Pe o stradă liniștită dintr-o suburbie a Capitalei, o vilă cochetă ascunde o adevărată dramă: la 16 ani, fata cea mare a familiei este deja dependentă de droguri.
Povestea ei nu e un caz izolat, ci exemplul a ceva ce tinde să devină un fenomen printre copiii și adolescenții din România.
Doar în această lună, două cazuri au ajund în atenția presei: cel mai grav este al altei tinere bucureștene de 16 ani, ce a murit la Piatra Neamț, unde participa la un concurs școlar.
Un adolescent de 19 ani, cunoscut pe internet, i-a oferit să consume un drog sintetic declarat ilegal în România abia în aprilie, acest an.
Alt caz a avut loc la Brăila: conform jandarmeriei locale, un copil de 14 ani și-a cumpărat droguri sintetice din banii primiți de la bunica pentru mâncare.
„Datele obținute din activitatea de urmărire penală relevă o creștere a consumului în rândul tinerilor, existând consumatori chiar și în rândul elevilor de gimnaziu”, se arată într-un document al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
Trei sferturi din dosarele înregistrate la DIICOT se referă la traficul de stupefiante.
Creșterea consumului în rândul puștilor din România este relevată și de raportul Agenției Naționale Antidrog pentru anul trecut: la nivel național, un tânăr din zece a consumat, până la 16 ani, cel puțin o dată substanțe stupefiante.
În București, rata e mult mai mare.
„Dependența s-a instalat foarte repede”
În cazul Mădălinei (nume fictiv), drum de la curiozitate la dependență de droguri a fost foarte scurt.
„Undeva în jurul vârstei de 12 ani a încercat prima dată să vadă cum este. I s-a oferit, curiozitatea, nevoia de a intra în grup, dacă nu ești ca ei nu te acceptă”, ne spune mama ei, a cărei identitate o protejăm.
„Începuse să se schimbe privirea, comportamentul, mișcările pe care le făcea erau mai lente, alteori era agitată, tot timpul se uita stânga – dreapta, ca și cum cineva ar fi urmărit-o”.mama Mădălinei
Aceasta a reconstituit traseul stupefiantelor început de fiica sa la vârsta de 12 ani, când încă era elevă de gimnaziu.
„Marijuana. Așa a început. Ocazional, până când nu știu dacă a fost curiozitatea sau nevoia fizică de ceva mai puternic, dar a continuat cu droguri mai puternice până a ajuns la droguri puternice: cocaină, drogurile legale și, înainte de prima internare, am înțeles de la ea că ar fi încercat și heroina.
Din consum ocazional, de distracție, devenise o nevoie, a intervenit dependența foarte repede, foarte repede, ajunsese la consum zilnic”, susține mama fetei.
Imposibila întoarcere la normalitate
Din păcate, banii nu mai sunt o barieră în calea consumului, spune femeia.
„La început nu e nevoie de bani. La început se oferă gratuit, după aceea pe datorie, până când ajung să recurgă la orice metodă pentru a face rost de bani.
Când a ajuns să consume zilnic, începuse să fure din casă, din portofel, să-și vândă diferite lucruri personale.
Din câte am înțeles de la ea, sunt droguri care se vând și cu 10 – 20 de lei pliculețul, deci n-ar avea nevoie de sume foarte mari”, explică mama Mădălinei.
Terapia și internarea în clinici de specialitate nu au dus la rezultatele așteptate. O piedică s-a dovedit și faptul că traficanții livrau drogurile fetei la domiciliu: i le aruncau în curte, peste gard.
„Am încercat să gestionăm prin diferite terapii dar nu funcționa nimic. De când a venit acasă de la clinică el venea și îi arunca droguri peste gard, și atunci toată munca noastră era în zadar”, susține mama tinerei.
Dialog între adolescentă și dealer
„Mădălina - Ești?
Dealer – Sunt, da.
Mădălina Dacă nu mi-ai dat GHB-ul (prescurtarea de la gama – hidroxi – butiratu, stupefiant sintetic, supranumit „drogul violului”, n.r.), poți să-mi dai măcar banii înapoi?
Mădălina – Bă, am fost plecat puțin din Ro câteva zile și prins cu altele, nu ți-am mai scris. Voiam să scuze, nu a fost arzeală.
Mădălina – Nu îmi făceam griji.
Mădălina – Pot să îți aduc acum, dacă vrei.
Mădălina – Păi nu ies.
Mădălina – Și ai timp să și stai să luăm o porție”
Acesta este genul de mesaje găsite de părinți în telefonul fetei.
Pe lângă apelul la terapie și internarea în clinici, au formulat în cei patru ani de când fata lor a devenit consumatoare și șase sesizări penale în care semnalau cine îi furnizează stupefiantele.
Cinci dintre ele nu au primit nici până în prezent un răspuns.
Ultimele două au fost în decembrie 2022 și ianuarie 2023, când era reclamată și o agresiunea sexuală asupra fetei. Tot fără vreun rezultat.
