Ultima expertiză și verificare tehnică națională a structurii de rezistență a clădirilor cu apartamente a fost realizată în perioada 1994-1995. După aderarea României la Uniunea Europeană, autoritățile au început să investească masiv în refacerea fațadelor blocurilor vechi, pentru a le eficientiza energetic, conform standardelor comunitare. Au uitat însă să verifice dacă structura blocurilor nu s-a degradat și dacă acestea ar face față unui cutremur puternic.

Florina Josan (72 de ani) locuiește de aproape 50 de ani într-un bloc cu zece etaje din Drumul Taberei. Trăiește paradoxul ca statul să-i fi renovat fațada blocul, prin izolarea termică a pereților exteriori, dar imobilul să fie plin de crăpături, inclusiv în scara blocului.

„Este un bloc vechi. De vreo zece ani sunt crăpături pe pereții exteriori. Au mai fost acoperite când s-a făcut fațada. Nu știu dacă blocul riscă să pățească ceva la un cutremur mai puternic. Sper că nu e cazul. Mai bine nu mă gândesc la asta”, ne spune Florina.

Soțul Florinei Josan este administratorul blocului. „Știu de la el că este o problemă legată de siguranța blocurilor din zonă, din Drumul Taberei. Dar nu știu cât este de mare. Nimeni nu știe. Autoritățile se fac că nu văd, iar locatarii din bloc preferă să nu știe. Dacă ar ști, asta înseamnă bani cheltuiți, pe care mulți nu îi au, sau chiar să se mute în alte locuințe. Unde să se mute?”, întreabă femeia.

În schimb, Petruța Roșu (68 de ani), administratorul unui alt bloc din apropiere, tot din cartierul Drumul Taberei, unul dintre cele mai mari din București, știe cu dovezi că locuiește într-un bloc cu risc major de prăbușire în cazul unui cutremur.

Petruța Roșu știe că locuiește într-un bloc care îi pune viața în pericol pentru că este singura clădire expertizată seismic din cartier, susține ea.

„În 2017, când am aflat că avem risc seismic mare, ni s-a spus de la Primăria Capitalei că trebuie să ne mutăm. Blocul urma să fie refăcut pe interior. Ni se cereau și vreo 50.000 de euro de apartament. Nu a vrut mai nimeni să plece”, povestește femeia.

„Acum, Primăria ne-a făcut un plan prin care imobilul să fie refăcut pe exterior, cu stâlpi de susținere. Însă, nu mai vor locatarii. S-au obișnuit să trăiască de atât timp în aceste condiții. Nici nu mai cred că blocul riscă să cadă, deși o parte din bloc e deja înclinată”, ne mai spune Petruța Roșu.

Statul i-a învățat pe oameni să ignore pericolul

Atitudinea celor care stau în locuințe în care riscă să moară în cazul unui cutremur major este indusă de politicile publice ale autorităților, spune avocatul Paul Dumbrăvanu, specializat în domeniul imobiliar, în verificarea calității clădirilor rezidențiale vechi și noi.

„Oamenii nu sunt învățați. Ei nu pot lua credite, fonduri europene ca să refacă tot blocul. De asta nu vor să se mute. Ignoră pericolul, pentru că și statul îl ignoră”, spune acesta.

Guvernul și primăriile au evitat, după aderarea la Uniunea Europeană din anul 2007, să controleze cât de sigure sunt clădirile rezidențiale în care au investit 2,3 miliarde de euro pentru refacerea fațadelor și eficientizare energetică.

„Autoritățile locale ar trebui să aibă fonduri pentru a ajuta asociațiile, așa cum o fac pentru celebrele îmbunătățiri termice ale blocurilor. Multe dintre acestea au fost făcute cu fonduri europene, pentru blocuri care au deja probleme și nu au fost expertizate. Acele expertize sunt din anii 1994-1995, iar acum, cel puțin jumătate din blocurile expertizate atunci, sunt mult mai rău din punct de vedere structural”, ne spune Paul Dumbrăvanu.

S-a investit mai întâi în fațade

În România, conform estimărilor Ministerului Dezvoltării sunt în jur de 100.000 de clădiri rezidențiale cu apartamente. Cam jumătate dintre acestea sunt construite până la Revoluția din 1989.

