Ultimele aeronave MiG-21 Lancer aflate în uzul armatei române și-au luat zborul luni de la Câmpia-Turzii, Cluj și Borcea, Călărași, spre baza aeriană din Bacău, unde au intrat „în conservare”.
În urma catastrofei aviatice din martie anul trecut, când opt militari au murit după ce un avion MiG-21 și un elicopter IAR 330-Puma s-au prăbușit în județul Constanța, MiG-urile au fost retrase temporar din uz.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a decis ulterior ca, din mai 2023, aceste aeronave să nu mai fie utilizate deloc, urmând să fie înlocuite cu avioane F-16.
„Tragedia aviatică din 2 martie 2022 a fost ultima din istoria marcată de sacrificii, atunci s-a prăbușit cel de-al 78-lea aparat de zbor MiG din seria MiG-21 (la nivel internațional, n.r.), a fost finalul care a grăbit finalul zborurilor din România ale MiG-21, care oricum se afla pe ultimele traiectorii”, a fost mesajul transmis de șeful Statului Major al Armatei Române, Daniel Petrescu.
Mesajul a fost citit de generalul maior Remus Adrian Bondor, șeful Direcției de Planificări Strategice din Statul Major, cel care a condus ceremoniile de la baza aeriană de la Câmpia-Turzii.
La eveniment, unii din cei prezenți au transmis mărturii impresionante despre cum au fost martori la o tragedie, în urma căruia un pilot de MiG a decedat, fie despre cum exigențele pilotării unei aeronave de vânătoare a presupus numeroase sacrificii în plan personal.
„Lungimea avionului se comprimase de trei ori, de la impact!”
Între cei adunați la zborul de adio al aeronavelor a fost și comandorul în rezervă Laurențiu Buzenchi, președintele Asociatiei Romane de Istorie și promovare a Aeronauticii „Smaranda Brăescu” (ARPIA) Cluj.
„MiG-21 rămâne în nostalgia multor aviatori pentru că era vârful profesionalismului atins pe un avion supersonic”, spune el.
Își amintește în același timp cu tristețe de cea mai apăsătoare „interacțiune” personală cu un MiG, unul din episoadele nedorite, tragice, din istoricul tumultos a acestui tip de aeronavă.
În 1990, Laurențiu Buzenchi a participat, ca pilot de elicopter, la misiunea de salvare a unui MiG prăbușit în Apuseni, în zona vârfului Curcubăta Mică, la peste 1.700 de metri altitudine.
„L-am căutat trei zile, abia în a treia zi am zărit o adâncitură nefirească în coama acestui munte și am identificat locurile de contact. E o amintire tristă. Am căutat mai întâi pilotul, în speranța că ar fi reușit să se catapulteze. Erau păduri dense și ne era teamă că a rămas atârnat de copaci și că nu va supraviețui. Din păcate catastrofa a fost completă (pilotul a decedat, n.r.)”, rememorează el.
Ce au găsit a fost cutremurător. „Imaginati-vă că un MiG are vreo 11-12 metri, dar s-a comprimat la vreo trei metri, asta înseamnă că viteza de impact a fost foarte mare. Deci este o amintire neplăcută”, a rememorat el.
„Am zburat și cu inima în dinți, dar tot timpul a fost un avion sigur!”
Impactul tragediilor care au avut în centru avioane MiG-21 i-a făcut mai prevăzători și pe cei care a doua zi după un astfel de eveniment urmau să preia manșa unei aeronave de acest tip.
„Aveam inima în dinți, dar aceasta e meseria pe care am ales-o. Știam că pe parcursul carierei noastre nu are cum să nu existe astfel de evenimente, dar fiind pregătiți pentru a zbura, ne urcam în avion și ne făceam misiunea cu cea mai mare seriozitate”, spune căpitanul Silviu Ioan Sân, care a zburat din 2016 pe MiG 21 Lancer.
„Pentru mine a fost totdeauna un avion sigur”, adaugă pilotul, care mărturisește că MiG-21 Lancer rămâne avionul său de suflet, pe care a învățat secretele meseriei.
Se va pregăti din acest an să treacă pe avioane F-16.
Încheierea capitolului MiG-21 în aviația română nu înseamnă decât încheierea unei etape, subliniază comandorul Dumitru Călin Hulea, comandatul Bazei Aeriene Câmpia-Turzii.
„Trecem într-o etapă nouă, cea a avioanelor F-16, care vor trebui să preia misiunile MiG-21, de apărare a spațiului aerian românesc și al NATO”, a spus comandantul, cu ocazia ceremoniilor de lansare în aer a ultimelor aeronave MiG-21 aflate în uz.
