarea stadionului echipei FC Csikszereda Miercurea Ciuc.

Dar în cele din urmă, în ciuda opoziției FRF, meciul de fotbal s-a desfășurat totuși. Arena de 1.400 de locuri a costat 3 milioane de euro, conform conducerii clubului Csikszereda Miercurea Ciuc. De asemenea, o investiție a Guvernului Ungariei.

Pe lângă stadioane pentru cele două cluburi, guvernul de la Budapesta a acordat finanțări și pentru infrastructura și echipamentele echipelor de juniori și tineret ale celor două cluburi.

Alături de Sepsi OSK și Csikszereda, guvernul de la Budapesta susține financiar și cluburile de fotbal din afara României. Este vorba de Dunajska Streda (Slovacia), NK Osijek (Croația) și Backa Topola (Serbia), localități cu populația maghiară însemnată numeric.

Sepsi OSK Sfântu Gheorghe, performanțe sportive & financiare

Clubul de fotbal Sepsi OSK a fost principalul beneficiar al finanțărilor de la Budapesta. Înființată în 2011, gruparea a promovat în Liga I în vara lui 2017. În primăvară a câștigat Cupa României și a ajuns să fie prezentă în cupele europene.

Clubul de fotbal funcționează prin intermediul Asociația Club Sportiv OSK din Sfântu Gheorghe. Conform datelor obținute obținute de la Ministerul Justiției, acolo unde sunt înregistrate asociațiile, consiliul director al entității care controlează clubul Sepsi este format din: Laszlo Dioszegi - președinte, David Kertesz - vicepreşedinte, Attila Kovacs - secretar și Attila Hadnagy.

ONG-ul este acționar în două societăți. Cu 49% este acționar în firma Sepsi OSK SA din Sfântu Gheorghe, iar Hodut Rom SRL deține 51%. Cea din urmă, Hodut Rom SRL este subsidiara din România a Hódmezővásárhelyi Útépítő Kft. din Ungaria.

Proprietarul din acte al Hódmezővásárhelyi Útépítő Kft. este Károly Varga, un apropiat și un fost asociat al președintelui academiei de fotbal de la Felcsút, Lőrinc Mészáros. Acesta este prietenul din copilărie al lui Viktor Orbán, conform presei maghiare.

Fan Shop SRL din Sfântu Gheorghe este cea de-a două firmă unde asociația este acționar, de această dată acționar unic. Sepsi OSK SA și Fan Shop au avut o cifră de afaceri cumulată de 500.000 de lei. Informațiile au fost obținute cu ajutorul platformei termene.ro.

Laszlo Diószegi, președintele clubului, susține că banii proveniți din Ungaria nu sunt pentru activitatea clubului din prima ligă, altfel spus pentru plata salariilor jucătorilor, ci pentru infrastructură, potrivit legislației.

„Nu avem niciun secret. Două treimi din buget se asigură din surse din Ungaria, de la guvernul maghiar. E vorba despre acea parte a bugetului pentru sectorul juvenil, copii și juniori. După cum se știe, normele europene interzic finanțarea echipelor profesioniste”, ne mai explică Diószegi.

Plata salariilor este asigurată din sponsorizări importante, un adevărat cadou pentru echipa unui oraș de provincie cu numai 55.000 de locuitori, potrivit recensământului din 2011. Contractele de sponsorizare ale clubului sunt semnate cu firme din Ungaria. Fără excepție.

Site-ul de limbă maghiară maszol.ro susţine că echipa lui Laszlo Diószegi are contracte, printre alții, cu Gyermelyi - cel mai mare producător de paste din Ungaria. Numai Gyermelyi ar contribui cu un milion de euro pe sezon la bugetul lui Sepsi Sfântu Gheorghe.

Tot pe echipamentul clubului este prezentă și emblema brutăriei „Diószeg”, firma lui Laszlo Dioszegi și partener al societății Gyermelyi. Pe tricourile lui Sepsi se mai regăsesc mărcile OTP Bank şi Belfry (companie de construcții). Pe site-ul oficial mai figurează compania petrolieră maghiară MOL, Hodut, Depo, Trio Impex, City Slo, Bertis, Aluco, Ariadne sau Vakond Via KFT. Majoritatea acestor firme sunt deținute de patroni de etnie maghiară sau au activitate în Ungaria.

Toate aceste companii ar contribui anual cu o sumă totală de 4,5 milioane de euro la bugetul lui Sepsi, conform maszol.ro. Suma ar fi un adevărat record în ierarhia veniturilor din sponsorizări realizate vreodată de o echipă din România.

