Linkuri accesibilitate

Cum finanțează Budapesta restaurarea a sute de biserici din Transilvania. „Altfel, s-ar fi prăbușit!”


Biserica Sfântul Mihail din centrul orașului Cluj-Napoca a fost restaurată cu aproximativ 30 de milioane de lei, din care statul maghiar a asigurat aproximativ un sfert. Cea mai mare parte a banilor au fost fonduri europene, iar statul român a asigurat cofinanțarea.

Biserica-emblemă a Clujului, Sfântul Mihail, va fi inaugurată după trei ani de restaurări cu bani de la UE, dar și cu o susținere consistentă din partea Ungariei. Nu este un caz unic. Sute de biserici, multe dintre ele monumente istorice, au fost restaurate în ultimii ani cu bani de la Budapesta.

Dintre cultele maghiare din Transilvania - Reformat, Catolic, Unitarian, Luteran - Biserica Reformată este cel mai mare beneficiar al fondurilor alocate anual de guvernul maghiar.

Eparhia Reformată din Ardeal are în subordine 1.000 de lăcașuri de cult, dintre care peste 300 monumente istorice, inclusiv în afara Transilvaniei, de exemplu, la Galați.

În 2017, a beneficiat de un sprijin fără precedent din partea guvernului din țara vecină: peste 85 de milioane de euro. Iar suma de bani primită din bugetul Ungariei nu a fost mică nici în 2020: aproape 40 de milioane de euro.

Banii pentru cultele maghiare din Transilvania sunt alocați prin Fondul Bethlen Gábor, finanțat direct din bugetul de stat al Ungariei.

Acești bani au contribuit decisiv, în multe cazuri integral, la renovarea a sute de biserici, multe dintre ele monumente istorice.

În comparație, pe lângă sumele minime pentru salarizarea clericală, guvernul de la București alocă anual, pentru renovări, aproximativ 3-4 milioane de lei Eparhiei Reformate din Ardeal, de care aparțin, împreună cu Eparhia de Piatra Craiului (mai puțin numeroasă), aproximativ de 600.000 de persoane.

În aceste condiții, reprezentanții Eparhiei din Ardeal spun că finanțarea de la Budapesta este vitală pentru restaurarea unor biserici de valoare istorică mare, unele nerefăcute de 100 de ani.

Bisericile catolică, unitariană și cea luterană au primit, la rândul lor, finanțări din partea guvernului maghiar, dar, în general, de mai mică amploare, potrivit informațiilor obținute de Europa Liberă.

Bisericile maghiare din Ardeal primesc, pe lângă bani pentru lucrări la lăcașurile de cult, și fonduri substanțiale pentru renovarea școlilor, grădinițelor și a altor structuri educaționale, mare parte din cele înscrise în sistemul educațional de stat fiind în subordinea acestora.

La Huedin, județul Cluj, Biserica Reformată a inaugurat luna trecută o grădiniță cu creșă, realizată cu sprijinul guvernului maghiar, în valoare de peste 700.000 de euro. Renovarea bisericii din oraș, finanțată cu aproximativ 2 milioane de euro bani UE, a beneficiat de o completare de aproape 250.000 de euro din partea statului ungar, potrivit agenției de presă MTI.

Acum, la Huedin, PSD „salută” finalizarea investiției Guvernului Ungariei în infrastructură școlară, dar vrea ca la grădinița proaspăt construită să fie primiți și „copilașii” care vorbesc doar română, transmitea Cluj24 pe 10 august. În aceeași zi, primarul din Huedin a revocat ședința Consiliului Local în care se discuta înființarea grădiniței în limba maghiară.

Colegiul Reformat din Cluj, renovat în 2018 cu 2 milioane de euro alocați de Guvernul maghiar.
Colegiul Reformat din Cluj, renovat în 2018 cu 2 milioane de euro alocați de Guvernul maghiar.

Secretarul de stat responsabil pentru politici naţionale în cadrul Cancelariei premierului Ungariei, Árpád János Potápi, anunța la sfârșitul lunii iunie, după inaugurarea unui centru romano-catolic în județul Mureș: „cu sprijinul guvernului ungar, în Transilvania a fost creată o structură educaţională maghiară completă, de la creşă până la universitate”.

„Dacă ar fi să scriem pe câte o pagină toate realizările pe care le-am făcut în ultimii 12 ani – şi mă refer doar la investiţii, nu la programe, ci la renovări şi investiţii finalizate, concrete - atunci am putea citi o carte sau o publicaţie de 100.000 de pagini”, mai arăta acesta, potrivit G4Media.

Cât a alocat Ungaria pentru biserica din Cluj?

În cazul bisericilor mari, finanțarea primită din Ungaria completează substanțial fondurile europene atrase de acestea. Este și cazul bisericii romano-catolice Sfântul Mihail din orașului Cluj-Napoca, care are o vechime de peste 600 de ani.

În biserica sfântul Mihail din Cluj sunt oficiate slujbe de peste 600 de ani. Aici a fost botezat, la începutul secolului XV, regele Matia Corvin al Ungariei.
În biserica sfântul Mihail din Cluj sunt oficiate slujbe de peste 600 de ani. Aici a fost botezat, la începutul secolului XV, regele Matia Corvin al Ungariei.

Biserica a început să fie restaurată în 2018, printr-un proiect cu finanțare europeană de aproximativ 18 milioane de lei, dintr-o valoare totală estimată inițial la 21 de milioane de lei, aici fiind inclusă și finanțarea statului român.

Investiția totală s-a ridicat însă în cele din urmă la aproximativ 30 de milioane de lei, cu TVA. Din totalul celor aproape 10 milioane de lei necesari în plus, guvernul României a mai asigurat puțin peste 1 milion de lei, iar aproape 9 milioane de lei au venit de la guvernul Ungariei, a explicat Ilyés Szabolcs, manager și coordonator de proiect, pentru Europa Liberă.

Turnul bisericii din Cluj este al doilea cel mai înalt din țară, după cel al catedralei mitropolitane ortodoxe din Timișoara.
Turnul bisericii din Cluj este al doilea cel mai înalt din țară, după cel al catedralei mitropolitane ortodoxe din Timișoara.

Chiar dacă a fost deschis în această vară publicului, edificiul va fi inaugurat oficial la sfârșitul săptămânii, sâmbătă, în cadrul Zilelor Culturale Maghiare, eveniment co-finanțat, de asemenea, și de guvernul de la Budapesta.

Ilyés Szabolcs a coordonat proiectul, elaborat încă din 2013, firma sa realizând până acum peste 20 de proiecte cu fonduri UE și PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală), privind reabilitarea unor biserici și clădiri monument istoric.

În cazul bisericilor și monumentelor reprezentative pentru comunitatea maghiară din România, guvernul de la Budapesta a finanțat de fiecare dată cea mai mare parte a cheltuielilor neeligibile din fonduri europene, spune acesta.

Finanțările vin de cele mai multe ori prin Fundația Gábor Bethlen, care distribuie banii alocați direct de Guvernul Ungariei spre comunitățile tradiționale din tot bazinul carpatic, dar și spre maghiari care locuiesc în comunități mai mici în diaspora.

„Știam de la început că banii UE nu vor ajunge, dar era o limită a finanțării de 5 milioane de euro (aproximativ 22 milioane de lei, la data depunerii proiectului, în 2016, n.red.). Sunt întotdeauna cheltuieli neeligibile, iar guvernul maghiar ne-a ajutat să finanțăm ceea ce nu putea fi finanțat din fonduri europene”, a subliniat el.

Proiectul de restaurare a fost estimat inițial la 21 milioane de lei, dar a ajuns să coste aproape 30 de mil lei. Diferența rezultată a fost acoperită, în cea mai mare parte, de Guvernul maghiar. Statul român a asigurat însă co-finanțarea din valoarea inițială și o sumă suplimentară de aproximativ 1 milion de lei.
Proiectul de restaurare a fost estimat inițial la 21 milioane de lei, dar a ajuns să coste aproape 30 de mil lei. Diferența rezultată a fost acoperită, în cea mai mare parte, de Guvernul maghiar. Statul român a asigurat însă co-finanțarea din valoarea inițială și o sumă suplimentară de aproximativ 1 milion de lei.

