Regele Charles al III-lea al Marii Britanii vine mâine, vineri, 2 iunie 2023, în România, pentru o vizită privată de cinci zile. Întâmpinat la Palatul Cotroceni de președintele Iohannis, inclusiv printr-o mare recepție, suveranul britanic își va petrece cea mai mare parte a timpului în mijlocul naturii, în Transilvania.
Ei bine, puțină lume știe că legea românească menită să protejezeze din acest an arborii remarcabili din România, cu grosime, vechime sau povești impresionante - peste 5.000 sunt deja în evidențe - a fost inspirată de un proiect româno-britanic lansat în județul Covasna, în urmă cu 8 ani, chiar de Regele Charles.
Legea arborilor remarcabili, intrată în vigoare în aprilie 2023 răspunde „pe jumătate” formei dorite de inițiatori, întrucât protejează doar „remarcabilii” din afara pădurilor, din fondul forestier național, atrag atenția aceștia.
Reprezintă chiar și așa un pas hotărâtor pentru conservarea și punerea în valoare a acestor martori tăcuți ai trecerii secolelor, spun cei implicați în inițiativă.
Arborii din localități și din zone împădurite spontan, protejați de Lege
„Voiam ca acest concept să se extindă și pe arborii din fondul forestier, din păduri. Cei de la Minister au condiționat susținerea legii de aplicarea ei doar pe cei din afara fondului, adică din localități, de pe marginea drumurilor sau de pe pășuni împădurite. Având în vedere că sunt cei mai în pericol, e o reușită și e un pas înainte, chiar dacă nu e tot ce ne doream”, spune activistul de mediu Florin Stoican, președinte al asociației Parcul Național Văcărești.
ONG-ist cu veche experiență - co-inițiator al înființării Parcului National Buila-Vânturarița din Oltenia- a fost liantul esențial între societatea civilă, mediul academic și cel politic.
În 2021, deputata Diana Buzoianu și senatorul Aurel Oprinoiu, ambii de la USR, au inițiat proiectul de lege a Arborilor remarcabili în Parlament.
Adoptat în octombrie 2021 de Senat, în forma dorită de inițiatori, proiectul a fost avizat negativ de către Guvern, după consultarea cu Ministerul Mediului.
Principala obiecție viza includerea în lege, de către inițiatori și a arborilor remarcabili din pădurile inventariate în fondul forestier național.
Paragraful a fost astfel eliminat, iar Camera Deputaților a aprobat Legea privind protecția arborilor remarcabili, în 29 martie 2023.
A intrat în vigoare în luna aprilie. Normele de aplicare întârzie încă.
Arborii care îndeplinesc unul din criteriile legate de vârstă - minimum 160 de ani, grosime - minimum 130 de centimetri (cu diferențiere pe specii) sau valoare cultural -istorică intră în categoria arborilor remarcabili și sunt protejați prin lege.
Pot fi tăiați doar în condiții speciale, care țin de degradarea iremediabilă a acestora sau de punerea în pericol a oamenilor, fără a exista soluții de protecție.
Cei de pe proprietățile private nu intră în sfera legii, dar proprietarii pot fi despăgubiți pentru a asigura în continuare protecție arborilor seculari.
Asta ar urma să fie stabilit prin Normele de aplicare ale legii, care deocamdată întârzie.
„Coaliția informală” care a dus la lege
O lege dedicată arborilor seculari ar fi o premieră la nivel european, spune ecologul Tibor Hartel, profesor universitar, unul din „cei mai citați 2% ecologi din lume” și coordonatorul științific al mișcării Arborilor bătrâni, încă de acum aproximativ 10 ani.
„E foarte interesant că alte țări care au o întreagă aristocrație în spatele conservării naturii, unde voluntariatul, citizen science-ul pentru natură, este stabilizat de zeci de ani, nu au o astfel de lege, iar noi avem fără să beneficiem de toate aceste lucruri în spate”, explică profesorul.
„Ce avem în schimb este faptul că am reușit să unim știința, activismul și politicul. Asta a fost de fapt în interpretarea mea cheia”.