Mult peste încasările FCSB, probabil cea mai populară echipă din România. Din sponsorizări, FCSB primește sub 2,5 milioane de euro, așa cum reiese din anunțurile clubului legate de contractele de sponsorizare.

Csikszereda, o prințesă în devenire

Nu doar județul Covasna are o echipă finanțată de la Budapesta, Harghita nu a rămas mai prejos. Tradiția clubului Csikszereda din Miercurea Ciuc (municipiu cu 39.500 de locuitori la recensământul din 2011) a fost reluată în 2012. În anul următor, clubul a încheiat un parteneriat cu formația maghiară Puskás Akadémia FC prin care au înființat Academia de Fotbal a Ținutului Secuiesc.

Csikszereda a ajuns între timp până în divizia a doua a fotbalului românesc și anul trecut a ratat de puțin calificarea în Liga I. În noul sezon, echipa din Miercurea Ciuc, județul Harghita, este considerată printre favorite la promovare.

Sub umbrela Csikszereda se desfășoară proiect fotbalistic finanțat de Budapesta și denumit Academia Ținutului Secuiesc. Centrul sportiv din Miercurea Ciuc are un parteneriat cu Academia „Ferencz Puskas” din Budapesta. Academia din Ungaria este deținută de amicul lui Viktor Orbán, Lőrinc Mészáros.

Academia este un proiect sprijinit cu două milioane de euro pe an. Conform datelor oferite de Szondy Zoltan, coordonatorul proiectului, în centrul de pregătire intră aproximativ 3.000 de copii și juniori, distribuiți la centrele din Târgu Mureș, Odorheiu Secuiesc sau Târgu Secuiesc. Proiectul cheltuie anual 2 milioane de euro, conform reprezentanților Csikszereda. Finanțarea vine dinspre Budapesta.

Cu banii veniți din Ungaria, academia din Miercurea Ciuc a ajuns să se bată de la egal la egal cu jucătorii academiei înființată în Constanța de celebrul jucător, Gheorghe Hagi.

Tradiția hocheiului la polul frigului din România

Chiar dacă fotbalul e mai popular, etnicii maghiari consideră că hocheiul este sportul lor tradițional, motiv pentru care mereu a fost practicat mai ales în județele Harghita și Covasna, cele care constituie în mare parte și Ținutul Secuiesc.

Apetența pentru hochei a fost creată și de o realitate naturală obiectivă. În județul Harghita se află polul frigului din România, cu temperaturi cu minus record și ierni prelungite.

Până în anii 2010, din cauza neglijenței autorităților centrale și locale din România, hocheiul pe gheață din Ținutul Secuiesc a ajuns într-o situație de criză din cauza lipsei de resurse a centrelor de hochei consacrate. Singura alternativă reală a jucătorilor tineri devenise plecarea în străinătate. Chiar și echipa fanion, HC Csikszereda din Miercurea Ciuc, a fost desființată.

Dar după 2015, cluburile și infrastructura de hochei din Ținutul Secuiesc au fost sprijinite atât de guvernul de la Budapesta, cât și de cel de la București.

În această regiune a României sunt acum cinci patinoare acoperite, la Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Cârţa, Târgu Secuiesc şi la Sfântu Gheorghe.

Ultimele trei au fost construite sau renovate de Compania Națională de Investiții (CNI) cu aproape zece milioane de euro. La aceste cinci arene se mai adaugă și patinoarul de la Sâncraiu de Mureș, la șase kilometri de Târgu Mureș, construit cu un milion de euro, bani oferiți de guvernul de la Budapesta.

Federația Română de Hochei consideră, prin președintele Alexandru Hălăucă, că această concentrare a patinoarelor în Ținutul Secuiesc a fost o politică cerută de UDMR tuturor guvernelor din care a făcut parte.

„Astfel, dacă în orașe precum București, Suceava, Iași, Constanța, Buzău nu s-a construit nici măcar un singur patinoar, în Sfântu Gheorghe, Gheorgheni, Târgu Mureș și Miercurea Ciuc au fost construite patinoare și urmează a se construi alte 4 (patru) patinoare în aceleași localități din fonduri Compania Națională de Investiții”, ne-au transmis reprezentanții conducerii Federației Române de Hochei.

În tot restul țării se află numai trei patinoare acoperite funcționale. Ne referim aici nu la patinoare în aer liber, ci la cele din săli acoperite care pot desfășura competiții de toamna până în primăvară. Este vorba de patinoarele acoperite de la Brașov, Galați și cel din zona Băneasa de la marginea Capitalei, ridicat la inițiativa lui Ion Țiriac.

