A doua zi după protest, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România l-a acuzat pe ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, că „a ignorat durerea pacienților oncologici, manifestată în stradă”, în timp ce afară erau 40 de grade Celsius.
„La protestul din 13 iulie 2023, ne-am convins ca suntem omorâți, încet și sigur, de cei care ar fi trebuit să vegheze asupra siguranței noastre”, mai spune Cezar Irimia, preşedintele federaţiei.
„Domnul ministru, în acest moment, se situează mai presus decât legea, încalcă şi Constituţia României şi nu păţeşte nimic, se plimbă ba în străinătate, ba în ţară”, a adăugat el.
Contactat de Europa Liberă, ministrul a răspuns că se află la o conferință „programată de mult timp” de la Bistrița, la care participă și organizațiile de pacienți.
El participă joi şi vineri, în municipiul Bistriţa, la conferinţa naţională „Modele de bună practică în administrarea spitalelor”.
„Nu avem cum să lucrăm în funcție de programul domnului Irimia. Au fost invitați la discuții de înlocuitorul meu, domnul secretar de stat Alexandru Rogobete. Nu au fost ignorați deloc. Li s-au explicat soluțiile pentru implementarea cât mai rapidă a implementarea cât mai rapidă Planului Naţional de Combatere şi Control al Cancerului - PNCC”, a mai spus Alexandru Rafila.
Joi, secretarul de stat Alexandru Rogobete a declarat că Ordonanța de Urgență care prevede atât forma îmbunătățită a planului, cât și o serie din normele aferente de aplicare va intra în ședință de guvern în următoarele două săptămâni.
Modificarea planului
„Pacienţii oncologici care au așteptat 22 de ani un Plan Național de Cancer mor datorită faptului că această lege nu a fost implementată - Legea 293/2022, lege care până la 30 iunie 2023 nu are norme de implementare publicate în Monitorul Oficial”, a mai transmis federația în comunicatul de presă.
La finalul lunii mai, Ministerul Sănătății a transmis că a lansat pentru consultare publică noua variantă a PNCC. Noul plan a fost rezultatul a patru luni de activitate a comisiei multidisciplinare de Oncologie, formată din 20 de specialiști din toate domeniile medicale cu responsabilități în domeniul oncologiei.
MS invoca atunci că planul trebuia modificat deoarece „multe dintre normele care trebuiau realizate nu au legătură cu prevenirea și combaterea cancerului, sunt discriminatorii pentru unele categorii de pacienți oncologici și nu sunt identificate sursele de finanțare pentru implementarea acestora.”
Potrivit Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), 850.000 de români au diferite forme de cancer cu boală în remisie. De asemenea, datele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) arată că alți 180.000 de pacienți cu cancer erau în tratament anul trecut.
Însă, FABC mai afirmă că „în fiecare an în România sunt diagnosticate peste 100.000 de noi cazuri de cancer din care peste jumătate pierd lupta cu boala, în fiecare zi murind aproximativ 153 de pacienți.”
„Avem 20.000 de decese evitabile din patologia oncologică în fiecare an și cu peste 48% anual mai multe decese față de media europeană, fiind rușinea Europei”, mai spune federația.
Ce (poate) face un român după ce e diagnosticat cu cancer
În România, sistemul de sănătătate publică se bazează pe asigurările sociale. Indiferent de statutul de asigurat sau nu, fiecare cetățean are dreptul să primească îngrijiri pentru cancer.
Tratamentul este asigurat prin ceea ce se cheamă Programul Național de Oncologie și include chimioterapie, imunoterapie, radioterapie etc. Când este necesar, pacienții sunt operați sau primesc transplanturi de celule stem sau măduvă.
Teoretic, toate aceste servicii sunt gratuite, însă mulți români care își permit preferă să le parcurgă în sistemul privat, din cauza lipsurilor dese de resurse, personal sau chiar tratament din sistemul public.
În timp ce România are o incidență a îmbolnăvirilor mai mare decât în UE, statistica plăților suplimentare față de ce oferă gratis sistemul medical este mai mare ca în UE. O cincime din ce se cheltuia în România pentru tratarea cancerului venea în 2019 din buzunarul pacientului, în timp ce procentul în UE era de doar 15%.