După aderarea României la Uniunea Europeană, statul român a lansat numeroase programe naționale (inclusiv cu fonduri europene) în care blocurile vechi comuniste erau aduse la standarde europene. Mai exact, refacerea fațadelor gri și urâte ale acestor clădiri prin lucrări cu o miză mai mare decât cea estetică, și anume eficientizare energetică.

S-a investit peste 2,3 miliarde de euro în refacerea fațadelor și eficientizarea energetică a aproape 17.000 de blocuri, dintre care peste jumătate au fost în București. Datele provin de la Ministerul Dezvoltării și de la primăriile de sector.

După 15 ani de astfel de programe de refacere a aspectului estetic al blocurilor, cutremurul din Turcia și Siria a fost momentul în care autoritățile centrale și locale și-au dat seama că au uitat de aspectul poate cel mai important în cazul acestor blocuri tot mai vechi - riscul de prăbușire la seism.

Ultimul program național de verificare a siguranței structurii clădirilor a fost încheiat în 1995.

De atunci, proprietarii fac expertiza propriul bloc doar la propria lor inițiativă și dacă vor să cheltuiască peste 10.000 de euro, atât cât costă o astfel de lucrare.

Singurul bloc din cartier verificat tehnic

Locatarii blocului OD3 din cartierul Drumul Taberei, considerat sigur de autorități, au avut curiozitatea, în urmă cu șase ani, să verifice calitatea structurii clădirii. Asta după ce una dintre cele șase scări ale clădirii a început să se încline, ceea ce a dus la apariția unor crăpături în structura blocului.

Administratoarea blocului, Petruța Roșu, spune că la acel moment i-a convins pe proprietarii celor 180 de apartamente să facă o expertiză tehnică. „Am gândit logic. Am zis că în urma expertizei, dacă va ieși că avem probleme cu blocul, vom putea accesa mai ușor fonduri pentru consolidare. Îmi era și frică de faptul că se poate întâmpla ceva”, își amintește femeia.

Din expertiza tehnică, repetată și reanalizată de alte cinci ori, a reieșit că blocul OD are grave probleme de structură. Prin urmare, a fost introdus în clasa I de risc seismic, cea mai mare. A urmat primirea celebrei buline roșii pe care autoritățile române o aplică pe clădirile cu risc I și II în cazul unui seism puternic, de peste 7 grade pe scara Richter.

OD3 e nesigur, blocurile „gemene” sunt sigure

„Noi cred că suntem singurii cu bulină din Sectorul 6. Noi ne-am făcut expertiza singuri în 2017 și în urma expertizei s-a constatat că blocul se încadrează în gradul I de risc seismic”, ne spune Petruța Roșu, administratorul clădirii.

„Drept pentru care ne-a fost indicat să începem să facem o consolidare până la etajul trei inclusiv, pe exteriorul blocului plus drenaj terenului, terenul având și el niște probleme”, mai adaugă femeia.

Primăria Sector 6 nici nu știa că are un astfel de bloc în administrația sa. De la Biroul de Comunicare ni s-a transmis că acest sector al Bucureștiului este unul sigur. După ce am amintit de cazul blocului OD3, ni s-a retransmis că este doar un singur caz. Prin urmare, zona această a Capitalei ar fi una sigură în cazul unui cutremur.

Municipalitatea din Sectorul 6 a cheltuit în ultimul deceniu 1,18 miliarde de lei (225 de milioane de euro) pentru a renova 400 de blocuri. Nu se știe cât de sigure sunt acestea.

„După studiile geologice, probleme sunt pe teren. Terenul unde este ridicat cartierul Drumul Taberei este destul de slab. Am înțeles că înainte a fost mlaștină, terenul are mai multe straturi de umplutură. Scara 5 s-a înclinat un pic, scara 1 este fugită și ea, poate și din cauza apei. De când au început lucrările de la metrou s-a înclinat și mai mult”, ne explică Petruța Roșu în baza datelor din expertiza propriului bloc, declrat cu risc seismic ridicat.

Alte clădiri din aceeași zonă, identice ca structură și arhitectură sunt însă, teoretic, sigure. Aceasta pentru că nu au fost expertizate tehnic. Un alt bloc OD din zonă prezintă vizual crăpături la fel de multe ca și cel administrat de Petruța Roșu. Peste drum, un alt bloc - Z48, prezintă crăpături și mai mari.

