Agenda discuțiilor a vizat consolidarea sprijinului SUA și al celorlalte state aliate pe care îl acordă Ucrainei precum și demersurile NATP de întărire a posturii de apărare și descurajare pe flancul estic, a spus șeful statului român într-o conferință susținută după prima zi a reuniunii.
„Această implicare e demonstrată de creșterea prezenței americane pe flancul estic, inclusiv în România. Salutăm și contribuim la procesul de articulare a unei strategii la nivelul Mării Negre a administrației americane. Am reafirmat sprijinul României pentru efortul Ucrainei de contracarare a agresiunii ruse. Sprijinul pentru Ucraina înseamnă sprijin pentru securitatea României și a NATO în ansamblu”, a spus președintele român.
El a dat asigurări că România va rămâne alături de autoritățile de la Kiev cât timp va fi nevoie pentru ca Ucraina să poată câștiga acest război.
„Am reafirmat susținerea pentru deciziile NATO de la București din 2008 în ce privește perspectiva integrării euro-atlantice a Ucrainei. Ucraina va deveni stat membru NATO când toate condițiile vor fi îndeplinite. Am subliniat necesitatea unei viziuni coerente a apărării înaintate pe întregul flanc estic. Am subliniat necesitatea de a susține cu toată forța ordinea internațională bazată pe reguli în ciuda eforturilor Moscovei de a distruge acest pilon esențial”, a adăugat șeful statului român.
„Suntem alături de Moldova”
„România va contribui cu toată forța sa la întărirea NATO. Rămânem uniți în fața acestei agresiuni fără precedent, apărăm cu hotărâre fiecare centimetru de teritoriu aliat. Astfel, românii au cele mai solide garanții de securitate din istoria noastră”, a spus Iohannis.
De asemenea, creșterea rezilienței Republicii Moldova este esențială, mai ales în lumina recentelor încercări de destabilizare venite din partea Rusiei, a precizat șeful statului român.
În ceea ce privește amenințările rusești la adresa Republicii Moldova și anularea, de către Vladimir Putin, a unui decret privind reglementarea conflictului transnistrean, Iohannis a amintit că Rusia a purtat în ultimii ani un război hibrid permanent pentru a induce o presiunea asupra țării de dincolo de Prut.
„A existat tot timpul o presiune asupra Moldovei pentru a induce nesiguranță și posibil instabilitate. Nu avem informații acum că acțiuni practice ar fi iminente dar nu trebuie să subestimăm importanța acestor atacuri informaționale. România joacă un rol foarte important, să le dăm asigurări oamenilor din Moldova că suntem alături de ei”, a declarat Klaus Iohannis.
El a spus că abrogarea, de către președintele rus Vladimir Putin a unui decret privind situația din Transnistria este „un moment care va genera multe discuții”, dar că important este cum se va poziționa și oficial Rusia în aceste chestiuni. „Oricum ar fi, noi suntem alături de Moldova”, a conchis șeful statului român.
Decretul, care a fost semnat de Putin în 2012, stipula care sunt relațiile și politicile Kremlinului în raport cu Uniunea Europeană, SUA, țări din Africa, Belarus, cu regiunile separatiste ale Georgiei.
Odată cu întreg decretul, Putin a anulat și prevederea care stipula că Rusia „va continua să se implice activ în căutarea modalităților de soluționare a problemei transnistrene bazate pe respectarea suveranității, integrității teritoriale și a statutului neutru al Republicii Moldova, cu stabilirea unui statut special pentru Transnistria”.
Întrebat dacă România este pregătită pentru orice scenariu ca să sprijine Republica Moldova, Iohannis a spus că „România este nu doar pregătită, este dispusă să sprijine Moldova în orice scenariu.”
El a spus că felul în care va arăta acest scenariu depinde de evoluția situației geo-politice. „Acum îi sprijinim cu electricitate, gaz dar suntem dispuși să mergem mult mai departe dacă situația o va impune.”