Ilyés Szabolcs a ținut să sublinieze că toate proiectele cu finanțare UE pe care le-a coordonat, inclusiv cel de la biserica Sfântul Mihail, sunt proiecte europene ale României, garantate și co-finanțate de Guvernul român.

El a mai menționat că în cazul acestor proiecte procedurile de elaborare și de respectare a legislației sunt foarte riguroase, iar asta oferă din start garanții de legalitate și pentru eventualele finanțări suplimentare.

Și Primăria Cluj-Napoca a alocat o finanțare, mult mai modestă, însă, pentru amenajarea grădinii și a gardurilor din jurul bisericii.

„Nu am putut aloca banii pe proiectul UE, astfel că am alocat fonduri printr-un proiect separat, de reamenajare a grădinii, parte a finanțărilor pe care le acordă și Primăria pentru culte, la cererea acestora”, a spus viceprimarul Olah Emese, reprezentantul UDMR în conducerea Primăriei clujene.

Zilele Culturale Maghiare din Cluj au stabilit în trecut un record de prezență în Piața Unirii din centrul orașului, dominat de biserica Sfântul Mihail.
Zilele Culturale Maghiare din Cluj au stabilit în trecut un record de prezență în Piața Unirii din centrul orașului, dominat de biserica Sfântul Mihail.

Cât despre alocările de la Budapesta pentru restaurările de biserici, acestea reprezintă doar o modalitate de sprijin a valorilor tradiționale ale comunității, spun reprezentanții locali.

„Este clar un ajutor care are menirea de a sprijini activitatea acestor ONG-uri, respectiv a bisericilor din Ardeal și prin urmare a tradițiilor și a valorilor păstrate de aceste entități”, a mai spus viceprimarul clujean, în conferința de presă de prezentare a Zilelor Culturale Maghiare (ZCM).

„Orice monument trebuie îngrijit!”

Sprijinul guvernului de la Budapesta - fie și în completarea unor proiecte cu fonduri UE - contribuie la punerea în valoare a acestor monumente, afirmă Szabo Lilla, coordonatorul de programe din cadrul ZCM, eveniment cofinanțat de asemenea de guvernul maghiar.

„Orice monument istoric trebuie reabilitat, îngrijit, pentru că fac parte din cultura, viața noastră. Totuși, aceste biserici nu au fost reabilitate deloc în comunism, nu au existat nici bani, nici interes. După '90 a continuat într-un fel acest proces, iar aceste biserici tot nu au fost restaurate”, spune ea.

Ideea este dusă mai departe de Ilyés Szabolcs, coordonatorul proiectului de reabilitare a bisericii Sf. Mihail.

La resturarea bisericii Sfântul Mihail au lucrat 150 de specialiști în domeniu și sute de muncitori.
La resturarea bisericii Sfântul Mihail au lucrat 150 de specialiști în domeniu și sute de muncitori.

„Vorbim de un monument istoric unic, o biserică gotică restaurată. Biserici similare poate că există doar în Cracovia, Praga sau la Budapesta, sau biserica Neagră din Brașov. Cred că restaurarea este un mare câștig pentru Cluj, pentru Transilvania, dar și pentru România. Este un simbol, al unei regiuni, iar cine ajunge în oraș nu poate să ocolească vizitarea bisericii”, afirmă Ilyés Szabolcs.

El admite că susținerea financiară poate fi transformată în capital de imagine de către politicienii de la Budapesta, dar, la fel pot proceda și politicienii români, spune el.

Câștigul din punct de vedere comunitar, al patrimoniului, dar și din punct de vedere turistic este însă mult mai mare, a subliniat Ilyés.

Potrivit acestuia, în lucrările de restaurare au fost implicate nu mai puțin de 150 de specialiști și sute de muncitori, contractați de antreprenorul general Kesz din Ungaria.

Chiar dacă este vorba de un constructor maghiar, alegerea s-a făcut transparent, prin competiție deschisă, fiind înregistrate două oferte, menționează el.

