Europa Liberă a mers în câteva dintre locurile de suflet ale regelui Charles, din Transilvania.
Monarhul britanic s-a dovedit nu o dată a fi unul din cei mai buni ambasadori ai României și ai patrimoniului său natural și cultural.
„Ne saluta respectuos, «bună ziua, bună seara», dar el pleca foarte mult pe pajiștile de aici, împreună cu specialiștii care erau cu el și căutau flori, plante rare”, povestește domnul Karcsi, în timp ce trebăluiește în curtea proprietății regale din Valea Zălanului.
„De mâncat, mânca mai ales afară, lângă foc; e plăcut când se aude cum «trosnesc» lemnele în cuptor”.
Cătunul Valea Zălanului are mai puțin de o sută de suflete și e situat în munții Baraolt; e o oază de liniște și verdeață, fără zgomotul obișnuit al zonelor urbane.
Aici, familia nobiliară Kálnoky deținea o sticlărie, în urmă căreia a rămas o stradă cu acest nume și un mic muzeu inițiat de un localnic.
Contele Tibor Kálnoky, crescut în Occident și întors în România în urmă cu două decenii, este cel care i-a prezentat zona, în 2008, pe atunci prințului moștenitor al tronului britanic.
Cei doi au mers aproape 20 de kilometri pe jos, până la locul unde Charles a cumpărat mai multe case tradiționale învecinate. Dărăpănate la acea vreme, au fost restaurate și transformate în case de oaspeți, fiind grupate într-un mini complex rustic.
Om de-al locului, angajat al domeniului, domnul Karcsi se proptește în fața casei cu prispă în care doarme regele Charles când vine la Valea Zălanului.
„Casa asta așa cum a fost pe vremuri, așa a rămas”, exclamă bărbatul, vechi angajat al proprietății, cu un soi de mândrie locală.
Are și motive. Imobilele „seculare” de pe proprietatea regelui Charles au fost restaurate în detaliu, atât ca structură, cât și ca dotări, de la mobilier de epocă străveche, sistemele de încălzire, ornamente, perdele, cuverturi și alte textile.
„Procesul de recondiționare al caselor nu este foarte vizibil. Preferăm să păstrăm un aspect cât mai original al clădirilor, care să dea impresia că au îmbătrânit treptat, de-a lungul timpului, fără vreo intervenție recentă”, sună un extras din filozofia de amenajare a caselor, expusă pe site-ul domeniului.
Valet în casa prințului Charles
Geamurile camerelor din casa regală sunt mici, iar spațiul interior poate părea întunecat, spune Gina, turistă britanică, fostă jurnalistă, venită la Valea Zălanului tocmai din Oxford, Marea Britanie.
„Totul e foarte rustic. Ferestrele sunt destul de mici, aș fi preferat un pic mai multă lumină”, spune ea, oaspete chiar în camera în care înnoptează Charles la Valea Zălanului.
E încântată în schimb că doarme în locul unde a făcut-o și regele Marii Britanii.
Soțul David și fiul lor ocupă camerele de lângă, cu intrări separate, reunite însă de prispa comună. În lateralul casei e amplasat un telescop, pesemne că și prințul de Wales privea noaptea spre stele.
„Am înțeles că în camera din stânga camerei prințului, actualul rege, în cea din dreapta stă valetul, iar în cealaltă gărzile. Eu sunt acum valetul”, se amuză bărbatul, indicând camera în care e cazat.
„Faptul că regele vine și stă aici e un punct de atracție. Sunt multe diferențe față de Marea Britanie, totul e foarte rural, simți cum te zgâlțâie mașina. Am fost și la București și acolo e diferit față de ce e la noi”, adaugă David.
Majoritatea turiștilor care închiriază camere la Valea Zălanului sunt străini, cei mai mulți dintre aceștia britanici, spun administratorii pensiunii.
Chiar dacă pe timpul verii și nu numai cele 7 camere ale proprietății sunt ocupate în întregime, într-o zi ploioasă de mai, David, Gina și fiul lor sunt singurii turiști care animă curtea.
Renunță la plimbarea pe care și-au propus-o și merg, pe rând, în sala de mese, unde managerul caselor de oaspeți le pune în pahare.
