Consumul de energie electrică pentru iluminatul public din România a fost cu aproape 20% mai mic în ianuarie 2023, față de aceeași lună din anul trecut, potrivit balanței energiei electrice publicată săptămâna aceasta de Institutul Național de Statistică (INS).
Este vorba de 44 de milioane kilowați oră, cu 10 milioane kw/h mai puțin decât în ianuarie 2022.
Consumul de energie electrică al populației și economiei au scăzut simțitor, cu aproximativ 10 procente, acestea având cea mai mare pondere în consumul final de energie la nivel intern.
Concret, consumul final al populației, economiei și cel de iluminat public a fost în ianuarie 2023 de 4.304 kilowați/oră, cu circa 10% mai puțin decât în ianuarie 2021.
Această reducerea este o tendință mai degrabă recentă, prezentă de altfel, într-o proporție mai mică, și în decembrie 2022, comparativ cu decembrie 2021.
Chiar dacă cifrele din prezent sunt încurajatoare, ele riscă să fie frânate de bâlbele unor programe destinate tocmai eficientizării consumului. Deși avea o finanțare de 400 de milioane de lei, programul „Rabla pentru becuri” care urma să fie lansat anul trecut, a fost stopat.
Banii au fost direcționați spre programul Casa Verde Fotovoltaice, care beneficiază de o alocare de două miliarde de lei în 2023. Și acest program a fost demarat cu dificultate, edițiile anuale decalându-se de la un an la altul.
Cei 20.000 de lei de care pot beneficia românii pentru montarea de panouri fotovoltaice a atras mii de cereri, dar oamenii s-au izbit de altă problemă: deși urmau să devină prosumatori, surplusul pe care îl infuzează în rețea nu li se întoarce în reducerea costurilor, întrucât de fapt întreg procesul nu este încă pus la punct.
Cum se explică reducerea consumului de iluminat public
Dacă în cazul consumului populației explicațiile pot fi legate pe de o parte de chibzuiala mai mare a românilor de teama unor facturi uriașe - după experiența din iarna 2021-2022 - dar și de vremea mai blândă din ianuarie, explicațiile pentru reducerea consumului de iluminat public are mai degrabă alte cauze.
Aceste țin de reducerea programelor de asigurare a iluminatului în numeroase orașe și comune din țară, dar mai ales de faptul că introducerea tehnologiei LED în foarte multe localități începe să își facă simțite efectele, explică președintele executiv al Asociației Municipiilor din România, Constantin Toma, totodată primar al Buzăului.
„Iluminatul public cu LED vine la pachet și cu un sistem mai eficient de management. De exemplu, în Buzău sunt zone unde noaptea, în momentul în care nu există circulație se reduce intensitatea luminii difuzate, prin intermediul senzorilor existenți. Restricții mari nu am introduse, decât în parcuri după 12 noaptea, după ce am anunțat în prealabil acest lucru”, spune el.
Potrivit lui, la nivelul municipiilor, tranzitul spre iluminatul cu LED a început deja de mai mulți ani, proiectele fiind finanțate de cele mai multe ori fie direct din fonduri europene, sau elvețiene, fie prin intermediul fondurilor guvernamentale.
„În cazul comunelor, lucrurile au fost uneori mai simple, pentru că dintr-un proiect au putut să își ilumineze toată comuna. Unele dintre ele sunt însă în incapacitate de autofinanțare, așteaptă fonduri de la centru și au fost în situația de a opri pur și simplu iluminatul public”, a adăugat Constantin Toma.
Emil Drăghici, primar al comunei Vulcana-Băi din Dâmbovița spune că nu știe ca unele comune să fi luat măsuri atât de drastice.
„La noi în comună avem iluminat cu LED de 4-5 ani și se simte diferența. Am reușit să finanțăm proiectul din programul național de dezvoltare rurală”, a rezumat el.
Reprezentantul asociației municipiilor, Constantin Toma, spune că a văzut însă pe proprie piele și cum iluminatul public era oprit în unele localități rurale, dar și cum a fost restricționat, de pildă, în Germania.
„Am fost în Berlin și erau străzi unde abia dacă 'țâșnea' un pic de lumină și vorbim de capitala Germaniei”.
Pe fondul apelurilor la economisire lansate inclusiv de la nivel european, numeroase localități din țară au luat măsuri, uneori drastice, de raționalizare a consumului.
Orașul Hunedoara, municipiul Sibiu, sau comuna Scoarța, din Gorj, sunt câteva exemple, relata în septembrie Pro TV.
„Ce am făcut noi este să întindem la maximum intervalul la care pornim iluminatul, la fel să îl oprim puțin mai devreme. Pe de altă parte, el nu se aprinde și se stinge unitar în tot orașul; acum e și ziua mai lungă și consumul se mai reduce și de la sine”, a spus pentru Europa Liberă primarul Aradului, Călin Bibart, care adaugă că orașul are în proporție de peste 90% iluminat cu LED.
În schimb, Bucureștiul este mai degrabă în faza de început în privința iluminatului inteligent.
Primarul general Nicușor Dan a anunțat recent că Primăria Generală a câștigat o finanțare de aproximativ 25 de milioane de lei de la Agenția Fondului de Mediu (AFM) pentru modernizarea iluminatului public pe 14 străzi.