Chiar dacă parcursul legislativ a durat un an și jumătate, la finalul lunii martie 2023 a fost aprobată de Camera Deputaților, iar în 12 aprilie a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial.
După 9 ani, s-a ajuns totuși la o lege care protejează și definește arborii remarcabili din afara Fondului Forestier, explică Diana Buzoianu.
„S-a întâmplat pentru că mai mulți actori cheie s-au întâlnit la aceeași masă și au zis că «merită să ne luptăm, să ne zbatem pentru asta». Când miști atât de multe energii și în societatea civilă și în instituții și în Parlament, se pot întâmpla lucruri, dacă reușești să mobilizezi toți acești oameni”.
Cauza arborilor remarcabili a coalizat și artiști, precum fotograful Florin Ghenade, ale cărui expoziții cu arbori bătrâni pozați în toată România au străbătut țara în diverse expoziții și au scos în evidență expresivitatea copacilor seculari.
Legea, inspirată din platforma „Arbori remarcabili”
Legea aprobată anul acesta de Parlament își are inspirația în proiectele civice de promovare și în special în platforma arboriremarcabili.ro.
Aici, români din toată țara au încărcat în câțiva ani aproape 6.000 de fotografii cu arbori de trei, cinci sau chiar mai mulți metri circumferință, o vechime de secole sau o poveste spectaculoasă.
„Am vrut să creăm o bază de date pentru arborii bătrâni, unde oamenii să se simtă împuterniciți să facă bine atât comunității, prin turism, tabere educaționale, dar și arborilor”, povestește Tibor Hartel.
„Scopul nostru nu a fost o lege, ci să popularizăm arborii bătrâni. Ne-am gândit la o lege, dar fără acea încredere că lucrurile s-ar putea concretiza. Factorii cheie au fost ONG-urile, știința, politicul, mai exact generația tânără de politicieni care simte că a face ceva pentru un mediu sănătos poate fi inclus în agenda politică”.
Primul remarcabil, măsurat de regele Charles în 2015
„Mă aflu pe un deal din Transilvania și mă uit la Alteța Sa Regală Prințul de Wales care măsoară un stejar. Chiar acum îl înconjoară cu o bandă de măsurare. Există o mulțime de oameni care îl urmăresc și înregistrează acest moment pentru posteritate”.
Așa își începea relatarea din vara anului 2015 jurnalista britanică Charlotte Smith, în introducerea unui episod din podcast-ul difuzat ulterior pe BBC 4.
„Există un motiv pentru care măsoară acest arbore: va fi prima intrare într-o nouă bază de date numită Arborii Remarcabili ai României”, consemna realizatoarea amplului interviu acordat de către regele Charles cu acea ocazie.
Momentul se consuma în iunie 2015, pe o pășune cu arbori de lângă satul Micloșoara din județul Covasna, la circa 20 de kilometri de Valea Zălanului, unde actualul rege a cumpărat mai multe proprietăți.
A reprezentat și anunțul de lansare a platformei arboriremarcabili.ro, la pachet cu un apel către români și în special tineri, de a identifica și a încărca fotografii cu arbori seculari.
Platforma a devenit cu adevărat funcțională din mai 2017, iar stejarul de aproximativ 250 de ani vechime și o circumferință de aproape 4,2 metri (417 cm) măsurat de prințul de Wales în 2015 a fost primul arbore încărcat pe platformă.
Imaginea are alăturată semnătura sa și o scurtă descriere:
„Copacul este o parte importantă a pășunii cu arbori. E un copac veteran care merită respect și dragoste”, sună scurta descriere postată de pe ID-ul HRH Prince Charles.
De atunci, români din toată țara au încărcat aproape 6.000 de fotografii cu arbori impresionanți: de la cel mai gros fag, din județul Buzău, la cel mai voluminos plop negru, cu peste 10 metri circumferință, din Sălaj sau cel mai gros carpen, din județul Brașov.
Arborii remarcabili, „remarcați de britanici”
Interesul britanicilor pentru arborii seculari de pe pășunile României a pornit de la contactele academice între specialiștii români și cei din insulă.
