Când s-a înscris acum la concurs pentru postul de asistent universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) a Universității București, Antonio Amuza nu și-a cosmentizat CV-ul pentru a ascunde că a lucrat la SRI.
Și-a „coafat” însă CV-ul atunci când a dat concurs pentru funcția de conferențiar universitar la Facultatea de Sociologie, unde prețioasa informație nu apare deși a demisionat din postul de la SRI de abia în 2022.
Așa cum scrie Libertatea, nici într-un CV precedent, aflat pe site-ul Universității București, nu scrie că a lucrat la SRI, ci doar că este „HR deputy manager”, fără să precizeze unde.
La Facultatea de Jurnalism și Comunicare nu a mai fost nevoie de astfel de tertipuri, pentru că, în cunoștință de cauză, Senatul l-a validat, miercuri, pe post cu 59 de voturi pentru, 5 contra și 25 de abțineri.
Un dosar de concurs ca foaia de ceapă: saltul de la consumul de alimente la semiotică
Profesorii care i-au dat undă verde nu au ținut cont nici de relația cu serviciul de informații, care desigur nu ridică o problemă de legalitate, și nici de subțirimea CV-ului pentru postul la care aspira.
Căci postul respectiv are ca discipline, printre altele, introducere în publicitate, introducere în semiotică, semiotica publicității, publicitate politică, noile media și comunicarea politică în advertising, comunicarea de criză, campanii în publicitate.
Numai că domnul Amuza nu are studii în vreunul dintre aceste domenii, fiind doctor în sociologie și licențiat în drept la Facultatea Titu Maiorescu.
„Candidatul nu are nicio lucrare științifică în domeniul publicității sau al semioticii, iar experiența sa practică se rezumă la redactarea de advertoriale, desenarea de diplome și conceperea de texte pentru site-uri, după cum singur precizează în CV”, a scris jurnalista pe Facebook Emilia Șercan, care predă la Facultatea de Jurnalism și Comunicare.
Mai mult, cinci din cele șase articole menționate în fișa de verificare a standardelor nu au nimic în comun cu disciplinele postului de conferențiar pentru care a aplicat, fiind despre obiceiuri de consum de alimente, consum de legume și fructici, practici apicole, risipa alimentară și consumul de plante medicinale și aromatice.
În plus, la articolele pe care le-a propus spre evaluare, nu este autor singur.
Ulterior postării în care menționează CV-ul candidatului Antonio Amuza, Emilia Șercan documentează, vineri, o activitate suspectă pe pagina sa de Facebook - încercarea de resetare a parolei.
Șefa Departamentului de Jurnalism: Și-a făcut dosarul știind că o să câștige
Profesoara Raluca Radu, șefa Departamentului de Jurnalism, cea care a și contestat candidatura lui Antonio Amuzo, trimițând un raport documentat comisiei de evaluare din facultate, spune pentru Europa Liberă că nu a mai văzut un astfel de dosar de concurs.
„În viața mea nu am văzut într-un dosar de concurs o captură de ecran după un chat, așa cum a pus acest domn, și materiale care nu sunt ale lui. Pare că și-a făcut dosarul știind că o să câștige oricum și nu contează ce pune în dosar că nu o să intereseze pe nimeni”.
Și chiar nu prea a interesat pe nimeni, din moment ce Antonio Amuza a reușit să treacă toate etapele: Comisie de validare a dosarelor de concurs, comisia de concurs din Facultate, din care au făcut parte decanul și prodecanul cu cercetarea, consiliul facultății și senatul.
Antonio Amuza a luat un punctaj extrem de mic la concurs, doar 79,15 puncte, unul dintre cele mai mici.
Marian Popescu, o renunțare de onoare: Conducerea facultății a validat o impostură clară
Într-un gest de revoltă față de faptul că Senatul Universității din București „a votat, fără rușine, o impostură academică. La vedere“, profesorul Marian Popescu anunță că nu va mai susține cursul de Etică și Integritate Academică în următorul an universitar.
„Aș fi fost în ochii mei penibil, adică atunci când conducerea facultății a validat o impostură, eu susțin cursuri de etică și integritate. Chiar nu, nu pot să fac asta”, spune pentru Europa Liberă profesorul Marian Popescu.
