Ucraina va deveni membră NATO, dar „pe termen lung”, a afirmat marţi secretarul general al NATO, în contextul în care Kievul solicită să adere la Alianţa Nord-Atlantică pe fondul invaziei Rusiei.
„Ţările NATO sunt de acord ca Ucraina să devină membră a Alianţei, dar în acelaşi timp este o perspectivă pe termen lung”, a afirmat Jens Stoltenberg în cadrul unei vizite în Finlanda, făcând apel la construirea unui „cadru” pentru a evita orice nouă invazie pe viitor.
Intrarea Ucrainei în NATO este o linie roşie absolută pentru Moscova, care a invocat riscul ca o astfel de aderare să se producă pentru a-şi justifica invazia.
„Problema actuală este să ne asigurăm că Ucraina rămâne o naţiune independentă şi suverană şi pentru asta trebuie să susţinem Ucraina”, a declarat în faţa presei Jens Stoltenberg.
„Războiul preşedintelui Putin în Ucraina continuă şi nu există niciun semn că îşi schimbă planurile. El vrea să controleze Ucraina şi nu se pregăteşte de pace, ci de război", a spus Stoltenberg.
Jens Stoltenberg a mai spus că aliații NATO oferă „un nivel fără precedent de sprijin militar Ucrainei”.
„Nu suntem parte la conflict, dar trebuie să ne amintim despre ce este vorba. Acesta este un război de agresiune lansat de președintele Putin împotriva Ucrainei. Au dreptul să se apere”, a spus Jens Stoltenberg.
Șeful NATO a subliniat că aliații au dreptul să sprijine Ucraina în susținerea dreptului la autoapărare.
„Apoi, desigur, NATO are și o altă sarcină și anume să prevină escaladarea, să împiedice ca acesta să devină un război între Rusia și NATO”, a declarat Jens Stoltenberg, care a spus că mărirea prezenței militare pe Flancul Estic și în regiunea baltică vrea, de fapt, să transmită un mesaj clar.
„Important este acum să susținem Ucraina, atunci nimeni nu poate spune exact când se termină acest război, dar când se termină, trebuie să ne asigurăm că istoria nu se repetă și că președintele Putin nu poate continua să atace vecinii”, a mai spus șeful NATO.
Stoltenberg a mai declarat că războiul lui Vladimir Putin continuă şi nu există niciun semn că acesta îşi schimbă planurile.
„Vrea să controleze Ucraina şi nu se pregăteşte de pace, ci de şi mai mult război”, a subliniat Stoltenberg.
„Trebuie, de asemenea, să găsim cadre care să asigure că preşedintele Putin şi Rusia nu invadează Ucraina din nou”, a mai spus Stoltenberg.
Dmitri Peskov: Rusia e deschisă la negocieri cu Ucraina, dar nu renunță la teritoriile anexate
În Rusia, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat presei că Moscova este deschisă negocierilor pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, dar nu va renunţa niciodată la pretenţiile sale asupra a patru regiuni ucrainene anexate ilegal anul trecut.
„Există anumite realităţi care au devenit deja un factor intern. Mă refer la noi teritorii. Constituţia Federaţiei Ruse există şi nu poate fi ignorată. Rusia nu va putea niciodată să facă vreun compromis în legătură cu asta, acestea sunt realităţi importante'', a spus Peskov, potrivit The Guardian.
În urma acestor declaratii, Mihailo Podoliak, consilier președintelui Zelenski a spus că până la retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei nu poate fi vorba despre niciun fel de „planuri de pace”, care să includă prevederi privind o „încetare imediată a focului”.
Pe front, au loc în continuare lupte grele la Bahmut, unde situația este, potrivit autorităților ucrainene, extrem de dificilă.
Consilierul prezidențial spune că o încetare imediată a focului este o „bombă cu ceas”, pentru că astfel Moscova vrea să își păstreze controlul asupra teritoriilor ocupate.
Tot referitor la extinderea alianței, Jens Stoltenberg a reamintit, marți, că acum este momentul ca statele membre să ratifice aderarea Suediei și Finlandei, făcând apel la Turcia şi Ungaria să accepte aderarea celor două țări scandinave.
Finlanda a început, marți, construcția unui gard cu o lungime de 200 de kilometri la granița cu Rusia.
„Acum este momentul pentru a ratifica şi a întâmpina ca membri deplini atât Finlanda, cât şi Suedia'', a declarat Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă comună, la Helsinki, cu premierul finlandez Sanna Marin, transmite CNN.
De altfel, săptămâna viitoare, la Bruxelles, va avea loc o reuniune tripartită Turcia-Suedia-Finlanda.