Declicul l-a reprezentat o carte a profesorului și cercetătorului Tibor Hartel, de la Facultatea de Ingineria Mediului din Cluj, „European Wood-pastures in Transition. A Social-ecological Approach”, apărută la editura Routledge din Marea Britanie, una din cele mai renumite edituri academice din lume.
Volumul, devenit popular inclusiv în anturajul Casei Regale, era primul care trata pe larg tema pășunilor cu arbori din centrul și estul Europei, a explicat Hartel, care figurează în topul celor mai citați 2% ecologi din lume.
Ulterior, Sir Charles Burrel, un promotor al ariilor naturale și inițiator al primului proiect de resălbăticire a unor pășuni din Anglia, s-a oferit să sponsorizeze inițiativa, explică Tibor Hartel.
„M-a întrebat dacă am un vis legat de pășunile cu arbori din Transilvania și care ar fi acela. I-am spus că este să creăm o bază de date pentru arborii bătrâni”.
Lordul britanic a asigurat susținere financiară pentru ca proiectul să poate începe, fiind asumat oficial de Asociația Microregionale Pogány-Havas, care luptă pentru păstrarea valorilor naturale din Transilvania, în special din zona Ciuc, dar nu numai.
În mod concret, greul centralizării, verificării și actualizarea informațiilor și fotografiilor de pe platformă a fost dus de mai mulți specialiști care s-au succedat, activitățile fiind voluntare, explică Tibor Hartel.
Un alt personaj cheie în advocacy-ul internațional al arborilor seculari ai României a fost Barbara Knowles, biolog și fost consilier pentru politici legate de știință al Societății Regale de Biologie, mai subliniază cercetătorul român.
În privința universitarilor români, colegul lui Tibor Hartel de la Facultatea de Știința Mediului din UBB Cluj, Viorel Arghiuș și profesoara Laura Bouriaud, specialist în economie și legislație forestieră, de la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, sunt de asemenea personaje-cheie în studierea și promovarea arborilor remarcabili.
„Regele Charles cunoștea foarte bine proiectul!”
Chiar dacă lansarea platformei arboriremarcabili.ro de către regele Charles ar fi fost mai degrabă simbolică, ajutând în primul rând la vizibilitate, după cum explică Tibor Hartel, Majestatea Sa cunoștea în fapt foarte bine proiectul, spune inițiatoarea Legii în Parlament, Diana Buzoianu.
La ultima vizită a regelui în România, în mai 2022, a avut ocazia să îi vorbească pe scurt de proiectul inițiat în Parlament, inspirat de platforma lansată în 2015.
„Știa foarte clar despre ce vorbesc, era limpede că știa foarte bine și îi păsa de subiect. În câte proiecte era implicat, te gândeai că e unul dintr-o mie, dar era foarte în temă”, explică parlamentarul.
„A zis ca avem o bogăție uriașă în Romania - păduri și arbori seculari - și că trebuie protejată”.
Din punctul ei de vedere, este ilustrativ faptul că în albumul lansat de Ambasada Marii Britanii în România cu ocazia încoronării regelui Charles al III-lea este inclusă și fotografia cu măsurarea primului arbore din proiectul Arborilor Remarcabili.
Turul arborilor bătrâni, cu aparatul foto în mână
Ce este remarcabil în promovarea cauzei arborilor remarcabili sunt acțiunile conjugate, dar oarecum distincte prin care activiști, cercetători, dar și artiști, au încercat să sensibilizeze comunitățile legat de valoarea arborilor vechi.
În 2012, artistul fotograf Florin Ghenade a început o călătorie care l-a dus în optzeci de locuri din țară, pentru documentarea a ceea ce avea să fie expoziția Arbori bătrâni / Old trees.
A rezultat o expoziție spectaculoasă, care după un eveniment de amploare la Galeria Posibilă din București, a devenit una itinerantă care a ajuns și în alte zone din țară, de la Cluj-Napoca la Timișoara.
În 2021, un eveniment de mari dimensiuni a fost găzduit de Palatul Culturii din Iași.
