Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus despre decizia Curții Penale Internaționale (CPI) că este o „decizie istorică, de la care va începe responsabilitatea istorică”.
El a completat că instituțiile ucrainene au înregistrat „peste 16.000 de cazuri de deportare forțată a copiilor ucraineni de către ocupant”, sub rezerva că „numărul real și complet poate fi mult mai mare”.
Vladimir Putin a semnat, în luna mai a anului trecut, un decret prezidențial care prevedea accelerarea procesului prin care ucrainenii puteau dobândi cetățenia rusă, iar de atunci Rusia a recunoscut că a „transferat” 2.000 de copii.
Acuzația exactă la adresa președintelui rus este că poate fi făcut „responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii)”.
Un raport susținut de SUA, publicat luna trecută de cercetătorii de la Universitatea Yale, arată că Rusia a deținut cel puțin 6.000 de copii ucraineni în cel puțin 43 de tabere și alte facilități, ca parte a unei „rețele sistematice pe scară largă”.
Țările în care Vladimir Putin ar putea fi arestat
Curtea Penală Internațională afirmă pe site-ul său că 123 de țări au ratificat Statutul de la Roma, adoptat în 1998 și intrat în vigoare în 2002, prin care a fost creat tribunalul permanent pentru crime de război.
Dintre acestea, 33 sunt state africane, 19 sunt state din Asia-Pacific, 18 sunt state din Europa de Est, 28 sunt state din America Latină și Caraibe, iar 25 sunt state din Europa de Vest și alte state occidentale.
Lista țărilor în ordine alfabetică poate fi consultată pe site-ul Curții Penale Internaționale.
Nici Rusia și nici Ucraina nu sunt membre ale CPI. Cu toate acestea, Kievul a acordat instanței de la Haga competența de a urmări penal crimele comise pe teritoriul său, după invazia lansată de Moscova anul trecut.
Dintre țările care nu au semnat tratatul de aderare se numără China, alături de alte câteva de state precum Turcia, India, Etiopia, Indonezia, Irak, Coreea de Nord și Arabia Saudită.
Alte țări au semnat statutul, dar parlamentele lor nu l-au ratificat niciodată. Printre acestea se numără Statele Unite, Rusia, Egipt, Iran, Israel, Sudan și Siria.
Va răspunde Vladimir Putin în fața CPI?
Impactul imediat al acțiunii Curții Penale de la Haga este neclar. Moscova nu recunoaște curtea și nu-și extrădează cetățenii, deși a fost semnatară a Statutului de la Roma, dar s-a retras în 2016, afirmând că nu recunoaște jurisdicția instanței.
În plus, CPI nu organizează procese în absență, astfel încât Vladimir Putin ar trebui fie să fie predat de Rusia, iar acest lucru pare puțin probabil atâta timp cât se află la putere, sau fie să fie arestat în afara Rusiei de către țările dispuse să facă acest lucru.
În orice caz, Vladimir Putin este doar al treilea președinte în funcție căruia i s-a emis un mandat de arestare de către CPI, după Omar al-Bashir din Sudan și Muammar Gaddafi din Libia.
„Acest lucru îl face pe Putin un paria. Dacă el călătorește, riscă să fie arestat. Acest lucru nu dispare niciodată. Rusia nu poate obține scutirea de sancțiuni fără respectarea mandatelor”, a declarat Stephen Rapp, fost ambasador general al SUA pentru crime de război, pentru NYT.
De asemenea, Rusia nu poate obține ridicarea sancțiunilor internaționale fără a se conforma mandatelor instanței de la Haga, mai spune fostul șef al Biroului de Justiție Penală Globală din Departamentul de Stat.
Stephen Rapp crede că președintele Rusiei va sfârși în cele din urmă la Haga, unde au fost judecați alți criminali de război acuzați, precum Slobodan Miloșevici, fostul președinte iugoslav și sârb, condamnat pentru crime împotriva umanității.
Reed Brody, un procuror veteran în domeniul crimelor de război și autorul cărții „Cum să prinzi un dictator”, o carte despre urmărirea liderului ciadian Hissène Habré, a declarat că mandatul CPI „face ca lumea lui Putin să fie mai mică”.
„Nu cred că ne așteptam să îl vedem călătorind în Franța sau Ucraina prea curând, dar trebuie să fie atent. Evident, acestea sunt crime care nu dispar niciodată. Vor atârna deasupra capului său pentru totdeauna și este foarte greu să le faci să dispară. Am văzut de nenumărate ori că roțile justiției internaționale se mișcă încet, dar se mișcă extrem de bine”, a spus Brody, pentru The Guardian.
Reacția Rusiei
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze când a fost întrebat dacă Vladimir Putin va evita să facă călătorii în țări în care ar putea fi arestat în baza mandatului de arestare al CPI.
El a spus totuși că Rusia consideră acuzațiile ca fiind „scandaloase și inacceptabile” și că orice decizie a Tribunalului de la Haga ar fi „nulă și neavenită” în ceea ceea ce o privește.
Maria Lvova-Belova, comisar pentru drepturile copilului în biroul președintelui Federației Ruse, a reacționat sarcastic la anunțul CPI.
„Este minunat că comunitatea internațională a apreciat munca de ajutorare a copiilor din țara noastră, că nu îi lăsăm în zonele de război, că îi scoatem, le creăm condiții bune, că îi înconjurăm cu oameni iubitori și grijulii”, a spus ea, conform RFE/RL.
Trezoreria americană a subliniat rolul ei atunci când a adăugat-o pe listele de sancțiuni, în septembrie 2022.
„Eforturile Mariei Lvova-Belova includ în mod specific adopția forțată a copiilor ucraineni în familii rusești, așa-numita "educație patriotică" a copiilor ucraineni, modificări legislative pentru a accelera acordarea cetățeniei Federației Ruse copiilor ucraineni și îndepărtarea deliberată a copiilor ucraineni de către forțele Rusiei”, se arată în raport.
Jurisdicția Curții Penale Internaționale
Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga în Olanda, are jurisdicție asupra a patru categorii de infracțiuni prevăzute de dreptul internațional:
- genocidul sau intenția de a distruge total sau parțial un grup național, etnic, rasial sau religios;
- crime de război sau încălcări grave ale legilor războiului, care includ interdicțiile Convențiilor de la Geneva privind tortura, utilizarea copiilor soldați și atacurile asupra unor ținte civile, cum ar fi spitalele sau școlile;
- crime împotriva umanității, sau încălcări comise în cadrul unor atacuri pe scară largă împotriva populațiilor civile, inclusiv omoruri, violuri, detenție, sclavie și tortură;
- infracțiuni de agresiune sau utilizarea sau amenințarea cu forța armată de către un stat împotriva integrității teritoriale, suveranității sau independenței politice a unui alt stat, sau încălcări ale Cartei ONU.