Un alt proiect, pentru 34 de străzi , în valoare de 50 de milioane de lei, fiind în curs de aprobare, astfel că aproximativ 10% din iluminatul public al capitalei prin tehnologie LED va fi modernizat, cu ajutorul banilor europeni.
Economiile ar urma să ajungă la 10 milioane de lei.
Pe de altă parte, chiar dacă scăderea consumului de iluminat public este spectaculoasă, „ponderea acestuia în consumul total de energie electrică este totuși puțin semnificativă”, subliniază însă purtătorul de cuvânt al INS, Vladimir Alexandrescu.
Concret, din consumul final de peste 4.300 de milioane de kwh din ianuarie, cel de iluminat public a reprezentant doar 44 de milioane, adică aproximativ 1% din consumul total.
Tocmai asta ar fi permis unor primării să ia măsuri pe linia iluminatului public, mai degrabă decât să insiste cu măsuri de restricționare a iluminatului casnic, spune reprezentantul INS.
Pe de altă parte, primăriile nu sunt la fel de avansate cu investițiile în modernizarea și îmbunătățirea eficienței iluminatului din clădirile publice, spune Andrei Ceclan, antreprenor în domeniul energiei și consultant energetic pentru mai multe orașe din țară.
„Acestea intră pe alte programe de investiții și multe primării abia în prezent pregătesc proiecte în acest sens. Pe iluminat public aproape că nu este primărie care să nu fi avut sau să aibă investiție în derulare”.
„La capitolul acesta nu are rost să spunem că stăm grozav, că nu e așa”, admite primarul Aradului, Călin Bibart.
Consumul populației și al economiei, mai mic cu 10%
Pe de altă parte și consumul populației și cel din economie s-au redus cu aproape 10 procente față de ianuarie 2022.
Cea mai mare pondere o are consumul economiei, de aproximativ 80% din total, în timp ce ponderea consumului populației reprezintă puțin sub 20%.
O explicație a reducerilor de consum poate fi legată de faptul că iarna a fost mai degrabă una blândă.
În ianuarie 2023, temperatura a fost cu aproximativ 5 grade mai ridicată decât în ianuarie 2022 în majoritatea stațiilor din țară, iar nu mai puțin de 27 dintre acestea și-au doborât propriile recorduri de cea mai caldă temperatură absolută a lunii, potrivit datelor Administrației Naționale de Meteorologie.
La Turnu-Măgurele s-a înregistrat cea mai caldă temperatură din ianuarie din istoria măsurătorilor din România: 22,5 grade Celsius.
Chiar dacă în România sistemele de încălzire se bazează încă preponderent pe centrale cu gaz, acestea sunt alimentate electric; implicit în momentul când acestea nu au fost nevoite să duduie, nici consumul nu a fost spectaculos.
„Cred ca o raportare corectă a reducerii consumului populației trebuie să se facă pe baza consumurilor «normalizate», nu a celor real întâmplate, adică să raportăm această reducere și la variabile, în special la vreme”, spune Andrei Ceclan.
„Lumea a fost totuși mai atentă, având în vedere creșterile de preț și ponderea acestor cheltuieli în totalul cheltuielilor din gospodărie”, admite reprezentantul INS, Vladimir Alexandrescu.
„Am ținut să stingem calculatorul când nu îl mai folosim, să închidem becul când nu suntem în cameră, lucruri la care nu eram poate așa atenți în trecut”, spune Andreea, clujeancă.
„Să facă economii cei din vestul Europei, unde e și consumul mai mare”, spune pe de altă parte Ana Maria, care tocmai se întoarce de la serviciu. „Eu sunt ziua la lucru, dar soțul meu e bolnav, are nevoie de căldură, lumină, nu am acordat o atenție specială economiilor, dar avem becuri cu LED, deja de ani buni”, adaugă și colega ei.
Exporturile au crescut
Consumul final de energie electrică din România nu epuizează totalul resurselor de energie electrică pe care îl are aceasta.
Resursele totale de energie electrică au fost în ianuarie 2021 de peste 6.000 milioane kwh, similare cu cele din ianuarie 2022.
Diferența între acest total și consumul economiei, populației și a iluminatului public (peste 4.300 milioane kwh) o reprezintă pe de o parte exporturile, de peste 1.150 milioane kwh și consumul propriu tehnologic (CPT) în rețele și stații, de circa 500 milioane kwh.
În mai multe perioade ale anului trecut România a exportat energie în volume importante; în ianuarie au fost aproape duble decât în ianuarie 2022, reprezentând 15% din totalul resurselor interne.
În ianuarie au fost exporturi spre Ungaria, Bulgaria la niveluri impresionante, pe fondul vântului puternic, al temperaturilor scăzute, dar și al zilelor libere, consemna în 22 ianuarie economica.net.
De altfel, în toamna anului trecut România și companiile de energie electrică au suplimentat deficitul cu care s-a confruntat Republica Moldova, după cum sublinia recent premierul Dorin Recean, subliniind că sprijinul în domeniul energetic „a fost critic, determinant”.
„Din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Republica Moldova a rămas fără surse alternative de alimentare cu energie electrică. Bucureștiul, împreună cu companiile energetice românești au fost alături de noi, ca de fiecare dată, și am reușit asigurarea cetățenilor noștri cu energie electrică”, a spus el.