În periplul său, Florin a găsit arbori îngrijiți, dar și arbori degradați, cu crengi tăiate, arse, sau pur și simplu metamorfozați odată cu trecerea vremii, chiar a secolelor.
Pe unii nu i-a mai găsit deloc.
Așa s-a întâmplat la începutul periplului său, când a mers pe urmele unui plop bătrân din localitatea cu nume sugestiv... Plopi, Teleorman.
Plopul fusese tăiat între timp, dar a dat în schimb de „Stejărică”.
„Era practic un trunchi bătrân, pe marginea apei, care fusese și el un stejar destul de bătrân, dacă îmi amintesc bine avea în jur de 400-500 de ani și care cu relativ puțin timp înainte ajunsese astfel. Avea o scorbură înnegrită, i-a fost dat foc și asta l-a «mâncat» și a căzut.”
Localnicii păstrau totuși o anumită prețuire pentru arborele secular.
„De regulă oamenii valorifică materia lemnoasă, dar el a fost lăsat acolo, iar oamenii din sat vorbeau de el ca și cum era încă în picioare. Avea nume, îi spuneau «Stejărică»”, explică artistul.
Fotografiile lui Florin Ghenade, care au făcut înconjorul țării, sunt realizate în majoritate covârșitoare noaptea, tocmai pentru a atrage o atenție suplimentară, explică el.
„În momentul în care vezi acești copaci (doar) ziua, devine ceva foarte familiar și nu îi mai acorzi atenție. Faptul că ei sunt fotografiați aproape fără context, cu un fundal negru și luminat, scurtcircuitează cumva atenția și te face să își pui întrebări”, explică artistul fotograf.
Chiar dacă nu și-a propus un demers științific și nici un documentar foto propriu-zis, proiectul itinerant al artistului fotograf a fost unul de impact pentru promovarea arborilor seculari, spune TIbor Hartel.
„Ceea ce a reușit Florin și colaboratorii lui au făcut poate mai mult decât noi pentru arborii bătrâni. În timp ce noi am venit cu informația științifică, ei au dus arborii bătrâni printre oameni, prin fotografii deosebite, filme rulate, evenimente culturale”, sintetizează el.
Robi, copacul adoptat de elevi
Există și cazuri fericite, în care arborii sunt integrați în comunitate cât încă sunt „pe picioare”.
Este cazul celui mai gros și bătrân stejar din Cluj, „adoptat” și botezat Robi de către elevii unei școli din oraș.
Îl vizitează periodic, vorbesc despre el și au amplasat la fața locului un panou de informare și o hrănitoare. Zeci de pițigoii și specii asemănătoare „trag” frecvent aici pentru a se hrăni.
„Fiecare arbore bătrân/remarcabil ar putea avea panouri de informare și hrănitori în cadrul unor proiecte (informale, din suflet) de adopție”, spune Tibor Hartel.
Catalogul oficial al arborilor, o necesitate... legală
Odată Legea arborilor remarcabili existentă și aplicarea acesteia obligatorie, depinde totuși de instituții să își facă treaba, subliniază Florin Stoican.
„Următorul pas este să se creeze acel catalog al arborilor remarcabili, unde de fiecare dată când cineva solicită să taie un arbor trebuie verificat dacă întrunește unul din criteriile din acel catalog. În acel moment, trebuie interzisă tăierea și acel arbore să fie înscris în acel catalog”, explică el.
Documentul legislativ prevede ca în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii serviciile judeţene teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate să întocmească și să actualizeze permanent Catalogul arborilor remarcabili - detaliile înscrierii fiind menționate în lege.
„De acum încolo cetățenii au la dispoziție un instrument, încât dacă autoritatea spune că nu cunoștea o lege în acest sens, cetățeanul merge cu legea în mână și le spune că sunt protejați.”
Pe viitor, legea va trebui extinsă și la arborii remarcabili „emergenți”, care încă nu îndeplinesc criteriile prevăzute de lege, dar o pot face în viitor, subliniază Tibor Hartel.
El insistă că noua lege ar trebui să aibă ca efect înmulțirea numărului de proiecte de cercetare, dar și educative legate de pășunile / pajiștile cu arbori și de copacii seculari care le populează.
