Fata de 16 ani din București a ajuns duminică în gara din Piatra Neamț, pentru un concurs școlar, unde s-a întâlnit cu un tânăr de 19 ani, pe care minora l-ar fi cunoscut pe internet, potrivit familiei, informează TVM Neamț.
Fata a mers acasă la tânăr, unde a consumat un drog care are ca substanță activă catinona. Acest drog a fost „cauza determinantă a intoxicației care a condus la deces”, potrivit unui comunicat al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
Precizarea procurorilor vine în contextul în care echipajul medical a constatat că eleva avea și o hemoragie puternică în zona genitală. Medicii au stabilit în urma necropsiei că tânăra prezenta ruptură de vagin, iar părinții acesteia acuză că fiica lor a fost violată.
Procurorii au precizat că trei persoane, printre care și tânărul de 19 ani, au fost reținute în urma perchezițiilor într-un caz penal în care sunt anchetate două infracțiuni: trafic și deținere de droguri de mare risc.
Cei trei tineri au fost arestați preventiv, miercuri, printr-o decizie a judecătorilor de la Tribunalul Neamț, după ce anchetatorii au dovedit că „drogul de tip cristal, consumat de minoră și considerat, conform examenului necroptic, este cauza determinantă a intoxicației care a condus la decesul acesteia”.
Procurorii DIICOT au făcut percheziții la domiciliul celorlalți doi tineri, unde au găsit peste 300 grame de canabis, cântare și grindere și „mai multe obiecte purtând urme de substanță 3-CMC”.
Substanța 3-CMC a ucis zece oameni în UE
3-CMC (alături de alte substanțe asemănătoare 3-MMC, 4-CMC și 4-MMC) este o substanță cunoscută și sub numele de catinonă și stimulează sistemul nervos central, dar abia în luna aprilie a acestui an a fost introdusă în legislația românească ca fiind un drog de mare risc.
A fost transpusă astfel în vigoare o directivă a Comisiei Europene, care avea ca termen limită 18 februarie.
Directiva Comisiei Europene, realizată în baza unor rapoarte de evaluare a riscurilor privind noile substanțe psihoactive, arată că substanța 3-CMC este disponibilă în Uniunea Europeană cel puțin din 2014 și a fost detectată până acum în 23 de state membre.
Până acum, potrivit CE, zece persoane care au consumat catinonă au murit în două state membre.
Consumul acestei substanțe a explodat în ultimii ani, iar Comisia Europeană afirmă că în anii 2020 și 2021 au fost confiscate aproximativ 2.500 de kilograme, cantitate care reprezintă „peste 90% din cantitatea totală de pulbere de 3-CMC confiscată de la începutul monitorizării substanței în Europa”.
Droguri la ofertă
Această substanță poate fi cumpărată printr-o căutare rapidă pe internet. Un site din Olanda, de exemplu, comercializează un flacon cu zece capsule de 200 de miligrame cu prețul de 20 de euro (aproximativ 98 de lei). Este o „ofertă” față de prețul inițial de 30 de euro.
Comerciantul olandez susține în descrierea produsului că „3CMC este înlocuitorul interzisului 3MMC” și că „3CMC nu este încă interzis, așa că îl puteți comanda legal”.
În aceeași descriere se mai menționează că substanța este „potrivită numai în scopuri de cercetare și nu pentru consumul uman”.
Acest comerciant se laudă că substanța poate fi livrată „a doua zi” dacă este comandată înainte de ora 16:30, iar la o comandă mai mare de 50 de euro transportul „discret și anonim” este gratuit.
Substanța 3-MMC, la care face referire și comerciantul respectiv, este disponibilă în Uniunea Europeană cel puțin din anul 2012 și a fost detectată în 23 de state membre, mai arată același document al Comisiei Europene.
După o scădere a confiscărilor între 2016 și 2018, în anul 2020 a început din nou să fie confiscată această substanță în Europa: aproximativ 740 de kilograme.
Cinci state din Uniunea Europeană au raportat 27 de decese cu expunere confirmată la 3-MMC. De asemenea, patru state membre au raportat 14 cazuri de otrăvire acută neletală din cauza aceleiași substanțe.
Înlocuitorii drogurilor, dar mai ieftini
Ambele substanțe ar trebui clasificate ca droguri pe întreg teritoriul UE, iar Comisia Europeană a făcut aceste recomandări țărilor membre încă din martie 2022.
De asemenea, deși aceste substanțe sunt vândute ca droguri de sine stătătoare, ele sunt consumate și ca înlocuitori pentru amfetamină, cocaină ori MDMA.
Atât catinona (3-CMC), cât și metacatinona (3-MMC) au efecte „similare celor produse de drogurile clasice” și provoacă dependență, spun specialiștii Agenției Naționale Antidrog (ANA).
Aceste substanțe au un efect direct asupra creierului uman: pierderea identității, halucinații, diminuarea atenției și memoriei, combinate cu efecte adverse precum anxietate, amețeli, confuzie, insomnie, depresie, cefalee şi atacuri severe de panică, creșterea frecvenței cardiace şi a tensiunii arteriale.
Totodată, efectul lor se produce rapid și are o durată scurtă, iar persoana care a luat aceste droguri are „dorința de a repeta consumul”.
Doctorul Radu Țincu, medic primar la Terapie Intensivă – Toxicologie din Spitalul Clinic de Urgență „Floreasca”, spune pentru Europa Liberă că „în ultimii ani a crescut numărul celor care s-au prezentat la spital după ce au consumat astfel de droguri de sinteză de tip catinone sau alte substanțe derivate”.
„În principiu, drogurile de sinteză sunt preferate de tineri pentru că sunt ieftine, se găsesc cu mai mare ușurință și multe dintre ele, pentru că sunt structuri nou apărute, nu se regăsesc pe lista substanțelor interzise și atunci pot fi achiziționate mai ușor”, adaugă medicul specialist.
De la substanțe legale la droguri
Până să fie incluse în categoria drogurilor de risc și de mare risc, astfel de substanțe sunt denumite noi substanțe psihoactive (NSP) și sunt realizate în laboratoare clandestine, potrivit ANA.
„NSP-urile au fost dezvoltate pentru a produce efecte psihoactive, fără a intra sub incidența legii, neaflându-se sub control național din cauza substanțelor folosite în componența lor și dinamicii de apariție”, mai spun specialiștii agenției românești de combatere de consumului de droguri.
Cu alte cuvinte, aceste droguri sunt produse constant prin „rețete” noi din substanțe sintetice legale și, până nu sunt incluse în categoria drogurilor în legislația specifică, ele pot fi vândute legal.
„Posibilitatea de a modifica structura (drogurilor sintetice, n.red.) este destul de variabilă și îți oferă o posibilitate foarte ridicată de a obține noi substanțe”, explică doctorul Radu Țincu.
„Și atunci singura posibilitate este ca aceste liste să se actualizeze, într-adevăr cu o perioadă de întârziere, până când substanța respectivă este identificată, clasificată pe lista acestor substanțe și se modifică legislația”, menționează el.
„Întotdeauna, peste tot în lume, există o întârziere până când noi substanțe sunt trecute pe lista substanțelor interzise. E un efort constant, pentru că și chimiștii care fac astfel de substanțe noi lucrează destul de intens pentru a obține tocmai variante ale substanțelor vechi, astfel încât ele să scape pentru o perioadă de pe lista substanțelor interzise”, mai spune medicul.
Acest subterfugiu a dat naștere la un fenomen care a ajuns să fie cunoscut ca „droguri legale”.
„Aproape orice substanță cu proprietăți psihoactive poate apărea pe piața drogurilor, adesea etichetată sub alte denumiri sau în amestecuri”, spunea directorul Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, Alexis Goosdeel, la lansarea raportului pe anul 2023 privind consumul și traficul de droguri în UE.
În ceea ce privește România, un specialist care nu a fost autorizat să vorbească în mod oficial a explicat pentru Europa Liberă că accesul la astfel de substanțe din categoria catinonelor rămâne aproape la fel de ușor chiar și după ce ele sunt incluse în legislația care prevede traficul de droguri.
De altfel, amploarea acestui fenomen în România este atât de mare încât Agenția Națională Antidrog spune că a trimis 12 notificări privind identificarea pentru prima dată de noi substanțe psihoactive, doar în prima jumătate a anului, către Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie.
Și raportul agenției UE pentru droguri, publicat în iunie 2023, arată că „disponibilitatea drogurilor rămâne ridicată la nivelul tuturor tipurilor de substanțe, iar amploarea și complexitatea producției de droguri ilegale în Europa continuă să crească”.
„Varietatea mai mare de stimulante sintetice, disponibile în prezent pe piața ilegală, crește riscurile pentru sănătatea publică. (...) Catinonele sintetice contribuie acum, mai mult decât în trecut, la problemele generale legate de stimulante din Europa”, se menționează în raport.
Inclusiv directorul Europol, Catherine De Bolle, avertiza la începutul lunii trecute că explozia traficului de droguri amenință democrațiile europene. Ea adăuga că multe agenții guvernamentale anti-drog au fost prinse pe picior greșit de o creștere masivă a producției de droguri.
