Linkuri accesibilitate

Jumătate de milion de polonezi în stradă, în sprijinul UE. Fostul președinte Lech Walesa, printre conducătorii protestului


Opoziția a cerut susținătorilor să protesteze împotriva partidului naționalist Lege și Justiție (PiS), condus de Jaroslaw Kaczynski. Printre participanți s-au aflat fostul premier Donald Tusk (al doilea de la dreapta la stânga) și fostul președinte Lech Walesa (margine dreapta).
Opoziția a cerut susținătorilor să protesteze împotriva partidului naționalist Lege și Justiție (PiS), condus de Jaroslaw Kaczynski. Printre participanți s-au aflat fostul premier Donald Tusk (al doilea de la dreapta la stânga) și fostul președinte Lech Walesa (margine dreapta).

Sute de mii de protestatari s-au adunat la Varșovia, pentru una dintre cele mai mari manifestații din Polonia de la căderea comunismului, în 1989.

Majoritatea partidelor de opoziție au cerut susținătorilor să se alăture marșului împotriva partidului naționalist Lege și Justiție (PiS), condus de Jaroslaw Kaczynski.

Printre cei prezenți s-au aflat fostul premier Donald Tusk și fostul președinte Lech Walesa.

PiS a condamnat adunarea numind-o un „marș al urii”.

Primăria din Varșovia a estimat că o jumătate de milion de persoane au participat la eveniment, care a avut loc cu ocazia împlinirii a 34 de ani de la primele alegeri parțial libere din Polonia.

Mulțimi de oameni au fost fotografiate fluturând steaguri poloneze și ale UE și ținând pancarte, iar participanții au declarat pentru BBC că protestatarii scandau „democrație” și „vom câștiga”.

„Am venit aici să apăr democrația pentru că nu suport cum sunt distruse parlamentul nostru, tribunalul constituțional, Uniunea Europeană este diminuată”, a declarat un protestatar pentru agenția de presă Reuters.

Mulți au călătorit din toată țara pentru a participa la eveniment, iar demonstrații simultane au avut loc în alte orașe poloneze, precum Cracovia.

O mare varietate de probleme au adus laolaltă protestele, inclusiv frustrări legate de inflație, costul vieții și drepturile femeilor și LGBT.

De asemenea, au fost exprimate îngrijorări împotriva noii legi acuzate că subminează democrația Poloniei.

Legea, criticată de UE și SUA, înființează o comisie care să investigheze influența nejustificată a Rusiei în politica poloneză și are puterea de a interzice oamenilor să preia funcții publice timp de 10 ani.

Guvernul neagă că subminează democrația, iar președintele Andrzej Duda a propus amendamente pentru a elimina aceste competențe.

Dar criticii spun că legea ar putea fi folosită în continuare inclusiv împotriva lui Tusk, principalul lider al opoziției din Polonia,șef al partidului de centru Platforma Civică (PO) și fost șef al Consiliului European.

Oponenții spun că acest lucru ar putea întări și poziția PiS la alegerile parlamentare din acest an.

„Democrația moare în tăcere, dar astăzi v-ați ridicat vocea pentru democrație, tăcerea s-a terminat, vom striga”, a spus Tusk, care a remarcat participarea „record” la protest.

Înaintea evenimentului, PiS i-a acuzat pe organizatori de ipocrizie, postând pe Twitter un videoclip care arată brutalitatea poliției și violența împotriva presei în timp ce Tusk era în funcție.

Wojciech Przybylski, editorul revistei Visegrad Insight, a declarat pentru BBC că aceste proteste arată că grupurile de opoziție din Polonia se pot uni pentru cauze comune, în ciuda diferențelor lor politice.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG