Impactul cel mai puternic al războiului l-au resimțit copiii, conform Salvați Copii Ucraina. Cel puțin jumătate din cei 7,5 milioane de copii din Ucraina se află în pericol și sunt expuși unui nivel de stres extrem de ridicat.
Copiii din Ucraina care au supraviețuit au avut și ei de suferit, pierzându-și o parte importantă din copilărie. Unii au petrecut sute de ore în buncăre, pe fundalul bombelor care șuierau deasupra lor.
Alții au lipsit cu zilelele de la școală și au pierdut ocazia de a se juca și a socializa cu colegii lor. În timp ce majoritatea se confruntă cu suferințele propriilor familii - rude ucise sau rănite, tați plecați pe front, familii destrămate.
Alte câteva milioane au trăit sau trăiesc trauma vieții de refugiat.
Cel puțin 464 de copii au fost uciși în primul an de război, conform guvernului ucrainean. Alți aproape o mie au fost răniți, iar 347 sunt dați dispăruți.
Peste 3.000 de școli și grădinițe au fost afectate de bombardamente, dintre care 438 au fost distruse complet.
Pe lângă moartea și adopția forțată a mii de copii ucraineni, cei rămași în zonele de război sunt supuși la chinuri greu de închipuit. Soldații ruși care au invadat orașele de la periferia Kievului, în martie 2022, ar fi căutat intenționat femeile și fetele pentru a le abuza.
Există zeci de cazuri confirmate de fete minore, violate de soldații ruși. Majoritatea sunt adolescente, dar printre victimele abuzurilor sexuale ale soldaților ruși se numără și o fetiță de doar patru ani.
Răpirea și reeducarea copiilor
Dmitro Lubinets, comisarul pentru drepturile omului din Parlamentul ucrainean, a declarat că, în baza datelor Biroului Național de Informații al țării, 16.226 de copii au fost deportați, în timp ce Ucraina a reușit să aducă înapoi 308 copii.
Mulți dintre acești copii au fost luați de către soldații ruși, în timp ce încercau să părăsească orașele asediate și să se refugieze în vestul Ucrainei.
Procurorii de la Curtea Penală Internațională (CPI) au înaintat, în această lună, primele procese pentru crime de război și primele mandate de arestare pentru soldați ruși care au răpit copii ucraineni și au atacat intenționat infrastructura civilă.
Este primul caz al CPI pe tema războiului din Ucraina și primul caz în istorie pe temeiul răpirii și adoptării forțate a copiilor.
Iar vineri, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin pentru crime de război.
Și Maria Lvova-Belova, comisarul lui Putin pentru drepturile copiilor, este acuzată de crime de război, pentru deportarea ilegală a copiilor din Ucraina, pe numele ei fiind emis, de asemenea, un mandat internațional de arestare.
Odată cu acest mandat, Vladimir Putin devine al treilea șef de stat în exercițiu vizat de un mandat de arestare emis de tribunalul permanent pentru crime de război, alături de Omar al-Bashir din Sudan și Muammar Gaddafi din Libia.
Mii de cetățeni ucraineni au fost transportați cu forța în Rusia, mulți dintre ei, din Mariupol.
În timpul procesului de „filtrare” către Rusia, li s-au luat datele biometrice (amprente, portrete), li s-a căutat prin obiectele personale și prin telefoane și au fost chestionați despre opiniile lor politice. În așteptarea acestui proces, ucrainenii au fost reținuți fie câteva ore, fie săptămâni la rând, în condiții mizere.
Între februarie și iulie 2022, conform agenției de știri ruse TASS, dintre cei peste 2,8 milioane de ucraineni care au intrat în Rusia, aproape jumătate de milion au fost copii. Majoritatea sunt din Donbas.
Transferul forțat al populației civile constituie o crimă de război și o crimă împotriva umanității.
„Nu am vrut să merg, dar nu m-a întrebat nimeni. Nu vreau să devin cetățean rus, prietenii și familia mea nu sunt aici”, spune o fată de 14 ani intervievată de New York Times.
Fata a fost adoptată forțat de o familie de lângă Moscova în timp ce voluntarii ucraineni încercau să o aducă în Zaporojie și a pierdut, pe drum, carnețelul în care avea notat numărul de telefon al mamei sale; nu-și amintește decât primele trei cifre.
Unii copii se aflau în instituții în Ucraina pentru că erau într-adevăr orfani, astfel că unii se bucură să aibă o familie în Rusia.
Cel puțin 6.000 de copii ucraineni au fost trimiși în tabere rusești de „reeducare patriotică și militară pro-rusă” în primul an de război, conform unui raport alcătuit de cercetătorii de la Universitatea Yale. Doar 37 dintre acești copii au fost reuniți cu familiile lor din Ucraina.
Sute dintre ei au fost ținuți acolo timp de săptămâni sau chiar luni, cu acordul forțat al părinților, în timp ce erau îndoctrinați cu opinii pro-Kremlin. Copiii erau duși la distanțe mari de Ucraina, chiar și până în Siberia.
În videoclipuri filmate în aceste tabere de reeducare, copiii erau puși să cânte imnul Rusiei și să poarte steagul rus, chiar învățați să manevreze arme.
Scopul declarat al autorităților ruse este să înlocuiască orice atașament al acestor copii față de Ucraina, cu respect și dragoste față de Rusia. Ei spun că aceste tabere ar avea scop umanitar.
Raportul american menționează că autoritățile de la Moscova au organizat îndeaproape această operațiune, mai ales Maria Lvova-Belova, comisarul prezidențial pentru drepturile copiilor.
„Nu este vorba de o tabără oarecare, un primar sau un guvernator. Este un efort logistic masiv care nu are loc din întâmplare”, confirmă Nathaniel Raymond, directorul executiv al laboratorului de cercetare de la Yale care a întocmit raportul despre reeducarea copiilor.
Parlamentul rus a schimbat în mai 2022 legea încât să permită adopția forțată a copiilor ucraineni de către familii ruse, dându-le forțat o nouă cetățenie.
Transferul forțat, ștergerea culturii și a limbii precedente - pe scurt, a fura un copil ucrainean și a-l crește ca rus - constituie unul dintre elementele genocidului.
Soarta copiilor instituționalizați
Conform Human Rights Watch, la momentul invaziei peste 105.000 de copii se aflau în instituții ale statului în Ucraina - jumătate dintre ei, cu diverse dizabilități. Cel puțin 100 dintre aceste instituții ale statului, care găzduiau 32.000 de copii înaintea invaziei, se află în zone ocupate de Rusia.
În restul Europei, nu se mai găsesc astfel de instituții enorme, ci copii sunt adesea integrați în case de adăpost mai mici sau plasați cu familii care să-i îngrijească. Țara nu a implementat încă reforme de dezinstituționalizare.
Peste 90% dintre copiii instituționalizați în Ucraina au părinți, care încă îi au în custodie. Au ajuns în grija statului din pricina sărăciei familiei sau pentru că au o dizabilitate și instituțiile statului le-au fost prezentate greșit părinților ca fiind cea mai bună opțiune pentru copii lor.
După invazie, majoritatea copiilor au fost trimiși acasă, în timp ce alții au fost evacuați către alte instituții. Soarta a sute de copii rămâne incertă, pentru că în timpul evacuărilor nu au fost înregistrați, frații au fost despărțiți, iar educația multora a fost întreruptă.