„Problema scandalului nu este atât că a ascuns că a fost un șef la SRI, ci că filtre academice succesive l-au validat ca fiind bun pentru postul care a fost scos la concurs. Au închis ochii în fața unei imposturi academice clare”, susține profesorul.
Concurs cu dedicație?
Răspunsul la întrebarea de ce facultatea a închis ochii se bazează pe supoziții, recunosc cei doi profesori cu care Europa Liberă a stat de vorbă, pentru că e greu de demonstrat ceva când vine vorba de astfel de aranjamente în care ar putea fi implicate serviciile secrete.
„Pare să fi fost cu dedicație concursul”, spune profesorul Marian Popescu.
Pare să fi fost o mobilizare pentru a-l scoate pe acest domn câștigător pentru un post cu care nu are evident nicio legătură.Profesorul Marian Popescu
Pentru profesoara Raluca Radu este o „mare problemă că un domn care a făcut recrutare pentru SRI vrea să intre în universitate. Vine cu tot bagajul de cunoștințe pe care l-a acumulat acolo. De asta avem noi nevoie? Facultatea de jurnalism o să aibă deasupra ei un mare semn de întrebare”.
Un semn de întrebare care va plana și asupra studenților facultății, pentru că, spune Raluca Radu, „e foarte greu să păstrezi încrederea publicului în jurnaliști și un joc de genul acesta, cu o asemenea forță, cu un asemenea candidat care are un asemenea dosar, aruncă o îndoială pe studenții noștri”.
„Patriotismul” lui Amuza și recrutarea din „sursă externă” de către SRI
Antonio Amuza nu consideră însă că este vorba de vreo problemă morală, cu atât mai puțin una legală pentru că a predat la facultatea de jurnalism în timp ce era angajat al SRI-ului.
„Eu nu știu să fie ceva mai moral decât patriotismul, dacă ar fi să mergem până acolo cu discuția, dar nici nu vreau să o dau în patetisme”, a declarat el pentru Libertatea.ro.
În siajul patriotismului pe care îl invocă, Amuza vorbește de statutul cadrelor militare (legea 81) care „nu doar că permitea activitatea didactică, ba chiar o încuraja”.
Antonio Amuza. Un traseu sinuos
Antonio Amuza a fost copywriter (anul 2009) la Universitatea București, acolo unde era responsabil cu design-ul vizual al diplomelor Doctor Honoris Causa.
Apoi a fost avansat ca editor de text și director de creație.
În anul 2016 a obținut diploma de doctor în Sociologie, sub coordonarea profesorului Vasile Dîncu, actualul șef al Consiliului Național PSD și fost ministru al Apărării în Guvernul Ciucă.
A lucrat și ca sociolog și la Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), fondat de Vasile Dîncu și a scris articole în revista acestuia „Sinteza”.
Amuza a trecut și pe la trustul Intact (anul 2011) deținut de Dan Voiculescu, unde a fost moderator și designer.
Amuza are dreptate atunci când se referă la cadrele militare, pentru că el însuși a primit de la SRI gradul de sublocotenent, apoi a avansat la cel de locotenent.
Îl merita probabil, așa cum merita și funcția de conducere la resurse umane din SRI în care a fost încadrat direct. Misterul acestei fulminante intrări în SRI este explicat de însuși Antonio Amuza: a fost recrutat din sursă externă.
Este clar o inadecvare între pregătirea lui, experiența lui dovedită prin publicații și fișa postului. Probabil câțiva de acolo au dorit să-l aducă și au pregătit terenul”.Rectorul Universității București, Marian Preda
„Am fost angajat de Serviciul Român de Informații din sursă externă. Nu am făcut Academia de Informații. Sunt absolvent de Sociologie. M-au căutat ei pe mine, nu eu pe ei. Nu aș vrea să povestesc despre asta”, a declarat Antonio Amuza pentru defapt.ro.
Rectorul Marian Preda: Eroarea e a Facultății de Jurnalism
Rectorului Universității București, Marian Preda, i se pare dură sintagma impostură academică, asta pentru că Antonio Amuza (34 de ani) vine doar pe postul de asistent, deci „e la începutul carierei academice și, teoretic, poate să o îmbunătățească”.
