Cu toate că nu sunt pe agenda oficială a summitului Consiliului European, consecințele revoltei grupului de mercenari Wagner din Rusia au fost un subiect prioritar de discuție pentru liderii europeni. Aceștia susțin că instabilitatea din Rusia va face UE să se implice și mai mult în susținerea efortului de apărare al Ucrainei, atât timp cât va fi nevoie.
În prima zi a întâlnirii Consiliului European a venit la summit și Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, care a spus că revolta Wagner arată problemele din sistemul de putere din Rusia, transmite Reuters.
"Revolta pe care am văzut-o în weekend demonstrează că există fisuri și diviziuni în cadrul sistemului rus. În același timp, este important să subliniem că acestea sunt chestiuni interne rusești", a spus Jens Stoltenberg.
Liderii UE au fost de acord cu evaluarea Secretarului General NATO.
"Acest lucru [n.r. revolta Wagner] a arătat fisuri adânci în sistemul lui Putin. Această revoltă din weekendul trecut va avea și replici pe care le vom vedea", a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
La rândul său, președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, una dintre țările UE care se învecinează cu Rusia, a insistat că evenimentele de la sfârșitul săptămânii sunt un motiv în plus pentru a adopta o poziție robustă față de președintele rus Vladimir Putin:
"Unii colegi spun uneori că un Putin puternic este mai puțin periculos decât un Putin slab. Nu sunt de acord cu asta. Trebuie să mergem înainte și să fim decisivi, pentru că acum este un moment crucial al istoriei".
Nu putem controla ceea ce se întâmplă în interiorul Rusiei, dar putem controla ceea ce facem în exterior.
Și prim-ministrul Letoniei, Krisjanis Karins, a spus că "nu putem controla ceea ce se întâmplă în interiorul Rusiei, dar putem controla ceea ce facem în exterior".
Potrivit Reuters, oficiali din mai multe state membre și instituții ale UE au declarat că instabilitatea creată de rebeliune va face UE să își întărească sprijinul pentru Ucraina și să se asigure că luptele și violența nu se vor extinde peste blocul european.
De altfel, în proiectului de declarație finală a summitului, consultat de Europa Liberă, liderii spun că "sunt pregătiți să contribuie, împreună cu partenerii, la viitoarele angajamente de securitate față de Ucraina, care vor ajuta Ucraina să se apere pe termen lung, să descurajeze actele de agresiune și să reziste eforturilor de destabilizare".
"Nu există loc de ezitare", a declarat premierul estonian Kaja Kallas. "Trebuie să continuăm să creștem prețul agresiunii ruse".
Unii lideri europeni spun că efectele revoltei Wagner ajung chiar la Kremlin.
"Vor avea cu siguranță un impact de lungă durată în Rusia", a declarat cancelarul german Olof Scholz pentru postul de televiziune ARD. "Cred că (președintele rus Vladimir Putin) a fost slăbit".
Chiar dacă UE se abține să ofere garanții militare, liderii europeni vor fi din ce în ce mai fermi în concluziile summitului, consideră jurnaliștii Reuters.
Țările UE au oferit Ucrainei, de asemenea, ajutoare de miliarde de euro în echipamente militare și pentru a se asigura că economia țării rămâne pe linia de plutire. De asemenea
Unele fonduri de sprijin pentru Ucraina ar putea proveni din activele înghețate ale Rusiei, de aproximativ 200 de miliarde de euro.
Tema e una importantă și spinoasă. Unele țări europene se tem că temeiul juridic pentru confiscarea și folosirea activelor rusești este prea șubred. Banca Centrală Europeană a avertizat că confiscarea acestor active sau a profiturilor rezultate ar putea afecta serios reputația monedei euro.
În discuție e și varianta impunerii unei taxe suplimentară asupra banilor rusești pentru a fi utilizați pentru reconstrucția Ucrainei.
Prim-ministrul Letoniei, Krisjanis Karins, spune că acești bani trebuie folosiți pentru reconstrucția Ucrainei:
"Trebuie să găsim o bază legală pentru a le utiliza și mobiliza pentru a face Rusia să plătească pentru daunele pe care le provoacă".