„Nu cred că sunt probleme, așa sper. Vă dați seama, sper să nu fie probleme. Nu știu dacă avem expertiză tehnică. Cred că nu”, ne explică Antoaneta (53 de ani), unul dintre proprietarii de locuințe din acest imobil.

De la administrația de bloc am aflat ulterior că nu există o expertiză tehnică a structurii actuale a blocului. Mai mult, ni s-a explicat că locatarii nici nu doresc să realizeze așa ceva.

„Se pare că toată zona este cam în aceeași situație. Se pare că pământul din zonă este destul de slab. Sunt straturile de apă care sunt mai la suprafață”, conchide resemnată Petruța Roșu.

Nu există date certe

Autoritățile române nu știu care sunt blocurile sigure și care nu în cazul unui cutremur asemănător ca cel din Turcia și Siria.

În 2022, Guvernul a modificat legislația referitoare la consolidarea clădirilor cu risc seismic și a aprobat un nou program de investiții. Cel anterior era în vigoare din 1994, precizează Ministerul Dezvoltării.

Cât despre numărul blocurilor cu risc seismic, cifra nu este cunoscută pentru că analizele Inspectoratului de Stat în Construcții - instituție din subordinea ministerului de resort - a ținut cont doar de situația clădirilor cu probleme, nu și a destinației acestora (dacă sunt școli, spitale sau blocuri).

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a admis în această săptămână, prezent la postul Euronews România, că autoritățile nu știu exact numărul clădirilor cu risc seismic.

„Cifre certe astăzi nu există. Sunt niște estimări. Este un anumit număr de clădiri despre care știm că sunt expertizate risc seismic 1 și 2. În București, ceea ce știm noi este că sunt 736, dar sigur sunt mult mai multe. Acestea ar fi cele care ar fi expertizate în mod cert”, spunea ministrul.

Potrivit unei declarații formulate de acesta sâmbătă, „sunt încheiate la zi 176 de contracte pentru consolidarea a 251 de clădiri din toată ţara. Valoarea totală a acestor contracte este 476 de milioane de euro. Contractele sunt semnate şi sunt în vigoare", a spus Cseke Attila, citat de Agepres.

Blocurile noi s-ar putea să nu fie mai sigure

Avocatul Paul Dumbrăvanu spune că problema rezistenței clădirilor în cazul unui seism nu este specifică doar blocurilor vechi. Riscuri, așa cum s-a văzut și în cazul seismului din Turcia, pot să apară și la construcții noi, dacă materialele și lucrările nu sunt de calitate, spune el.

„Nu există nicio legislație specială în domeniu prin care să se verifice recepția unor clădiri de locuințe. Se obține, dacă se obține, o autorizație de construcție, dar nu se verifică și dacă se folosește betonul din autorizație, armătura etc. Și atunci, fiecare face așa cum crede cu privire la calitatea construcție. Autoritățile nu reușesc să controleze ce se construiește”, atrage atenția Paul Dumbrăvanu .

Paul Dumbrăvanu este convins că în București există construcții în cazul cărora betonul, de exemplu, nu are, la recepția clădirii, calitatea menționată în autorizația de construire.

„Cred că autoritățile ar trebui să se mobilizeze și să ajute asociațiile astfel încât expertizele tehnice să fie făcute împreună, este o problemă a comunității”, adaugă el.

„Clădirile acestea sunt prioritatea numărul unu a țării după părea mea pentru că sunt foarte multe neexpertizate în majoritatea orașelor mari și doar așteptăm un dezastru.”, mai spune avocatul specializat în imobiliare.

Ministerul Dezvoltării a pus în dezbatere publică, pe 22 februarie, un proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor.

Acesta vizează modificări care să asigure „evitarea situațiilor întâlnite în practica ultimilor 30 de ani în care principalul impediment al reabilitării și consolidării clădirilor cu risc seismic a fost lipsa acordului în unanimitate al tuturor proprietarilor. /.../ În contextul actual, luând în considerare faptul că dreptul la viață este vădit superior dreptului de proprietate, este strict necesară adoptarea modificărilor prezentate anterior, în vederea demarării cu celeritate a proiectării și execuției lucrărilor de consolidare la cât mai multe clădiri cu destinația principală de locuință”, arată Expunerea de motive a proiectului.

Conform datelor Ministerului Dezvoltării, în ultimii 30 de ani au fost consolidate doar 27 de blocuri.