Cel mai mare patinoar al țării, „Ion Flamaropol” din București se află la stadiul de proiect „de refacere” după ce vechea clădirea a fost demolată.

Această politică de concentrare a patinoarelor a ajutat ca patru echipe din cele opt cluburi de hochei din România să provină din Ținutul Secuiesc. Adică jumătate.

„S-a creat astfel un climat conflictual, de natură să rupă echilibrul care exista la nivelul echipei naționale și între cluburi. Nu putem să nu constatăm că acest dezechilibru se datorează și faptului că a existat şi există o diferenţă clară în ceea ce priveşte modul de alocare a fondurilor pentru construirea infrastructurii atât de necesară pentru desfăşurarea acestei activitități sportive”, spunea conducerea Federației Române de Hochei printr-un comunicat din mai 2022.

Bucuria de a cânta imnul Ținutului Secuiesc după o înfrângere a României

Unul dintre cele mai importante scandaluri din sportul românesc din acest an a fost legat de naționala de hochei a României.

Pe 8 mai, mare parte a jucătorilor naționalei României la hochei au dat dovadă de „lipsă de fair-play față de propria țară”, spuneau atunci președintele FRHG, Alexandru Hălăucă, și secretarul general al federației, Alexandru Nistor.

Sportivii, mare parte de etnie maghiară și provenind din județele Harghita și Covasna, au decis să aplaude și să cânte mai degrabă imnul Ținutului Secuiesc ca să sărbătorească victoria Ungariei într-un meci de hochei în care tocmai reprezentaseră România, un meci care a avut loc în Slovenia.

„Păstrând proporțiile e ca la război, au întors armele împotriva țării lor. Nu este, însă, ceva întâmplător”, declara presei, după incidentul din 8 mai, Alexandru Nistor.

În final, biroul de conducere al federației a renunțat să mai încerce gestionarea situației. Pe 24 mai a transmis „nu are competența să stabilească dacă este sau nu un ținut, regiune, imn sau cântec bisericesc”.

Cu toate acestea, prin comunicat, FRHG condusă de Alexandru Hăulici, spune că în acest caz existat presiuni politice, din partea a doi miniștri, cei nominalizați fiind Eduard Novak, ministrul Sportului și Tanczos Barna, ministrul mediului, fiecare în tabăra sa.

„Tot contradicţii şi discuţii au născut şi implicarea şi declaraţiile a doi miniştri din Guvernul României, declaraţii şi implicare directă care au legătură cu aspectele sesizate în legătură cu meciul disputat în data de 8 mai 2022 în cadrul Campionatului Mondial din Slovenia”, preciza federația într-un comunicat din 24 mai. Eduard Novak și Tanczos Barna au negat însă aceste acuzații imediat după incident.

Unul dintre jucătorii naționalei României, de etnie maghiară, a văzut astfel incidentul din luna mai. Mai nuanțați sunt și cei de etnie română care au refuzat să cânte imnul Ținutului Secuiesc.

„Eu am venit la națională fără contract. Dacă mă accidentam, cine mă mai lua?! Am mers acolo cu naționala din tot sufletul, e dureros ce se spune acum. Păi, noi voiam cel mai mult să batem Ungaria. Cu trei minute înainte de final era 3-2 pentru ei, nu ne-au dat 10-0. La imnul secuiesc doar am stat pe gheață, din respect. Dacă jucătorii români de etnie maghiară n-ar mai merge la națională, România ar ajunge în ultima grupă valorică, n-ar mai exista în hochei!”, povestea presei Zoltan Toke, portar pentru echipa României.

Trei membri ai naționalei României au ales să meargă la vestiare și să nu asiste la intonarea imnului Ținutului Secuiesc.

Unul dintre acești sportivi, Mircea Constantin a explicat situația din Slovenia pentru site-ul Gazetei Sporturilor. „Eu cu Gliga și cu Berdilă ne-am dat seama că vor să cânte. Eu nu mă simt secui, nu puteam să fac asta, și ei la fel. Au cântat cu galeria și jucătorii noștri, i-am auzit. Noi știam ce o să urmeze. Fanii din Miercurea Ciuc fac parte din galeria Ungariei și le-au cerut jucătorilor să stea și să cânte, că și ei i-au sprijinit tot timpul la club. Nu sunt de acord, mai ales că erau în culorile României, dar îi înțeleg”, explica Mircea Constantin.

Academia de Hochei a Ținutului Secuiesc

Academia Secuiască de Hochei pe Gheață (SZJA) și-a început activitatea în anul 2016 cu sprijinul Guvernului Ungariei.