„Trecerea nu va fi foarte dificilă. Piloții sunt pregătiți, cei cu experiență au un atu, cei mai tineri vor urma cursuri în SUA sau altă formă de pregătire, astfel să asigurăm cele mai bune condiții pentru trecerea pe F-16”, a mai spus el.
„Nu plâng după MiG, chiar dacă lângă el ne-am căsătorit și ne-am crescut copiii!”
„După 61 de ani în serviciul armatei române, MiG-21 a trecut în rezervă”, a evidențiat șeful Statului Major, Daniel Petrescu, în mesajul citit la Câmpia-Turzii de generalul maior Adrian Bondor.
El a înmânat mai multe distincții piloților și altor categorii de personal.
Ioan Vereș, primul pilot care a aterizat cu un MiG la baza aeriană din județul Cluj, astăzi comandor în rezervă, a spus că nu plânge după retragerea din uz a MiG-urilor, chiar dacă a crescut împreună cu acestea.
„Se încheie un ciclu în aviația militară, care are la bază patru elemente: pilot, avion, tehnic, navigator, ne-neglijând și celelalte servicii. Dacă unul din cele patru elemente lipsea, avionul nu se putea desprinde de la sol. Nu plâng după MiG-21, colegii care au avut neșansa să treacă în neființă ne-au dat îndemnul să continuăm”, a spus el, în discursul din cadrul ceremoniei.
„Și noi am mai dat câteodată cu MiG-ul de pământ, de au sărit niturile, nu înseamnă că am fost un meci, ci pentru că așa este în aviație și face parte din procesul de instruire al pilotului”, a completat el.
„Lângă MiG am crescut, ne-am căsătorit, ne-am întemeiat familiile, ni s-au născut copiii, câteodată MiG-ul ne-a chemat, ne-am lăsat uneori copiii bolnavi, uneori soția nu se simțea bine și ne-am dus să ne facem datoria, pentru că am depus un jurământ, să suportăm toate privațiunile și să ne apărăm țara, chiar cu prețul vieții”, a conchis el.
Pentru o clipă în MiG
Înainte de ceremonia de lansare în aer a ultimelor trei aeronave MiG-21 Lancer în uz până la acel moment la Câmpia-Turzii, curioșii au putut urca în alte două MiG-uri 21 Lancer, expuse demonstrativ.
De altfel, un MiG real, dezechipat însă de dotările interioare este expus de mulți ani pe marginea drumului european, indicând apropierea bazei aeriene.
„E prima dată când intru într-un MiG, eram curios cum arată și în realitate, pentru că le văzusem doar pe cer. Îmi plac dispozitivele militare”, spune Claudiu, la manșa MiG-ului staționat.
„Orice aparat de zbor ne interesează, chiar dacă noi suntem cu parașutismul”, spune Bela Ungar, pensionar și practicant al parașutismului, venit la ceremonia de adio a MiG-urilor alături de doi colegi de generație.
Domnul Crăciun are 75 de ani, a fost instructor de parașutism și legăturile cu Câmpia-Turzii merg departe în timp.
Tocmai coboară din cabina îngustă a MiG-ului și ține să sublinieze că România are piloți foarte talentați.
Dacă și tehnica îi va ajuta pe măsură, vor fi la înălțime nu doar la propriu ci și la figurat, conchide el.
Serviciile de Poliție Aeriană, asigurate de F-16 și sisteme cu baza la sol
MiG-urile 21 Lancer asigurau activități de poliție aeriană, care va fi desfășurată integral acum de avioanele F-16.
„Forțele Aeriene Române vor continua să execute Serviciul de luptă permanent Poliţie Aeriană cu aeronavele F-16 din dotare, sprijinite de aeronavele aliate dislocate în România, în cadrul misiunii de Poliție Aeriană Întărită (enhanced - Air Policing), sub comandă NATO”, a informat Ministerul Apărării Naționale.
„De asemenea, sistemele de apărare aeriană cu baza la sol vor continua să execute misiunile de Poliţie Aeriană sub comandă națională, precum și în cadrul Sistemului NATO Integrat de Apărare Aeriană și Împotriva Rachetelor (NATO Integrated Air and Missile Defence System)”.
România a cumpărat 17 avioane F-16 din Portugalia, livrate în mai multe tranșe, începând cu 2016, primele dintre ele intrând în serviciul de poliție aeriană din 2019.
De asemenea, anul trecut Ministerul Apărării a semnat un contract de achiziție a altor 32 de astfel de aeronave, de la Guvernul Norvegiei.
