România ar putea creşte din nou bugetul Ministerului Apărării Naţionale în următorii ani, după majorarea la 2,5% din PIB din acest an, a declarat preşedintele Klaus Iohannis marţi, cu ocazia summit-ului NATO de la Vilnius.
Şeful statului a spus că rezultatele creşterii procentului din Produsul Intern Brut (PIB) al României pentru apărare la 2% începând cu 2016 se văd deja, în extinderea infrastructurii din bazele de relevanţă NATO, îmbunătăţirea dotărilor şi pregătirea cadrelor.
Majorarea cu aproximativ 50% a bugetului Ministerului Apărării, la aproape 39 miliarde de lei (peste 7,8 mld euro) va fi menţinută şi chiar crescută, a spus el. Din totalul sumei, aproape 40% merg la investiţii.
„Începând din acest an am trecut la 2,5% din PIB și așa vom rămâne, ba este, chiar este posibil să creștem în următorii ani. Această chestiune cu alocarea de resurse este una foarte discutată în cadrul NATO și la ultima întrevedere, care a fost informală, am discutat pe larg această chestiune”.
Este prima oară când preşedintele vorbeşte de o creştere a nivelului din PIB, abia majorat în acest an.
România se numără printre statele care susţin că alocarea de minim 2% din PIB trebuie să fie un punct de plecare şi nu o ţintă, a mai spus preşedintele Iohannis.
„Credem, cel puțin Secretarul General (Jens Stoltenberg, n.r.), cu mine și cu încă câțiva, că 2% nu trebuie să fie plafonul, ci trebuie să fie baza de la care se pornește când vorbim despre alocarea de resurse bugetare pentru Apărare. Sigur, această chestiune va mai rămâne în discuție, dar noi am luat rolul nostru foarte în serios”.
Timp de 6 ani, începând cu 2016, România a alocat 2% din PIB pentru Ministerul Apărării, în acest an a crescut la 2,5%. Doar 11 state membre NATO alocă mininum 2% din PIB pentru Apărare.
La Summit-ul NATO este aşteptat ca alianţa să impună fiecărui stat membru să aloce acest procent minim pentru Apărare.
România are mai multe contracte în derulare pentru achiziţia de tehnică militară avansată, precum cele de sisteme PATRIOT, lansatoare multiple de rachete MRLS - HIMARS, avioane multirol, transportoare blindate şi a iniţiat alte programe de achiziţii, precum cumpărarea a 32 de avioane multirol F-16, corvete multifuncţionale, drone Bayraktar, sisteme de rachete cu rază foarte scurtă de acţiune.
În schimb, industria română de armament şi echipamente militare, aflată în subordinea Ministerului Economiei, este încă în urma industriei de profil din alte state, alocările bugetare fiind mai puţin spectaculoase.
De altfel, până în 10% din achiziţiile Armatei Române ar proveni din industria autohtonă.
Cum se va mări Grupul de luptă aliat din România
Klaus Iohannis a vorbit la briefing-ul de presă dinaintea startului summit-ului NATO şi despre întărira flancului estic al alianţei şi mărirea grupului de luptă aliat din România.
El a spus că dorinţa României, ca efectivul de forţe armate aliate din ţară - de aproximativ 1.000 în prezent - să crească la nivel de brigadă este acceptată, însă se va concretiza cel mai probabil într-o altă variantă.
Mai exact, efectivul de militari care ar urma să crească în primă fază la 1.500 de persoane iar ulterior la 3.000, potrivit informaţiilor oferite deja de Ministerul Apărării, nu vor fi localizaţi neapărat în România.
„Nu va fi o prezență militară permanentă la nivel de brigadă. Va fi o prezență militară pregătită pentru orice moment și în momentul în care va fi nevoie efectiv de prezența fizică în România sau în alt spațiu unde avem grupuri similare, acest lucru se va întâmpla foarte repede, deci vor fi toți pregătiți, va ști fiecare cu ce efective vine, de unde vine, pe unde vine și aceste lucruri vor fi puse în practică”, a spus el.
„Este o formă care e bună, fiindcă nu vor fi cheltuieli enorme cu menținerea permanentă, dar atunci când va fi nevoie, aproape instant, toată lumea va fi prezentă acolo”, a adăugat preşedintele.
Priorităţile Românie la summit
Klaus Iohannis a vorbit şi despre priorităţile României la summit-ul de la Vilnius.
„Obiectivele noastre sunt, în primul rând, cele care țin de noua postură de descurajare și apărare a Alianței, care se bazează pe conceptul de Apărare Înaintată. Acest concept a fost anunțat la Madrid, adică o prezență NATO consolidată din toate punctele de vedere. Voi susține adoptarea de măsuri suplimentare pentru consolidarea Flancului Estic pe toate componentele operaționale.”.
NATO urmează să aprobe Planurile de Apărare Regională, inclusiv pe cel care include România, ceea va permite un răspuns eficient al Alianței la „două amenințări majore: Rusia și terorism”.
De asemenea România susţine prezenta sportiă a alianţei în regiunea Mării Negre, de importanţă regională strategică şi va susţine ferm integrarea Ucrainei în NATO, a mai spus preşedintele Iohannis.
El a adăugat că va prezenta un mesaj fără echivoc cu privire la susţinerea partenerilor vulnerabili ai alianţei, mai exact pentru sprijinirea capacităţii de apărare a Republicii Moldova, în faţa presiunii Rusiei.
Klau Iohannis urmează să mai susţină o altă conferinţă de presă miercuri, după încheierea şedinţelor summit-ului şi prezentarea concluziilor reuniunii.