Din punctul de vedere al rectorului UB există mari semne de întrebare în legătură cu această candidatură, iar „eroarea gravă” este a facultății, a „departamentului lui care nu a pus criterii clare calitative care să spună că nu poți să intri la concurs fără să îndeplinești punctajul din articole, publicații pe domeniul scos la concurs”.
Dar acest lucru va fi modificat rapid, chiar săptămâna viitoare, dă asigurări Marian Preda.
Rectorul Universității din București susține pentru Europa Liberă că practic nu mai era nimic de făcut după ce s-a trecut de primele etape - verificarea standardelor și comisia de concurs.
„Juriștii spun că dacă în etapele următoare ar fi fost anulat concursul avea șanse mari să câștige în instanță”, ne declară Marian Preda.
Studenții cer îndepărtarea lui Amuza
Asociația Studenților din Facultatea de Jurnalism și Comunicare cere Consiliului Facultății să revizuiască decizia privind ocuparea postului de asistent universitar de către Antonio Amuza, potrivit unui mesaj postat pe Facebook. Motivul? Sunt afectate prestigiul și calitatea învățământului.
„Prezența actualului angajat în cadrul facultății noastre, fost membru al Serviciului Român de Informații (SRI), ridică semne serioase de întrebare și reprezintă o incertitudine asupra mediului academic, care formează specialiști în domeniul presei, relațiilor publice și publicității. SRI-ul, prin natura sa, este o instituție care adesea este asociată cu aspecte de securitate națională și activități confidențiale, iar prezența unui fost angajat al acestei instituții în rândul profesorilor noștri poate produce îngrijorări cu privire la independența și imparțialitatea cunoașterii pe care o dobândim noi, studenții”.
Cazul Antonio Amuza nu este însă singular în mediul academic, unde impostura se simte în unele locuri ca la ea acasă.
Impostura academică are picioare lungi
Un caz de notorietate este cel al Ramonei Lile, rector la Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, care a fost declarată, în ianuarie 2021, de Consiliu Național de Etică drept plagiatoare. „Este vorba de unul dintre cele mai grave cazuri de plagiat din cercetarea academică românească de după 1989”, au spus experții care i-au analizat lucrările.
Facultatea a apărat-o pe rectoriță, al cărei caz de plagiat a intrat în atenția presei și a autorităților abilitate încă din 2016, cu toate armele din dotare. Nu doar că nu a luat nicio atitudine, dar a fost votată pentru un al treilea mandat de rector și se pregătește pentru cel de-al patrulea, lucru permis de noua lege a educației.
„Este o infecție generalizată în universitatea aceea, cu complicități până la vârful politicii românești”.Profesorul Marian Popescu
Ca și Antonio Amuza, și Ramona Lile, cu licență în inginerie alimentară și științe economice la privat, are lucrări științifice din 36 domenii de la statistică, biotehnologie, logica fuzzy, aviație, până la psihologie, inginerie aerospațială, investiții, ecologie, jurnalism și comunicare, chimia mediului, politologie, tehnologia băuturilor spirtoase ș.a.
Așa cum a arătat Europa Liberă, Florian Bodog, fost ministru al Sănătății în guvernul PSD-ALDE, actualmente senator, a fost prins cu un doctorat plagiat pe domeniul economic obținut la Universitatea de Vest din Timișoara. Aceasta a confirmat plagiatul prin Comisia de Etică și CNATDCU i-a retras titlul de doctor.
La Universitatea din Oradea însă, Bodog conduce doctorate în domeniul medicinei. Senatorul s-a adresat justiției în 2020, iar Curtea de Apel Oradea i-a dat câștig de cauză în primă instanță.
Mircea Beuran, fost ministru al Sănătății, a fost dovedit plagiator în mai multe lucrări, unele publicate în SUA, chiar în timpul ministeriatului. UMF „Carol Davila” din București l-a concediat, însă instanța l-a reîncadrat. Deși dovedit plagiator, a devenit în 2018 membru în CNATDCU, autoritatea care investighează doctoratele și alte abateri etice.