„După ce fiica mea s-a externat din clinică (sfârșitul anului 2022, n.r.), l-a căutat pe numitul Marcel (numele traficantului e modificat, n.r.) în scopul de a procura droguri. Având în vedere că fiica mea nu putea părăsi domiciliul, subsemnata interzicându-i acest lucru, Marcel venea la domiciliul fiicei mele și-i arunca droguri peste gardul locuinței”, arată mama fetei în sesizarea penală transmisă autorităților.
„După data de 10.12.2022, Marcel a revenit la domiciliul subsemnatei și i-a aruncat din nou droguri, în curtea casei, fiica mea plătindu-i 400 de lei, aruncați peste gard”, mai arată mama tinerei.
În ziua de Crăciun, adolescenta a reușit să fugă de acasă. A fost luată cu mașina de cel care îi furniza stupefiantele. Avea să devină și victima unei agresiuni sexuale.
Plângeri penale greu de finalizat
Când familia a considerat că are suficiente probe, inclusiv mesaje telefonice explicite, a depus sesizări penale.
Din cele șase trimise în ultimii patru ani, cinci nu au depășit faza de sertar. Sertarul procurorilor.
Nici plângerea penală referitoare la abuzul sexual nu a avut parte de o atenție sporită.
„Plângerea e făcută pentru distribuire de drog și act sexual cu un minor. La nouă luni distanță, a rămas undeva rătăcită prin birouri”, susține mama tinerei.
Jumătatea nesoluționată a dosarelor de trafic de droguri
Conform raportului Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), în 2022 erau în lucru 21.167 dosare de trafic de droguri (11.411 cauze nou înregistrate).
La sfârșitul anului trecut erau soluționate doar 8.337 și numai 1.507 au ajuns în fața unui judecător, 2.554 inculpați fiind trimiși în judecată.
Statistic, e ceva mai bine față de 2021: cifrele indică o creştere cu 19% a numărului cauzelor de soluționat, cu 24% a numărului cauzelor nou înregistrate și o creştere cu 26% în ceea ce privește cauzele soluționate.
În realitate, mai mult de jumătate (peste 60%) sunt în continuare dosare nerezolvate.
Răspunsuri în așteptare
Am adresat reprezentanților DIICOT mai multe întrebări menite să lămurească de ce mai mult de jumătate din dosarele legate de traficul de droguri nu au fost finalizate:
Până la momentul redactării acestui articol, nu am primit nicun răspuns.
Conform raportului propriu de activitate, la data de 31 decembrie 2022, gradul de ocupare, pe categorii de personal, era următorul:
- 248 procurori, reprezentând 81,04% din posturile prevăzute;
- 65 specialişti, reprezentând 76,47% din posturile prevăzute;
- 61 posturi polițiști care funcționează prin detașare, reprezentând 25,95% din cele 235 de posturi ce pot fi ocupate până la 31.12.2022.
Media dosarelor de soluționat pe procuror a crescut de la 143 dosare/procuror în 2021, la 155 dosare/procuror în 2022.
Media dosarelor soluționate de un procuror a fost de 68 cauze în 2022, față de 63 cauze/procuror în 2021.
Din numărul celor soluționate, ponderea cea mai însemnată au avut-o cauzele având ca obiect traficul de droguri (75%), urmată infracțiunile informatice (14%) și traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile (5%).
În acest context, doar 19% din dosare au fost soluționate până în șase luni de la sesizare, iar 36% în primul an.
Mai mult de jumătate, după un an iar câteva sute de dosare după împlinirea termenului de prescripție.
Consumul crește, capturile de droguri scad
Raportul DIICOT relevă, fără a da cifre, o creștere a numărului de consumatori, în special, de canabis - care rămâne și în România drogul cel mai frecvent consumat - dar și de noi substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive.
Faptul că printre victime au ajuns copii de școală generală, tot mai tineri, este confirmat de asociațiile anti-drog.
„Media debutului consumului de droguri a scăzut drastic, ajungându-se la cazuri de copii consumatori de numai 10-12 ani. Consumatorul de droguri este, în mod cert, o victimă. El întâmpină reale dificultăţi în relaţia cu familia, cu societatea şi îşi pune în pericol propria viaţă”, a declarat pentru Europa Liberă Remus Dondu, președintele Asociației Worldcare - Centrul internațional de prevenire antidrog.
Acesta spune că mulți tineri încep să consume droguri din curiozitate, din cauza presiunii grupului din care fac parte, dar a stresului, lipsei de educație privind riscurile sau problemele familiale.
În timp ce numărul consumatorilor crește și tot mai mulți copii devin victime, cantitățile de stupefiante interceptate se diminuează: în anul trecut au fost capturi de trei ori mai mici față de anul precedent.
Conform DIICOT, în 2022 s-au confiscat în total 1.059 kg droguri, dintre care 427 kg droguri de mare risc și 632 kg droguri de risc, față de anul 2021 când a fost capturată cantitatea totală de 2.833 kg droguri (2.326 kg droguri de mare risc și 506 kg droguri de risc).