Franţa speră să obţină contracte de armament profitabile în România după ce a desfăşurat o escadrilă de tancuri Leclerc şi un sistem de apărare aeriană, ca parte a poziţionării defensive a flancului estic al NATO, au declarat pentru Reuters surse diplomatice franceze.
Parisul conduce un grup de luptă NATO în România de aproximativ 800 de soldați, dintre care 500 sunt soldați francezi, alături de alții din Țările de Jos și Belgia. Parisul a instalat, de asemenea, un sistem de rachete sol-aer.
„Avem o relaţie strategică puternică cu România de 15 ani", au declarat pentru Reuters surse diplomatice de la Paris înaintea vizitei.
„Dar realitatea este că acest parteneriat este şi mai puternic de când preşedintele Emmanuel Macron a decis trimiterea escadrilei de tancuri Leclerc şi desfăşurarea sistemului de apărare antiaeriană Mamba. Vrem să concretizăm acest lucru prin cooperarea în dosare industriale care sunt foarte promiţătoare", au declarat diplomații citați de Reuters.
Ministrul de Externe al Franței, Catherine Colonna, s-a aflat vineri la București, unde s-a întâlnit cu șeful diplomației române Bogdan Aurescu și cu președintele Klaus Iohannis. Catherine Colonna a mers și la baza de la Cincu, după ce joi a vizitat oraşul ucrainean Odesa.
Reuters notează că, în special, Franţa speră să ajungă la un acord cu privire la vânzarea a patru corvete Gowind, care ar îmbunătăţi siguranţa navigaţiei în Marea Neagră, zonă aflată în epicentrul războiului dintre Rusia şi Ucraina.
Contractul, cu o valoare estimată la 1,2 miliarde de euro, a fost disputat de când a fost atribuit Naval Group, în 2019, din cauza costurilor materialelor de producţie, mai scrie Reuters.
În condiţiile în care Bucureştiul intenţionează să îşi modernizeze marina, ruda săracă a armatei sale, şi şi-a majorat cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB în acest an, o scrisoare de intenţie a fost semnată şi pentru posibila achiziţie a cel puţin unui submarin francez Scorpene în timpul vizitei lui Emmanuel Macron în România, în iunie anul trecut, dar dosarul nu pare să fi progresat de atunci.
„Vrem să ducem toate acestea mai departe.Nu vom discuta doar despre corvete, ci şi despre submarine", a declarat o sursă franceză citată de Reuters.
Galerie foto | Forțele NATO de la Cincu: Lucrări de amenajare și exerciții militare
Fotografiile din această galerie au fost făcute pe 20 septembrie și arată eforturile NATO de a extinde masiv zona de pregătire militară de la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” – Cincu / JNTC („Joint Force Training Centre”).
În luna mai, în urma deciziei statelor NATO de a întări prezența organizației militare defensive în Europa de Est, colonelul Vincent Minguet, comandantul Grupului de Luptă NATO din România, a anunțat că alianța militară își va muta „centrul de greutate” din baza Kogălniceanu, Constanța, la Cincu, în centrul Românei. Grupul va păstra trupe și la baza aeriană Mihail Kogălniceanu.
Infrastructura de transport (rutier și feroviar) deficitară din zona Cincu este una dintre marile probleme nerezolvate de România din perspectiva amplificării prezenței forțelor NATO în țară.
Potrivit specialiștilor militari consultați de Europa Liberă, „sprijinirea grupurilor de luptă depinde de o infrastructură capabilă să preia nu doar soldați, ci și întregul echipament militar ce va călători prin România”. Aceasta este o problemă la Cincu.
Baza din județul Brașov este folosită de mai multă vreme pentru exerciții NATO, dar lucrările de amenajare de acum vor permite ca circa 1.000 de soldați NATO și armament greu să se afle permanent aici.
Potrivit colonelului Vincent Minguet, comandantul grupului tactic al prezenţei avansate al NATO din România, baza va permite „crearea unui batalion permanent, mai puternic, cu arme mai grele, pentru a preveni orice agresiune sau orice destabilizare în România”. El a adăugat: „Cred că vom fi aici pentru o perioadă de patru-cinci ani”.
-
Andreea Ofițeru
Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate.
A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.
A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.