Fondurile atrase de Eparhia Reformată

O altă biserică din Cluj, aparținând Eparhiei Reformate, a beneficiat de același sistem de finanțare precum biserica Sfântul Mihail, dar la o cotă mult mai mică.

Este vorba de „biserica regală” de pe strada Mihail Kogălniceanu, inaugurată în 2017, după o investiție de 19 milioane de lei, din care aproximativ 15 milioane finanțare europeană.

De altfel, la inaugurarea festivă din septembrie 2017 a participat și premierul Viktor Orbán, momentul consfințind și 500 de ani de reformă protestantă în Transilvania.

Renovarea bisericii reformate de pe strada Mihail Kogălniceanu din Cluj a fost de asemenea finanțată cu bani UE, la care Guvernul maghiar a adăugat propria contribuție.
Renovarea bisericii reformate de pe strada Mihail Kogălniceanu din Cluj a fost de asemenea finanțată cu bani UE, la care Guvernul maghiar a adăugat propria contribuție.

Și aici, Guvernul de la Budapesta a contribuit cu finanțarea cheltuielilor neeligibile fondurilor europene, dar suma a fost considerabil mai mică decât în cazul bisericii Sfântul Mihai, a subliniat Ilyés Szabolcs, a cărui firmă a întocmit proiectul de finanțare UE și în acel caz.

Sunt și alte biserici pentru care Eparhia a obținut bani europeni (între 400.000 de euro și 2 milioane de euro penru fiecare lăcaș de cult) în Turda Veche, și Huedin, județul Cluj, Văleni, Mureș, sau Sfântu-Gheorghe.

În toate aceste cazuri Guvernul de la Budapesta a adăugat sume cuprinse între 90.000 de euro și 1,8 milioane de euro - în cazul bisericii din Sfântu Gheorghe, unde dreptul la finanțare europeană a fost obținut după procese în instanță.

Anul 2017, inclusiv prin prisma simbolică a celor 500 de ani, a fost unul în care Eparhia Reformată din Ardeal a beneficiat de o finanțare masivă pentru restaurarea de vechi biserici.

„În 2017, Eparhia Reformată din Ardeal a primit o finanțare uriașă de la Guvernul Ungariei pentru a renova lăcașe de cult. Din acești bani până în prezent s-a renovat 417 lăcașe de cult”, au spus pentru Europa Liberă România reprezentanții Eparhiei Reformate din Ardeal.

În ultimii zece ani, numărul total al lăcașurilor de cult în care au fost investiți bani depășește 500, peste 300 de clădiri aparținând Eparhiei Reformate fiind incluse în lista monumentelor istorice.

Majoritatea fuseseră nerenovate în ultimii 100 de ani, au subliniat aceștia.

„Fără sprijin de la Budapesta, aceste biserici s-ar fi prăbușit!”

Veniturile proprii ale parohiilor și în special ale celor din sate sunt insuficiente chiar și pentru cheltuielile curente, astfel că nu se pune problema de a putea finanța lucrări de restaurare, au mai arătat reprezentanții Eparhiei din Ardeal.

Aceștia au menționat că alocarea anuală de care beneficiază Eparhia din partea Secretariatului pentru Culte din Guvernul României este de 3-4 milioane de lei, bani care ajung doar pentru lucrări de mică amploare. La aceasta se adaugă și bani pentru salarizarea personalului clerical, sub nivelul salariului minim însă, sumă care este și impozitată.

„Din fericire, majoritatea bisericilor au terenuri sau clădiri care sunt date în chirie”, ne spun reprezentanții acestei biserici.

În aceste condiții, sprijinul financiar solicitat de la Budapesta s-a dovedit vital pentru ca bisericile cu valoare istorică să rămână în picioare.

„Eparhia Reformată din Ardeal a cerut și a primit bani numai pentru proiecte care asigură supraviețuirea bisericilor. Clădirile care au fost renovate, sperăm că nu o să aibă nevoie de intervenții mai mari în următoarele decenii. Fără alocările financiare făcute de Guvernul Ungariei ar fi fost clădiri care în următorii 10 ani ar fi fost prăbușite”, ne-au declarat reprezentanții Eparhiei Reformate din Ardeal.

