România nu are încă borna de 1.000 km de autostrăzi. Mai sunt 5 km și multe promisiuni până la pragul psihologic

Cei 13,5 kilometri de autostradă cu care România va depăși 1.000 de kilometri de drumuri rapide în 33 de ani și jumătate de post-comunism sunt situați între Suplacu de Barcău (Bihor) și Nușfalău (Sălaj), pe Autostrada Transilvania.

Este o autostradă începută în 2004 de americanii de la Bechtel și gata doar pe sfert, deși importanța ei e majoră: legătura României cu Ungaria și, deci, cu celelalte state occidentale.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a vizitat miercuri șantierul și s-a declarat mulțumit și optimist.

„Borna de 1.000 de km de drum de mare viteză va fi atinsă odată cu deschiderea secțiunii Nușfalău- Suplacu de Barcău (13,55 km).

Epopeea lotului de autostradă care va trece România de pragul psihologic de 1000 de kilometri

România are în prezent 995 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres pe care se circulă. 113 sunt realizați însă în comunism: autostrada București - Pitești și 17 kilometri de pe autostrada Soarelui.

Conform contractului, porțiunea construită de compania turcă Nurol între județele Bihor și Sălaj avea termen de finalizare februarie 2023, dar condițiile meteo au împins estimările de inaugurare pentru începutul verii.

„Sfârșitul lunii iunie, cel mai târziu începutul lunii iulie, vor fi dați în trafic cei 13 kilometri pe care îi are în lucru acea companie”, spunea în luna aprilie secretarul de stat în Ministerul Transporturilor (MT) Ionel Scrioșteanu.

Contactat de Europa Liberă, Ionel Scrioșteanu a transmis că noul termen de finalizare pe care și l-a asumat constructorul este mijlocul lunii septembrie 2023.

„Declarația mea pentru iunie-iulie era pe baza a ceea ce ne-a transmis firma care construiește, ei ne tot spuneau că termină. Ne-au spus că în jurul datei de 15 septembrie este posibil să fie dată în trafic această porțiune.”

Și dacă ar fi fost gata mai repede, porțiunea de 13,5 km nu putea fi utilizată întrucât realizarea legăturii cu drumul național, în dreptul localității Marca, a început cu întârziere.

Autoritățile s-au mișcat în contratimp cu exproprierile și alte proceduri necesare realizării drumului de legătură, au avertizat încă de anul trecut reprezentanții Asociației Pro Infrastructura.

„Vom avea o nouă autostradă muzeu”, avertizau aceștia.

Purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Alin Șerbănescu, susține că autoritățile au început demersurile necesare încă de la semnarea contractului cu antreprenorul.

„Unele proceduri tehnice durează și de aceea s-a ajuns cu amânarea finalizării bretelei până în toamnă”, spune Șerbănescu.

Îți mai recomandăm

Ministrul Transporturilor promite 200 de km de autostrăzi până în 2024, dar jumătate sunt la stadiul de execuție de sub 30%

„Noi am preluat traseul autostrăzii Transilvania de la Bechtel, gândită ca o autostradă continuă, nu cu finalizare pe tronsoane, astfel că nu au fost prevăzute pentru toate porțiunile legături cu rețeaua de drumuri”, explică purtîtoruld e cuvânt al CNAIR pentru Europa Liberă.

1.000 kilometri, în 33 de ani. „Era perfect realizabil să avem dublu!”

1000 de kilometri de autostradă e o cifră simbolică, dar pe jumătate din cât putea România să realizeze în cei 33 de ani și jumătate de după 1989 și în special după anul 2000, crede administratorul Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea.

„Avem cam jumătate din kilometri de autostradă pe care puteam să îi avem în prezent. E nerealist să spunem că puteam avea 3.000 de kilometri, dar 2.000 de km, dublu decât în prezent se putea”, spune Ionuț Ciurea.

„Am construit în special în ultimii 23 de ani. Primii zece ani au fost de tranziție, un ritm de 40-50 de kilometri pe an, când puteau fi peste 80-90, km/an, practic dublu”, continuă el.

Vinovat că românii ajung în curând să sărbătorească doar jumătate din kilometrii de autostradă pe care România îi putea avea e statul prin „incompetență și delăsare”, conchide reprezentantul Pro Infrastructura.

Compania de Autostrăzi: „Am început să construim planificat abia din 2016”

Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, îl contrazice pe Ionuț Ciurea. România nu putea avea 2.000 de kilometri de autostrăzi, întrucât a construit „cu adevărat, planificat” abia din 2016, când guvernul a aprobat Masterplanul General de Transport până în 2030, actualizat în 2021.

„Este punctul de cotitură al infrastructurii din România”, susține Șerbănescu.

Totodată, până după 2010, construcția de autostrăzi nu ar fi fost o prioritate în societatea românească, așa cum a devenit treptat după intrarea României în UE, adaugă el.

Îți mai recomandăm

Transporturile, ministerul ce blochează rotația premierilor. Pentru câți kilometri de autostradă realizați în 2023 se bat PSD și PNL

Ar mai fi existat și problema studiilor de fezabilitate făcute «în Google Earth». Pro Infrastructura a criticat constant „hibele” care continuă să existe în documentațiile licitațiilor organizate de CNAIR.

Și totuși, Compania de Autostrăzi și Ministerul Transporturilor sunt încrezătoare: cei 2.000 de kilometri, pe care România îi putea avea deja, vor deveni realitate până în 2030.

Îți mai recomandăm

one2one | Sorin Grindeanu: În 10 ani, România poate avea drumuri ca afară. Să fie 2024 anul în care PSD dă președintele? Da

„În prezent sunt aproximativ 800 de kilometri de drumuri rapide în execuție, e important să se ajungă la un ritm de 1.000 de kilometri în lucru, pentru ca atunci când se termină unii kilometrii să intre alții, asta va oferi continuitate și predictibilitate și firmelor”, spune secretarul de stat Ionel Scrioșteanu.

Foștii miniștri ai Transporturilor explică de ce avem cele mai puține autostrăzi din Uniunea Europeană

Fostul ministru al Transporturilor din guvernul Năstase (2000-2004), Miron Mitrea, susține că nu s-a construit mai mult pentru că nu a existat voință și consecvență politică.

„Fiecare ministru a avut propria viziune și nu a avut banii, dacă ne gândim la fondurile europene. Nu erau banii din prezent. Dar și voința politică e foarte importantă”, a spus el pentru Europa Liberă.

„Noi am pornit târziu autostrăzile, în 2002 am început execuția la Autostrada Soarelui. Era un proiect făcut pe timpul lui Traian Băsescu (ca ministru al Transporturilor, n.r.) și am considerat util să mergem pe acea variantă, chiar dacă poate nu era cel mai bun traseu”, spune Mitrea.

Perioada 2012-2020, în timpul guvernărilor Ponta și Dragnea, au fost cele mai negre pentru avansul proiectelor de autostrăzi, susține un alt fost ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă.

Acesta crede că finanțarea europeană prin PNRR va obliga România să ducă în sfârșit proiectele la bun sfârșit.

„Marele câștig este că sunt proiecte de la care România nu mai poate da înapoi”, concluzionează Drulă.

Îți mai recomandăm

De ce a construit România doar un sfert din autostrada Transilvania în 20 de ani

Îți mai recomandăm

Țară în service | Drumul din care lipsește asfalt de 650.000 de euro. De ce se află România în coada listei la șosele moderne