„Pot deveni embleme turistice”
Arborii seculari sunt o bogăție a comunităților de care aparțin și pot deveni adevărate embleme ale zonelor respective, adaugă Florin Stoican.
Mai ales pășunile din centrul Transilvaniei, din zona Sighișoara sau Brașov de pildă, abundă în arbori spectaculoși, datorită specificului activității economice a localnicilor, care au păstrat caracterul de pășune al unor zone extinse, pe care au fost menținuți arbori răsăriți în urmă cu 100, 200 sau chiar mai multe sute de ani, explică Tibor Hartel.
„Ei sunt în primul rând o moștenire pentru comunitățile unde există. Sunt practic cele mai bătrâne organisme vii din comunitatea respectivă și fiecare comunitate ar trebui să îi folosească precum un simbol, o emblemă a localității și să brodeze în jurul lor experiențe de cunoaștere a zonei”, detaliază Florin Stoican.
„Pot deveni obiective turistice, infrastructură în aer liber.”
Conservarea și tihna arborelui secular trebuie să primeze, completează Florin Ghenade, dornic să vadă în primul rând copaci venerabili în picioare cât mai mult, nu neapărat mulțimi de turiști permanent în jurul lor.
Deși fotografiile sale cu arborii bătrâni sunt apreciate unanim, nu pot bate realitatea.
„Fotografia e până la urmă o fotografie, să stai în fața unui stejar de 200 de ani e în sine mai mult decât impresionant”, conchide el.
Legea arborilor remarcabili, „ciuntită de guvernanți”
Marea problemă a adoptării Legii arborilor remarcabili rămâne excluderea din rândul categoriilor protejate a celor aflați în interiorul pădurilor, mai exact în fondul forestier național.
„Lucrătorii silvici sunt chiar constrânși de legile actuale ca să nu protejeze arborii seculari, în sensul că atunci când se face o lucrare silvică tăierile se fac uniform”, subliniază activistul de mediu Florin Stoican.
În momentul în care a fost adoptat în Senat, în toamna anului 2021 - când la guvernare se afla Coaliția PNL-USR-UDMR - proiectul includea și aceste categorii.
Comisia pentru ape, păduri, pescuit, fond cinegetic dăduse aviz favorabil, cu acordul Ministerului Mediului, condus de actualul ministru Tanczos Barna.
La un an distanță, în toamna anului 2022, Guvernul a emis un punct de vedere negativ, subliniind că arborii din fondul forestier s-ar afla deja sub diferite forme de protecție, dacă fac parte din arii protejate sau au titlul de monument natural.
„A fost ciudat să vedem că Ministerul Mediului a fost de acord cu forma inițială a proiectului, iar după un an Secretariatul Guvernului, a cărui poziție e formulată tot de ministerul de specialitate, a dat aviz negativ”, a spus deputata USR Diana Buzoianu.
Chiar dacă ministrul Mediului a rămas același, Coaliția de guvernare s-a schimbat, în PSD-PNL-UDMR, iar majoritatea parlamentară nu și-a mai oferit susținerea pentru proiectul inițiat de USR-iști.
Au avut loc negocieri cu ministerul și deputata USR însăși a depus un amendament prin care arborii din fondul forestier au fost excluși din categoriile protejate.
„S-a argumentat că în fondul forestier sunt mulți astfel de arbori și va dificil de aplicat. Argumentul nu e însă unul tehnic, ci ține de oportunitatea politică. Ministerul ne-a transmis deschis că proiectul va fi respins dacă aplicarea e atât de extinsă și ne-au cerut practic expres acest amendament. A fost singura variantă ca proiectul să nu fie respins cu totul”, a spus Diana Buzoianu.
Odată doleanța majorității parlamentare satisfăcută, votul pentru în cvasi-unanimitate din Camera Deputaților nu mai trebuie considerat surprinzător.
Chiar și forma actuală a legii nu este clar dacă va fi dusă la bun sfârșit, întrucât are nevoie de norme de aplicare, care încă nu au fost elaborate.