„Avem biserici, monumente istorice de care aparțin doar 200-300 enoriași. Din fonduri proprii nu au posibilitatea de a finanța o renovare mai mare. Eparhia are posibilități limitate din punct de vedere financiar. De fapt, distribuie înapoi banii primiți de la biserici. Din această perspectivă sprijinul Ungariei a fost vital ca să păstrăm clădirile pentru viitor”, au adăugat aceștia.

„Fără sprijinul Guvernului Ungariei nu am fi putut renova biserica din Sântimbru sau Geoagiu, unde deja sunt foarte puțini enoriași. În Sântimbru avem doi reformați, în Geoagiu, conform statisticii noastre, patru”.

Ei au menționat, pe de altă parte, că Eparhia Reformată nu dorește să fie dependentă financiar de niciunul dintre cele două state.

Renovarea bisericilor se face în primul rând pentru comunități, iar acolo unde acestea sunt foarte mici - chiar și sub 10 persoane, rămâne importantă valoarea culturală, turistică a clădirilor.

De altfel, în cazul bisericilor renovate cu bani europeni - condiția alocării de fonduri este creșterea atractivității turistice, fiind obligatoriu ca acestea să fie vizitabile.

„Avem multe biserici care au picturi murale din secolele XII-XVI, și în localități despre care majoritatea oamenilor nici nu știu. De exemplu Bădești din județul Cluj, care are în sanctuar mural din secolul XIV. Aceste valori sunt importante din punct de vedere turistic și vrem ca și alți oameni să le cunoască”.

Scad finanțările din cauza problemelor economice

Chiar dacă sumele primite de Biserica Reformată de la guvernul maghiar sunt variabile, ele sunt cele mai mari din rândul cultelor tradiționale maghiare din Ardeal, spune Sipos Zoltán, fondatorul portalului Átlátszó Erdély, care, alături de colegii săi, a studiat intensiv în ultimii cinci ani structura finanțărilor maghiare în Transilvania.

Într-un articol publicat recent, aceștia analizează evoluția finanțărilor adresate Eparhiei Reformate din Ardeal.

Astfel, de la suma record din 2017, când a beneficiat de 28,1 mld de forinți - peste 92 milioane de euro, conform parității forint / euro de la acea vreme, Eparhia a primit ulterior semnificativ mai puțin - aproximativ 4 milioane de euro în 2018 și 2019.

O majorare a considerabilă a existat în 2020, când suma s-a apropiat de 40 de milioane de euro, dar în 2021 aceasta a scăzut drastic, la 2 milioane de euro.

Episcopia Romano-Catolică de Oradea a beneficiat, de asemenea, de o finanțare de aproximativ 1,1 milioane de euro, notează jurnaliștii.

„A fost recesiune, iar sumele distribuite prin Fondul Gabor Bethlen, principala sursă prin care se acordă finanțări pentru maghiarii din bazinul carpatic și din diaspora, a scăzut simțitor”, a spus Sipos Zoltán.

De la 132 de milioane de euro alocate Transilvaniei în 2020, suma a coborât la sub 38 de milioane de euro anul trecut.

Péter Eckstein-Kovács crede că finanțarea bisericilor de către guvernul maghiar nu trebuie să fie un subiect de dispută.
Péter Eckstein-Kovács crede că finanțarea bisericilor de către guvernul maghiar nu trebuie să fie un subiect de dispută.

Fostul consilier prezidențial Péter Eckstein-Kovács a descris și mai succint situația: „Acolo unde se dădeau 10 lei, acum se dau 3 lei”.

Chiar și așa, sumele primite cu regularitate de celelalte confesiuni reprezentative ale maghiarilor sunt mult mai mici decât cele de care beneficiază Eparhia Reformată, potrivit jurnalistului Sipos Zoltán.

Apropiat al lui Orbán, în fruntea celei mai mari comunități maghiare

Confesiunea reformată reunește cea mai mare comunitate maghiară din România, peste 560.000 de etnici maghiari (dintr-un total de aproximativ 600.000 de persoane, completat de aproape 20.000 de români și peste 16.000 de romi, plus alte etnii) conform datelor Recensământului din 2011.