Imobilul e un spectacol în sine, cel mai impunător din complex, datorită culorii albastru-violet - una cunoscută în Transilvania - a clădirii.
Înăuntru este o atmosferă caldă și plăcută, precum și o liniște deplină: mobilă veche, tradițională, o scară de lemn ce duce la etaj, canapele comode și o bibliotecă.
Două fotografii ale regelui Charles sunt vizibile pentru turiști,
Piper... nu doar în mâncare
Prețurile pentru o noapte de cazare regală plus masă nu sunt deloc mici, chiar și pentru un turist străin, admite David.
Costă între 119 euro pe cameră cu mic dejun inclus, în jur de 200 de euro meniu complet și peste 340 de euro în regim all inclusive. Tariful pentru camera prințului și cea a valetului sunt cu câte 10 euro în plus.
Mai mult decât mâncarea, preparată în special din produse procurate local, pe Gina a impresionat-o ceea ce și pe regele Charles l-a făcut să îndrăgească în special România: pădurea și misterele ei.
„Este un loc mai puțin ferit, unde e un cuib de rândunele, pe care le iubesc și la un moment dat am auzit un zgomot. M-am gândit că e un câine, dar am văzut apoi o creatură superbă, cu o coadă lungă, cu înfățișarea unei pisici mai mari. Umbla extrem de grațioasă printre copaci”.
Domnul Karcsi dezleagă rapid misterul, creatura fiind cel mai probabil un linx. Cât despre urși, spune că aceștia nu sunt o necunoscută pentru localnici; turiștii sunt de altfel avertizați să nu se aventureze singuri în necunoscut.
E convins că și prințul de Wales s-a întâlnit cu ursul, dar flancat de suită și gărzi, dotate cu puști, teama a dispărut.
„Ar fi bine să repare și drumul”
Proprietatea regelui Charles este situată la unul din capetele satului, la intrare dacă vii dinspre centrul de comună Malnaș - pe un drum mai accidentat - la ieșire dacă vii dinspre Baraolt - drum nivelat, de pământ întărit cu pietriș.
„Ne mândrim că prințul a venit de atâtea ori aici, a făcut localitatea mult mai cunoscută. Ar fi bine cineva să facă și drumul ăsta și în sat, dar și până aici, să fie asfaltat, cum trebuie. Cam oricine ajunge pe aici se plânge de drum”, spune doamna Ildiko Csabai, proprietarea unuia din cele două magazine din sat.
Prea puțini sunt turiștii care să vină de le proprietatea regelui până la mijlocul satului să cumpere câte ceva.
„Turiștii merg, stau acolo, se plimbă în natură și pleacă. E bine în schimb pentru cei câțiva localnici care au de lucru la casele de oaspeți”.
La școala I-IV și la grădinița din sat sunt sub zece copii, în condițiile în care majoritatea covârșitoare a oamenilor sunt în vârstă.
„Gurile rele” spun că la prima venire a lui Charles în România puținii copii din sat i-au pregătit o serbare, dar nu au primit vreun cadou; momentul artistic nu s-a mai repetat de atunci.
Lumea plantelor montane
La celălalt capăt al satului, mai mulți oameni meșteresc de zor la ceea ce pare un fost grajd.
Se mândresc și ei că numele satului este alăturat lui Charles dar își văd în continuare de treabă.
Clădirea la care lucrează va fi transformată în sală de conferințe și workshop-uri dedicate plantelor medicinale, explică proprietara clădirii dar și a cochetei case tradiționale din spatele acesteia, Raluca.
Restaurator de profesie, fabrică de mai mulți ani cosmetice din plante medicinale, iar anul trecut s-a mutat din județul Mureș la Valea Zălanului.
A venit pentru că mediul montan e mult mai ofertant în plantele de care are nevoie și plănuiește să deschidă și o mini-grădină botanică.
„Cred că zona are un potențial turistic foarte bun și turiștilor mă adresez în primul rând. Localnicii mă cunosc, ne înțelegem foarte bine”.
La recomandarea contelui Kálnoky, la ultima vizită în România, în mai 2022, regele Charles a ajuns la ea în atelier.
„Chiar am vorbit destul de mult, e foarte interesat de astfel de plante și chiar a spus că mă poate sprijini prin intermediul Fundației sale. Nu am avut nevoie până acum de ajutor”.