Academia a început formarea tinerilor sportivi în opt centre pe teritoriul Ținutului Secuiesc. Centrul instituției din punct de vedere administrativ și infrastructural se află în localitatea Cârța din Ciucul de Sus.

Pe lângă atelierul din Ciucul de Sus se desfășoară antrenamente în spiritul principiilor de formare și al filosofiei SZJA și în Gheorgheni, Târgu Mureș, Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Ciucul de Jos, Târgu Secuiesc și Sfântu Gheorghe.

„În vederea îmbunătățirii condițiilor infrastructurale ale pregătirii, am construit patinoare mobile sub formă de corturi în Miercurea Ciuc, Gheorgheni și Sfântu Gheorghe, iar la Cârța a avut loc recepția centrului medical și metodologic”, ne-au transmis reprezentanții clubului.

Patinoar maghiar vs patinoar românesc

Fundația Mens Sana, care finanțează Academia de Hochei „Szekelyfoldi Jegkorong Akademia”, în colaborare cu Asociația LIDER, a inaugurat în februarie 2021 în comuna Sângeorgiu de Mureş, un patinoar acoperit în valoare de peste 1 milion de euro, finanţat în cea mai mare parte de către Guvernul Ungariei. Arena a fost construită în mai puțin de un an.

Chiar ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, este președinte al Fundaţiei „Mens Sana”. El consideră că patinoarul de la Sângeorgiu de Mureș este o bază de plecare pentru sportul juvenil și pentru sportul de masă.

„Sunt președintele unei fundații care, din 2016, a construit infrastructură pentru hochei, pentru sporturile pe gheață. Este o investiție pe care am realizat-o în proporție de 90% din banii Guvernului Ungariei", a menţionat Tanczos Barna la inaugurarea investiției.

Tot în județul Mureș, de această dată chiar în municipiul reședință de județ, Târgu Mureș, a fost început în 2008 construcția unui patinoar acoperit care să găzduiască inclusiv competiții europene. Investiția supervizată de autoritățile centrale și locale din România nu este gata nici în acest moment, lucrările s-au deteriorat.

Compania Națională de Investiții a scos, în luna octombrie 2021, la licitație publică lucrările pentru finalizarea patinoarului. S-au oferit 28 de milioane de lei sau 5,6 milioane de euro. Dacă se va finaliza investiția în 2024, patinoarul va ajunge să coste în total 13 milioane de euro.

Spre comparație: în 2016, omul de afaceri Ion Țiriac a construit la Otopeni, într-un singur an, un patinoar acoperit ultarmodern, cu tribune de 500 de locuri, cu o investiție de 3,2 milioane de euro.

Pentru fete și femei: handbal și baschet

Clubul Sportiv Sepsi din Sfântu Gheorghe este campion în ultimii șase ani la baschet feminin. Bugetul echipei este undeva la 400.000 de euro anual și este asigurat de Consiliul Județean Covasna și Municipiul Sfântu Gheorghe.

Un alt club local este Centrul Național de Excelență Sfântu Gheorghe din prima ligă a handbalului feminin din România. Echipa este finanțată de autoritățile locale, dar și de Ministerul Educației care asigură cazarea și hrana sportivelor.

Budapesta mai pregătește o academie sportivă

Potrivit publicației Prosport, autoritățile de la Budapesta au achiziționat deja un teren în Satu Mare, în nord-vestul României, unde va fi construită o nouă academie de fotbal modernă. Investiția din municipiul Satu Mare ar fi în afara Ținutului Secuilor, dar ar fi într-un oraș cu 35.000 de maghiari, conform recensământului din urmă cu 11 ani.

Lucrările de construcție ar urma să fie gata la sfârșitul acestui an, deși inițial a fost vorba despre un termen de 22 de luni. În primul an de la inaugurare, academia ar urma să aibă aproximativ 150 de copii legitimați.

Costurile pentru ridicarea și intrarea în funcțiune a academiei de fotbal sunt estimate la aproximativ 800.000 de euro, banii pe care îi va aloca Guvernul maghiar, condus de Viktor Orbán.

„Guvernul Ungariei este un partener de încredere pentru dezvoltarea sportului în România. Guvernul maghiar a finanţat deja o serie de dezvoltări de infrastructură sportivă, iar acest lucru va continua să se întâmple şi în viitor, de asta m-a asigurat Szijjártó Péter, ministrul afacerilor externe”, a spus Eduard Novak în conferinţa de presă din ianuarie 2022 alături de șeful diplomației din Ungaria. ​