Comunitatea catolică numără puțin peste 500.000 de cetățeni maghiari, dintr-un număr total de peste 870.000 de membri ai confesiunii, dintre care aproape 300.000 de români și câte 20.000 de romi, respectiv germani.

Confesiunile unitariană (peste 55.000 de etnici maghiari), respectiv cea evanghelică luterană (puțin peste 12.000 de persoane), deși tradiționale și ele, sunt mult mai puțin numeroase astăzi.

Infuzia de finanțare spre Biserica Reformată ar putea fi explicată parțial și de identificarea aproape exclusivă a confesiunii cu etnia maghiară, dar are în spate și alte elemente. Unul ar fi relația privilegiată pe care conducătorul Eparhiei Reformate din Ardeal, Béla Kató​, ar avea-o cu premierul Viktor Orbán.

„Se spune că poate avea acces oricând la Viktor Orbán, lucru care nu e valabil nici măcar în cazul lui Kelemen Hunor, inclusiv de când UDMR a devenit mai apropiat de FIDESZ”, a spus o sursă care a studiat apropierea dintre Guvernul de la Budapesta și Eparhia Reformată.​

„Sunt finanțate în special valorile tradiționale, conservatoare!”

Potrivit anchetelor sale, Sipos Zoltán spune că finanțările acordate de Guvernul Orbán, inclusiv bisericilor, se înscriu în susținerea valorilor tradiționale, conservatoare.

„Dacă ne uităm la finanțări putem vedea că se promovează o imagine foarte conservatoare, investesc în Biserici, în programe care promovează acest ideal tradițional, în loc de programe mixte, care ar apela și la români. Acestea aproape nu există”.

El spune că renovarea bisericilor este necesară, fiind vorba de monumente istorice. Totodată, bisericile sunt singurele structuri prezente în toate comunitățile. „E singurul loc în care acești oameni, mulți în vârstă, se pot simți parte a comunității maghiare”, adaugă jurnalistul.

Rămâne problematică însă optica în care au loc majoritatea investițiilor maghiare, atrage el atenția.

Lucrările de restaurare a bisericii Sfântul Mihai pun în valoare ceea ce s-a mai păstrat din frescele seculare ale lăcașului de cult.
Lucrările de restaurare a bisericii Sfântul Mihai pun în valoare ceea ce s-a mai păstrat din frescele seculare ale lăcașului de cult.

„Se încurajează conservarea, 'închiderea' comunității din Transilvania, dar și în alte comunități din bazinul carpatic. Cumva asta e ideea, să ne uităm doar spre Ungaria și să nu ne creăm foarte multe relații”, explică Sipos Zoltán.

Jurnalistul atrage atenția asupra unui detaliu specific bisericilor maghiare din Transilvania: faptul că administrează o rețea întreagă de licee, școli gimnaziale și grădinițe, pentru care primesc, de asemenea, alocări substanțiale de la Budapesta.

Funcționarea unităților de învățământ de stat maghiare aproape exclusiv sub umbrela bisericilor este un „fenomen unic în Europa”, a spus el. „Sunt practic foarte mulți bani pe care îi primesc pentru aceste obiective, pe care îi administrează cum doresc”, a subliniat jurnalistul.

De altfel, în 2018, a fost inaugurat clădirea renovată a Colegiului (liceului) Reformat, renovat cu ajutorul a 2 milioane de euro din partea guvernului maghiar. Cu un an mai devreme a fost inaugurat Institutul Teologic Protestant, de asemenea finanțat de autoritățile de la Budapesta. În 2014, fusese inaugurată și o altă clădire a liceului reformat, la eveniment fiind prezent și Viktor Orbán.

Cu privire la finanțarea instituțiilor administrate, altele decât bisericile, reprezentanții Eparhiei Reformate nu au oferit detalii cu privire la sumele totale obținute.

Ei au subliniat în schimb că, cu o singură excepție, a școlii din Aiud, „pentru școli, numai din partea guvernului maghiar am primit bani”. „Toate școlile sunt clădiri retrocedate, dar toate erau într-o condiție foarte rea și din chiria plătită de primării n-ar fi fost posibilă renovarea”.

