Politicieni din opoziție se tem și acuză că ar putea fi împiedicați nefondat să obțină funcții publice, cu ajutorul acestui Comitet aprobat prin lege săptămâna trecută de Parlament și care mai are nevoie doar de girul președintelui acum.
Uniunea Europeană a criticat această nouă „derivă iliberală”. Vicepreședintele Comisiei pentru Valori și Transparență, Věra Jourová, a declarat că „nu vom ezita să luăm măsuri imediate, după cum este necesar, atunci când vedem că există necesitatea unei astfel de acțiuni”.
Si Departamentul de stat al Statelor Unite și-a exprimat îngrijorarea cu privire la această măsură.
„Împărtășim îngrijorările exprimate de mulți observatori că această lege de creare a unei comisii care să investigheze influența rusă ar putea fi folosită pentru a bloca candidatura politicienilor din opoziție fără un proces echitabil.”
Comitetul de investigație aprobat de Parlamentul polonez ar analiza legăturile cu Rusia ale mai multor politicieni din perioada 2007 - 2022. Celor considerați că au luat decizii sub influența Rusiei li se va putea interzice să aibă funcții publice pentru următorii zece ani.
Comitetul ar putea influența alegerile parlamentare din noiembrie, spun liderii opoziției. Coaliția Civică, în frunte cu Donald Tusk, amenință guvernarea PiS, partidul de guvernământ, care a avut majoritate în Parlament încă din 2015.
În plus, popularitatea PiS a scăzut și din cauza incapacității de a debloca fonduri europene în valoare de 35 de miliarde euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență în baza încălcărilor statului de drept.
Donald Tusk, fostul președinte al Consiliului European între 2014 și 2019 și prim-ministrul Poloniei din 2007 până în 2014, a fost blamat de PiS pentru dependența Poloniei de combustibilii fosili din Rusia. De aceea, există posibilitatea ca acesta să fie vizat de comitetul ales de Parlament, unde PiS este majoritar. Criticii chiar au denumit legea „Lex Tusk”.
Tusk, care era în Parlament când s-a votat crearea Comitetului, i-a numit pe politicienii PiS „fricoși” care au distrus „principiile fundamentale ale democrației din frica de a-și pierde puterea, din frică de oameni, din frică de responsabilitatea lor după pierderea alegerilor”.
Cine definește influența rusească? Cât de precis poți să apreciezi cine are ceva de-a face cu Rusia?Sergiu Mișcoiu
Președintele Poloniei, Andrzej Duda, cel care urmează să promulge legea, a declarat lunea aceasta că aprobă crearea Comitetului.
Sergiu Mișcoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai, spune că mecanismul este periculos pentru libertatea de exprimare și că poate degenera foarte ușor din cauza ambiguității.
„Cine definește influența rusească? Cât de precis poți să apreciezi cine are ceva de-a face cu Rusia? Faptul de a fi studiat în Rusia sau de a fi studiat Rusia, faptul de a fi beneficiat de o bursă din partea unui organism public sau privat din Rusia, te califică imediat ca fiind un agent de influență al Rusiei? Discuția este foarte largă,” explică expertul.
Politologul mai spune că acest comitet este doar „începutul unei vânători de vrăjitoare”. Posibilitatea de a descalifica politicieni din cursa electorală în baza unor astfel de criterii este îngrijorătoare pentru democrație în general.
„Ne putem închipui și ce se poate întâmpla cu aplicarea unor măsuri de acest gen în viitor față de alte tipuri de influențe considerate ostile față de statul polonez. Putem interzice inclusiv accesul politicienilor care nu sunt de confesiune creștină, care nu sunt heterosexuali, care nu sunt în linie cu doctrina statului. Ne putem imagina absolut orice.”
Faptul că această derivă are loc în contextul conflictului din Ucraina nu este aleatoriu. Sergiu Mișcoiu spune că situațiile de criză au încurajat de multe ori „restrângerea unor libertăți publice”.
„Mecanismul este întotdeauna același: folosim acum, pentru că, iată, acum este pericolul, acum avem un inamic pe care îl identificăm obiectiv ca fiind inamicul nostru, împotriva căruia trebuie să luptăm și, deci, se justifică ceea ce propunem. Dar, în continuare, vor exista alte ocazii în care aceste proiecte, odată adoptate, devenind lege, vor putea fi folosite. Și acest lucru va însemna de multe ori o restrângere a libertăților, inclusiv negarea drepturile la liberă exprimare, a forțelor pro-europene, progresiste și așa mai departe…”
Conform politologului Ștefan Popescu, Guvernul polonez, în frunte cu PiS, a oferit susținere foarte importantă Ucrainei în contextul războiului și „a reușit să facă din Polonia un adevărat pivot al influenței americane și occidentale în general în regiune”. Însă, Comitetul pentru investigarea influenței ruse este o derivă democratică deoarece ea doar polarizează electoratul.
„Instrumentarea politicianistă a subiectului 'influenței ruse' riscă însă să creeze efectul contrar în rândul electoratului polonez, sa ducă dezbaterea electorală pe teme de politică externă, într-o zonă lipsită de consistență, să polarizeze electoratul și să facă rău prin faptul că atenția va fi deturnată de la adevărații oameni ai Moscovei.”
Pentru politologul Ștefan Popescu faptul că acest comitet va fi format din oameni politici și nu din specialiști în domeniul securității arată scopul politic al acestei măsuri.