Crede că după ce regele Charles a pus pe hartă Valea Zălanului, coroborat cu restaurările de patrimoniu rural vechi, coordonate de contele maghiar, zona se va dezvolta tot mai tare.
Numărul turiștilor care continuă să crească la proprietatea din localitate e o dovadă, mai spune ea.
De la domeniul regelui, la domeniul contelui, la Micloșoara
Contele Tibor Kálnoky este cunoștință mai veche a regelui Charles, devenit prieten apropiat pe parcursul vizitelor sale în România.
A fost prezent la nunta lui Willian și Kate și l-a reprezentat pe prințul de Wales la funeraliile reginei Ana, în 2016.
Contele administrează de altfel proprietățile regelui din Valea Zălanului, amenajate după modelul pe care el însuși l-a pus în practică în Micloșoara, la circa 40 de minute distanță - cu mașina.
Aici contele deține un castel restaurat și mai multe case de oaspeți.
Zece camere sunt funcționale în prezent, în două amplasamente, iar altele opt (cinci în incinta castelului) sunt în curs de amenajare.
La „casele de jos”, cum sunt cunoscute generic în rândul angajaților, e și „camera prințului”.
„De obicei venea o noapte la Micloșoara, după care mergea la Valea Zălanului”, spune Edit Kiss, responsabila de relațiile cu presa a contelui.
Locuința princiară / regală de la Micloșoara, închiriată în rest turiștilor e practic un apartament cu două camere, împodobite cu mobilă și tapițerii tradiționale.
În timp ce într-una dintre ele tronează două paturi pitorești, cu margini înalte, cealaltă e mai degrabă o cameră de zi, cu fotolii și o mini-bibliotecă dar și o canapea.
Sunt expuse atât o fotografie cu regele Charles cât și cu prințul Harry, pe o motocicletă de teren, alături de o localnică.
Claire și Richard, doi britanici din Londra, tocmai ies dintr-o căsuță alăturată și spun că au aflat abia aici de faptul că regele Charles îndrăgește aceste locuri. Au venit pentru un circuit al Transilvaniei.
„Am fost în special în jurul Sibiului, ne-au fascinat bisericile fortificate”, spune Claire.
O noapte ca un conte
Locul de servit masa e la „casele de sus”, unde am experimentat o noapte de cazare într-una dintre camerele mini-complexului.
Pragul înalt de la intrarea în cameră te transportă brusc - cu riscul de a cădea - într-o altă lume. Ușile joase sunt compensate ingenios de câte un burete tapițat amplasat în partea superioară, în caz că izbești cu capul de cadrul de lemn.
Prima impresie este că nu știi dacă și ce să atingi, lenjeriile din material organic, obiectele de decor, soba pe lemne, de epocă, până și veiozele cu înveliș dintr-un soi de pânză sunt obiecte cu care nu te întâlnești în mod curent.
„Îndrăznește, nu e muzeu”, spune gazda, dând un impuls oaspetelui.
Lumina caldă venită de la becul încadrat într-un candelabru cu o ceramică superbă te transportă într-o atmosferă de poveste.
Baia e utilată la standarde moderne, fără să contrasteze însă cu rusticul din restul încăperii.
Micul dejun inclus în tariful de 95 de euro pe noapte / cameră nu are nimic special: un bufet de unde te poți înfrupta felii combinație de cârnați și salam crud-uscat, mici cubulețe de unt și roșii ce nu neapărat gustoase.
Cafeaua e decentă dar se termină repede, iar dacă apare o nesincronizre omleta disponibilă la cerere poate să nu mai ajungă la destinatar.
Viscri, prima dragoste a prințului Charles
Comparativ cu Valea Zălanului și chiar cu Micloșoara, satul brașovean Viscri, prima dragoste a prințului de Wales, e mult mai accesibil.
De la drumul național 1 / E60, între Sighișoara și Brașov, în doar câteva minute ajungi lângă celebra casă albastră, de la numărul 163, cumpărată de fundația prințului Charles după 2000.
A ajuns prima dată aici în 1998, fiind impresionat de povestea Carolinei Fernolend și a mamei sale, Sara Dotz, a cărei familie era singura de sași rămasă în Viscri.
Caroline a înființat fundația Mihai Eminescu Trust, a cărei activitate, de restaurare, promovare a meseriilor tradiționale și nu numai a fost finanțată ani de-a rândul de fundațiile caritabile ale prințului Charles.
Asta în special până a luat ființă filiala românească a Fundației Prințul de Wales.
„În casa cumpărată de prinț locuia o bătrânică acolo și i-a căzut pur și simplu jumătate de casă. Au reparat-o, femeia a mai locuit acolo în continuare și după ce a murit a cumpărat prințul casa”, povestesc Adrian Molnar și Claudia, proprietarii magazinului alimentar situat vizavi de faimosul imobil.
E trecut de ora 18, porțile casei sunt închise, iar imobilul pare încremenit în timp.
„Prințul vine și pleacă, dacă dai cu sapa ai, dacă nu, nu!”
Pe ulița din față se plimbă doar localnici, dar cu totul altfel stau lucrurile în weekend, sau în perioadele de vacanță, spun ei. Chiar și în timpul săptămânii, ziua, e vânzoleală.
„Nu ați venit de 1 mai să vedeți ce a fost aici”, explică Toma, un bărbat la 60 de ani, de pe lavița (banca) din fața casei. Este rezervat cu privire la impactul prințului în viața sătenilor. „Dacă dai cu sapa ai, dacă nu, nu”, rezumă el.
Mai mulți tineri din sat, în trecere, spun că în afară de reclama făcută localității, descinderile prințului la Viscri nici nu i-au ajutat, nici nu i-au încurcat.
„În afară de turiști care se învârt pe aici și prețuri mari, nu ne-a adus nimic”, răbufnește o tânără.
Prețul espresso-ului, șapte lei la cafeneaua cu servire (inclusiv) la geam din apropierea casei albastre și o sticlă de Coca-Cola de 0,5 litri rivalizează cu prețurile de oraș. Sau chiar le depășesc.
Unii dintre săteni se simt inhibați chiar să viziteze fosta reședință de țară a prințului.
„Stau la două case lângă, dar nu am fost niciodată în casă, în curte doar, ocazional”, spune Viorel, tânăr localnic. „Acolo sunt oameni mari, domnule, ce să caut eu?”, spune și Dumitru, ceva mai în vârstă.
Asta chiar dacă fosta pensiune a fost transformată într-un centru comunitar, găzduiește o expoziție și diverse cursuri, inclusiv de meșteșugărit.
Adrian Molnar spune în schimb că a participat la primele cursuri de restaurare, organizate încă din 2001 de fundația Mihai Eminescu Trust.
„Au venit specialiști din Marea Britanie, ne-au arătat cum se face restaurarea tradițională, cu păr de capră. Nu găseam la un moment dat și foloseam câlți”, relatează bărbatul.
A pus de atunci osul la restaurarea majorității caselor care au fost refăcute în sat, tot cu sprijin de la fundațiile prințului.
Doamna Claudia, partenerea sa, spune că nu trebuie uitat că prințul a susținut financiar inclusiv realizarea primei stații de epurare ecologice din România, la Viscri, un fel de canalizare alternativă.
„Pe unii nu îi prea interesează lucrurile legate de regele Charles, alții mai comentează, iar alții sunt recunoscători pentru că fără popularitatea pe care i-a adus-o satului acesta se prăbușea”.
Cei care au dorit să întreprindă ceva au putut să o facă, dovadă că în sat au apărut deja mai multe pensiuni, care nu se plâng de clienți.
Oferă exemplul fiicei sale, revenită din Italia, care a deschis o mini-pizzerie unde la final de săptămână abia mai face față cererii.
„A primit un album cu Viscri, de la un fotograf profesionist și i l-a oferit personal prințului Charles”, se mândrește ea.
Potcovarii satului
Căruțașii mai câștigă și ei un ban, transportând turiști, iar meșterii tradiționali fac și ei demonstrații grupurilor organizate ajunse în zonă.
Gabor Matei (45 de ani) și fratele său sunt potcovarii satului. A învățat meserie de la bunicul său, meșter vestit în toată zonă. Cererea nu e extraordinară și își mai completează veniturile cu mici potcoave oferite drept suvenir turiștilor, sau cu prezentări susținute pentru aceștia.
„Am vorbit și eu direct cu prințul, am făcut o potcoavă din-asta mică și m-a întrebat ce e asta? I-am explicat ce e, că o pot oferi turiștilor și a zis că ăsta e viitorul. Fără venirea lui aici, în sat, satul ăsta era mort”, conchide bărbatul.
Chiar dacă are o ocupație pe care nu mulți o mai stăpânesc, e nevoit ca trei luni pe an, să plece la muncă în agricultură în Germania, prin rotație cu fratele său.
Legătura de sânge a casei regale britanice cu Transilvania
Dincolo de legătura bine cunoscută dintre casa regală a Marii Britanii și cea a României, prin prisma reginei Maria, nepoată a reginei Victoria, legătura afectivă a regelui Charles cu România are în spate (și) o legătură de sânge mai puțin cunoscută până în ultimii ani.
Firul acestei legături merge până în județul Mureș, în localitatea Sângeorgiu de Pădure, comună devenită oraș în 2004.
În castelul familiei nobiliare Rhédey - care a deținut în trecut întreaga localitate - s-a născut în 1812 Claudia Rhédey, stră-străbunica reginei Elisabeta a II-a, mama regelui Charles.
„A fost o tânără foarte frumoasă, dar pe când se afla la Cluj (unde a copilărit, n.r.) s-a îmbolnăvit tare, medicii de acolo au tratat-o, dar părinții au decis să o ducă la Viena, unde erau cei mai buni doctori din Europa. I-a revenit pofta de viață și în timpul unei plimbări l-a întâlnit pe ducele Alexandru de Württemberg”, explică Gáspár Péter, ghid la muzeul Rhédey care funcționează din 2019 în castelul cu același nume.
Cei doi s-au căsătorit în ciuda opoziției familiilor, ducele fiind dezmoștenit. Unul dintre cei doi copii, Francisc, este tatăl reginei Mary (de Teck), regina consoartă a regelui George al V-lea și bunica reginei Elisabeta a II-a.
În expoziția din castel este afișat și arborele genealogic la zi al coroanei britanice.
Atașamentul prințului Charles pentru România a impulsionat scoaterea la lumină a legăturii dintre casa regală britanică și teritoriul actual al României sub forma unei expoziții deschise zilnic în incinta castelului.
Au fost necesari ani de cercetare pentru ca datele strânse să fie prezentate publicului, într-un mod inedit, cu pereți care se deschid precum pereții-bibliotecă din filmele hollywoodiene și exponate rulate cu ajutorul unui scrpete.
Mai mult, doi actori dau viață Claudiei și lui Alexander și le vorbesc privitorilor din spatele unor oglinzi înrămate sub formă de tablou.
Înmormântată în biserica din Sângeorgiu
Destinul strămoașei regelui Charles a fost tragic. Claudia Rhédey a murit la doar 29 de ani, din cauze incerte. Iubirea lui Alexander față de ea a dăinuit însă, acesta necăsătorindu-se în cei peste 40 de ani pe care i-a mai trăit apoi.
Pe unul din pereții bisericii reformate de secol XIII tronează placheta prin care nepoata Claudiei, regina Marii Britanii Mary of Teck - soția lui George al V-lea și bunica reginei Elisabeta a II-a - marchează donația făcută la mijlocul secolului trecut pentru renovarea lăcașului de cult.
Regele Charles a aflat de legătura sa de sânge cu familia nobiliară transilvăneană la primele vizite ale sale în România.
„Am aflat acum peste 20 de ani despre contesa Rhédey că a fost străbunica bunicii mele Mary (de Teck) și am fost fascinat să aflu de viața ei prea scurtă. Viața ei a fost una de mare romantism, pasiune și tragedie”, spunea regele Charles în mesajul adresat cu ocazia deschiderii expoziției de la castelul din Sângeorgiu de Pădure.
A fost prezent în localitate în 2008, atât la castelul Rhedey cât și în biserica reformată. Semnătura din cartea de oaspeți, datată 8 mai, stă mărturie.
„După revoluție, a fost cel mai important eveniment din localitate”, spune Gáspár Péter.