Politolog: „Investițiile în biserici țin de tradiție. Mai degrabă cele în sport sunt o găselniță”

Investițiile guvernului maghiar în lăcașurile de cult trebuie tratate oarecum distinct, crede politologul Szász Zoltán.

„Cultele sunt instituţii tradiţionale, numite chiar confesiuni istorice. O parte semnificativă a sumelor alocate sunt pentru restaurarea locașurilor de cult şi a altor clădiri ecleziastice. Ordinul de mărime al sumelor nu ar trebui să ne surprindă”, a spus el.

„Sportul este o găselniţă nouă a guvernelor conduse de Orbán Viktor.
Poate că e un mijloc de edificare a comunităţii, destinat generaţiilor mai tinere, plus chiar se promovează şi talente. Pe când bisericile, mai tradiţionale şi tradiţionaliste, se adresează generaţiilor care sunt la apogeul vieţii sau chiar l-au depăşit”, a conchis el.

Eckstein-Kovács​: Restaurarea monumentelor istorice costă, restaurarea bisericilor „nu a făcut sânge rău”

„Aceste fonduri pentru culte au venit tradițional și nu au făcut vâlvă, pentru că e un domeniu în care se pot da bani, pentru restaurarea bisericilor, multe monumente istorice. Sumele necesare sunt destul de mari, statul român alocă, de asemenea, fonduri, dar insuficiente față de mulțimea monumentelor care trebuie păstrate”, a spus fostul consilier prezidențial Péter Eckstein-Kovács.

El a menționat că această temă „nu a făcut sânge rău nici în România, nici în Ungaria”, pentru că e o discuție în primul rând despre valoarea istorică și culturală a acestor obiective.

Cu privire la sumele consistente îndreptate spre Eparhia Reformată, acesta a menționat că acestea s-ar datora și spiritului întreprinzător, de manager, al episcopului Béla Kató.

Fostul consilier prezidențial a menționat că poate exista, în schimb, o discuție legată de prioritățile de finanțare, și anume dacă acestea trebuie să vizeze în primul rând instituțiile tradiționale sau organizațiile care tratează anumite teme de interes practic, actual.

Ministrul Tánczos Barna: „Toate finanțările de la Budapesta sunt legale!”

„Cartea” investițiilor masive ale Ungariei în ultimii ani în România, pe multiple domenii, naște însă tot mai mult controverse în ultima perioadă, fiind chestionate modalitățile de finanțare, dar și scopurile urmărite de Guvernul Orbán în acest sens. Asta și pe fondul creșterii masive a acestor investiții, mai ales înaintea perioadei dificile din punct de vedere economic cauzată de pandemie.

„Toate finanțările care vin de la Budapesta către asociații sau fundații sunt finanțări legale. În niciun caz nu ar fi acceptat nicio asemenea asociație sau nicio fundație finanțări ilegale. În ceea ce privește destinația acestora, nu doar vorbitorii de maghiară beneficiază de ele, multe dintre ele sunt finanțări pentru investiții de utilitate publică”, a declarat miercuri ministrul Mediului, Tánczos Barna, într-o conferință de presă.

El este, de altfel, președintele Mens Sana, o fundație care beneficiază de fonduri de la Budapesta, în special pentru proiecte sportive.

Tánczos Barna a evitat întrebările despre discursul lui Viktor Orbán, dar a apărat investițiile Ungariei în România: Sunt legale
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:20 0:00

Întrebat despre faptul că între guvernele României și Ungariei nu există un acord cu privire la aceste finanțări, ministrul UDMR a spus că „dacă este necesar, cu siguranță va exista”.

Tánczos Barna a mai spus că pentru alocarea banilor există criterii stabilite de entitățile guvernului maghiar, cel care acordă aceste finanțări, iar membrii formațiunii pe care o reprezintă nu au folosit niciodată banii respectivi pentru campanii electorale ale partidului.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 15 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Materialele sale pe Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    A intrat în echipa Europei Libere, ca freelancer, la începutul acestui an. În paralel realizează emisiunea de dezbateri Forum EBS de la un post de radio din Cluj.

    Licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG