Analiză | Consumul de droguri la festivaluri. România oferă apă, în alte țări sunt testate substanțele

• Un tânăr de 25 de ani a murit la ediția de anul trecut a Festivalului Saga din București. Consumase ecstasy şi metamfetamină.
• O fată de 16 ani a murit a începutul lui august 2023 după ce a consumat metacatinonă.

Potrivit celui mai recent studiu al Agenției Naționale Antidrog (ANA), numărul persoanelor cu vârsta între 15 și 34 de ani care au consumat droguri ilegale cel puțin o singură dată în viață a crescut de cinci ori în anul 2019, față de anul 2007.

Această categorie de vârstă este cea mai expusă la substanțe ilegale, iar statisticile ANA arată că numărul celor care s-au declarat consumatori în ultima lună a crescut de 22 de ori în aceeași perioadă.

„Vorbim aici de populații care experimentează, populații care încearcă să-și învingă splinul cotidian, să-și învingă lipsa de oportunități de a se simți bine în alte direcții”, spune dr. Gabriel Gorun, specialist în toxicomanie, pentru Europa Liberă.

Iar în opinia medicului, festivalurile de muzică sunt de așa natură încât predispun la consumul de droguri.

„Este imposibil să faci să nu se consume droguri la un festival. N-ai cum să controlezi 90.000 de oameni prin percheziție corporală, astfel încât să te asiguri că nimeni nu a introdus vreodată o pastilă acolo. E imposibil acest lucru”, mai spune medicul specialist.

Bogdan Gheorghe, medic la Agenția Națională Antidrog, susține că în privința raportării la droguri, publicul de la festivaluri se poate împărți în trei categorii:

• cei care nu consumă substanțe ilegale în viața de zi cu zi și merg la festival „pentru festival”;
• cei care sunt curioși și se gândesc să experimenteze acolo;
• cei care consumă în viața de zi cu zi și o vor face și la festival.

„În funcție de aceste trei categorii sunt și intervențiile noastre, în special pe partea de prevenire, pentru primele două categorii, adică să nu apară persoane consumatoare noi”, adaugă el.

În cazul celor pentru care consumul a devenit parte a felului lor de a fi, specialistul antidrog afirmă că „nu contează că este festival sau nu, ei oricum vor consuma”.

Măsurile specialiștilor antidrog în cazul acestor persoane sunt de reducere a riscurilor:

„În special la festivalurile de muzică electronică sunt consumate drogurile de tip stimulant și acestea deshidratează. Noi oferim apă persoanelor care vin la infopointurile noastre, când identificăm și eventuale probleme legate de consum”, explică medicul.

Toleranță zero sau o politică mai activă de reducere a riscurilor?

Atunci când vine vorba despre maniera statului de a interveni, fie la festivaluri, fie în afara lor, medicul specialist Gabriel Gorun spune că încercarea de a controla cu orice preț interdicția „s-a dovedit falimentară” ca urmare a modului în care se desfășoară viața cotidiană.

„Această politică pe care a dus-o Ronald Reagan la nivel de război, războiul cu drogurile, s-a dovedit falimentară, nu face decât să încarce sistemul penitenciar al statului respectiv. (...) Fiecare condamnare înseamnă, de fapt, un viitor amputat, pentru că o mare parte dintre ei nu au background infracțional și nu faci decât să-i aduci pe această pantă, odată trecuți prin mediul penitenciar”, subliniază medicul.

„Dacă un toxicoman care are fenomene de dependență își dorește să consume, va consuma indiferent de câte reguli și interdicții va stabili statul. Așa și cu festivalurile”, completează Gorun, fost responsabil al INML în monitorizarea deceselor asociate consumului de droguri.

Din punctul de vedere al statului, lucrurile sunt „complicate”.

„Este toleranță zero, dar după cum vedeți instituțiile statului vin totuși cu niște măsuri în sprijinul acestor persoane, cu această parte de hidratare, cu consiliere și informare, adică sunt aspecte care sunt luate în considerare astfel încât ei să primească sprijinul autorităților, ca să nu se ajungă la evenimente nefericite”, explică specialistul antidrog Bogdan Gheorghe.

Un astfel de caz nefericit este cel al tânărului de 25 de ani, care a murit la ediția de anul trecut a Festivalului Saga din București, după ce a consumat ecstasy şi metamfetamină.

Alte câteva zeci de persoane au ajuns la spital după ce au combinat diverse droguri sau droguri cu alcool.

Specialiștii numesc astfel de cazuri politoxicitate și implică de obicei combinații de opioide ilegale, alte droguri ilegale, medicamente și alcool.

Statul află abia acum de ce consumă tinerii droguri

Ultimele cifre disponibile cu privire la numărul deceselor asociate consumului de droguri în România, aferente anului 2021, arată că au fost înregistrate 30 decese.

Deși se înregistrează „o uşoară scădere” față de anul anterior, inclusiv Agenția Națională Antidrog recunoaște că „este extrem de plauzibil ca mortalitatea indirectă să se situeze la valori mult mai mari”.

O statistică exactă cu privire la decesele de la festivaluri nu este cunoscută în acest moment autorităților, ca urmare a numărului mic de evenimente, dar și pentru că abia anul trecut a fost publicat un prim studiu cu privire la „consumul de droguri în rândul tinerilor care frecventează medii recreaționale”, adică festivaluri, concerte, cluburi și baruri.

De exemplu, peste 41% dintre respondenți spun că a fost foarte ușor sau destul de ușor să facă rost de droguri în mediile recreaționale, în timp ce doar aproape 18% spun că a fost imposibil.

În schimb, cea mai mare parte din consumatorii de droguri recrutați pentru studiu din mediul online, aproape 84%, consideră că au obținut ultima dată drogurile ușor sau destul de ușor, în timp ce doar pentru 3% acest lucru a fost imposibil.

În plus, statul abia începe să înțeleagă fie cum fac tinerii rost de substanțe ilegale, fie câți consumă droguri la festivaluri ca să se relaxeze, din curiozitate sau fără vreun motiv anume și, ulterior, să poată să creeze politici de „harm reduction” [reducere a riscurilor n.r.], iar cu timpul să le facă mai eficiente.

„Este momentul T0. De acum încolo putem să evaluăm nivelul consumului de droguri la festivaluri”, spune Bogdan Gheorghe, medic la agenția antidrog a statului, pentru Europa Liberă.

Rețeaua europeană de verificare a drogurilor

În alte țări europene momentul T0 a venit mult mai devreme și a apărut, de exemplu, testarea drogurilor ca măsură de reducere a riscurilor. Ministerul Sănătății din Olanda a decis, în 1992, să finanțeze primul sistem de verificare a drogurilor din Europa.

Acest serviciu oferă persoanelor care consumă droguri informații despre conținutul drogului și transmite un mesaj de reducere a riscurilor, care se bazează pe informații științifice privind compoziția chimică a probei.

În prezent, 13 țări verifică substanțele ilegale, prin laboratoare fixe și mobile, conform proiectului transeuropean de informare privind drogurile (TEDI) și împărtășesc experiența și informațiile actualizate.

Din această rețea fac parte Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Portugalia, Slovenia, Spania, Elveția, Olanda, Finlanda și Regatul Unit.

Unele dintre cele mai cunoscute sunt The Loop în Marea Britanie, Check It în Austria, Safer Dance în Elveția sau Check!n în Portugalia.

Pe scurt, un astfel de serviciu trebuie să aibă un scop explicit de reducere a riscurilor, să colecteze și să analizeze probe direct de la public, să-i ofere acestui rezultatele analizei, să implice un schimb de informații între utilizator și serviciul de verificare și să ofere informații adaptate despre riscuri persoanei care a testat drogul respectiv.

Specialiștii din aceste țări au realizat un ghid și studii cu privire la care ar fi cele mai eficiente măsuri de reducere a riscurilor, problema fiind văzută ca una de sănătate publică.

Dovezile și argumentele cu privire la testarea drogurilor sunt „convingătoare” și pot salva vieți. Un raport din 2021 al parlamentului britanic arăta că „nu au existat decese legate de droguri la niciun festival” în care au fost verificate drogurile, începând cu anul 2016, conform The Guardian.

Alte beneficii au fost:

• mai mult de jumătate dintre cei a căror mostră a fost diferită față de ce știau că au primit au aruncat-o;
• mai mult de un sfert dintre ei nu au mai cumpărat droguri de la necunoscuți câteva luni după acel moment;
• s-a simțit o ușoară reducere a internărilor în spital atunci când serviciul a fost implementat.

Pe de altă parte, criticii acestei măsuri spun că testarea ar putea oferi un fals sentiment de siguranță sau că ar fi ca o undă verde, mai ales când persoana află că a primit de la dealer ce se aștepta. Un alt argument este că o parte dintre cei care testează substanțele sunt hotărâți să le consume oricum.

Inclusiv agenția antidrog a UE spune într-un raport că „un aspect important al serviciilor de verificare a consumului de droguri este modul în care rezultatele sunt comunicate persoanelor și dacă acestea sunt însoțite de sfaturi privind reducerea riscurilor și de intervenții scurte”.

„Dovezile privind impactul acestora asupra comportamentelor de risc rămân limitate”, mai afirmă EMCDDA, atrăgând atenția că serviciile de verificare a drogurilor rămân controversate în unele țări din UE din cauza legislației.

Vor fi testate drogurile la festivalurile din România?

Legislația din România incriminează deținerea de droguri pentru consum propriu, iar acest lucru ar fi o piedică pentru implementarea unui astfel de serviciu la festivaluri.

„În România nu putem vorbi de o liberalizare atât de largă ca în Vest, pentru că nu avem această educație, iar educația nu se creează peste noapte și nici nu vine din trei campanii”, spune doctorul Gabriel Gorun.

„Uitați-vă ce valuri creează cea mai mică sugestie de liberalizare a consumului de droguri. Imediat, contrareacția este de zece ori mai vehementă decât minima încercare de punere măcar în discuție a subiectului, iar cei care au într-adevăr putere decizională fac un pas înapoi de teama de a-și pierde capitalul politic”, completează el.

În privința laboratoarelor mobile de testare, medicul specialist spune că ele „sunt dovedite ca fiind cea mai eficientă metodă de harm reduction de la marile festivaluri” din Europa.

„Dacă reușesc să creez îndoială printr-o campanie de informare, să plantez acolo, în mintea consumatorului, această idee a riscului, am șanse foarte bune ca în momentul în care el se trezește cu substanța în față să se gândească «totuși, hai s-o testez, că ce-o fi? Nu se întâmplă nimic, totul e anonim»”, spune el.

Gabriel Gorun adaugă că o problemă a acestor laboratoare mobile este că sunt limitate din punct de vedere tehnologic și că nu pot oferi analize suficient de elaborate cât să îi ofere consumatorului informații complete, dar că „sunt mult mai bune decât nimic”.

„Cel mai important este că îi spune consumatorului dacă într-adevăr ia ceea ce știe el că ia, pentru că în România este o foarte, foarte mare mistificare din partea dealerilor a substanțelor pe care le comercializează.

Ei spun că îți vând metamfetamine și, de fapt, îți vând catinone sintetice sau îți spun că-ți vând cocaină și de fapt îți vând cocaină cu jumătate xilină”, menționează expertul.

„Aceste combinații ar putea fi într-adevăr detectate de laboratoarele mobile și ar fi foarte, foarte eficientă prezența lor. Sunt convins că ar ajuta. E posibil să ți se pună în față o surpriză, în fața căreia reacția ta să fie de retragere. Și atunci e foarte bine venită această reacție”, adaugă el.

Cine să fie responsabil?

La rândul său, expertul antidrog Bogdan Gheorghe recunoaște că testarea drogurilor este o măsură bună de reducere riscurilor, dar spune că acest lucru ar trebui să țină de organizatorul evenimentului, deoarece un festival de muzică este un eveniment privat.

„Ceea ce se întâmplă în festival este și responsabilitatea organizatorului. (...) Activitățile noastre sunt într-adevăr pe partea de prevenire, dar nu avem competență și pe această parte”, spune el.

„În Portugalia, de exemplu, la majoritatea festivalurilor organizatorii sunt cei care pun la dispoziție acest serviciu. Nu este o idee rea, dar depinde foarte mult de legislația fiecărei țări. Acolo este relaxată legislația privind dezincriminarea consumului. Depinde foarte mult de organizator dacă vrea să facă acest lucru”, completează medicul Agenției Naționale Antidrog.

De asemenea, el atrage atenția că testarea ar trebui să fie realizată conform standardelor și cu măsuri foarte clare de siguranță, astfel încât să fie evitate toate situațiile de risc care pot apărea.

„Într-o țară în care ar exista dezincriminarea posesiei această măsură ar trebui să fie mult mai eficientă, pentru că n-ar exista poate nicio reticență din partea persoanelor consumatoare să se ducă către aceste centre de testare”, afirmă medicul.

Bogdan Gheorghe menționează că este posibil ca, în primă fază, în România să fie o anumită reticență, dar amintește de o altă măsură din strategia de reducere a riscurilor: programul de schimb de seringi.

„Și atunci a fost o reticență a consumatorilor, dar au văzut că este o măsură benefică pentru ei. Aceasta este o măsură principală a acestui serviciu de reducere a riscului: o dată se distribuie material steril și apoi se recuperează echipamentul utilizat, astfel încât nu rămână seringi pe străzi și să se răspândească accidental boli infecțioase”, argumentează medicul.

Avertismente împotriva combinării drogurilor

O altă metodă de reducere a riscurilor o reprezintă avertismentele împotriva combinării drogurilor cu alte substanțe ilegale sau a drogurilor cu alcool.

Medicul Bogdan Gheorghe este de părere că orice metodă prin care se transmit informații către tineri este „foarte utilă”, mai ales în cazul consumatorilor de zi cu zi.

„Ei trebuie să fie informați cu privire la toate riscurile, ca urmare a consumului unei substanțe sau a unei combinații de substanțe. Și să știe exact și de siguranța substanțelor, să fie sigur că știu ceea ce consumă”, declară expertul ANA.

Însă, doctorul Gabriel Gorun spune că mesajele trebuie transmise sub o formă care să aibă impact, deoarece „este greu să-l fac să-și schimbe gândul cu care a venit și obiceiurile”.

„El este deja acolo setat. Ideea este de a-l conștientiza cu mult timp înainte asupra acestui fapt. E adevărat că un mic reminder acolo nu i-ar strica, dar nu sub forma aceasta. S-ar găsi vreo doi să arunce cu sticle de bere în panourile alea”, răspunde expertul, întrebat ce crede despre prezența unor panouri, de exemplu, în incinta festivalului.

El menționează că un mesaj adecvat ar trebuie să fie creat de oameni cu pregătire în psihologie socială, cu pregătire medicală și în adictologie.

Anul trecut, la Saga Festival, Agenția Națională Antidrog a început să transmită mesaje de avertizare mai clare cu privire la combinarea drogurilor:

• „În ultimii ani a crescut numărul deceselor cauzate de consumul pastilelor de ecstasy cu o concentrație a substanței active foarte mare. Nu amesteca energizantele cu ecstasy. Ai grijă de inima ta!”
• „Atmosfera de la festival îți poate da toata energia de care ai nevoie! Hidratează-te! Distrează-te la festival, dar ai grijă de tine! Noi suntem aici să te ajutăm să ajungi acasă în siguranță! Cei dragi te așteaptă!”

Acestea au fost două dintre mesajele adresate participanților la festival, publicate și pe pagina instituției, unde au stârnit deopotrivă laude și critici.

În Polonia de exemplu, organizația non-profit SIN (Inițiativa socială pentru politica în domeniul drogurilor) a realizat un grafic prin care explică detaliat combinațiile mortale de droguri.

Însă, un astfel de exemplu vine dinspre societatea civilă, unde libertatea de a acționa este mult mai mare în comparație cu politicile la nivel de stat.

În cazul României, momentan lucrurile se pot îmbunătăți în ceea ce privește colaborarea între autorități și organizatori, după cum afirmă expertul de la Antidrog.

„La majoritatea festivalurilor a existat o colaborare cu organizatorii (...) de sprijinire prin darea de informații echipelor de pază, astfel încât să fie evitate situațiile de criză, situațiile de supradoză, să identifice persoanele care reprezintă un risc ca urmare a consumului de droguri, să fie ajutate, să fie îndreptate către punctele de prim ajutor”, exemplifică Bogdan Gheorghe.

În opinia sa, inclusiv organizatorii ar putea să fie mai activi în privința campaniilor de informare, înainte și în timpul evenimentului.

Edy Chereji, reprezentantul festivalului de muzică Untold organizat la Cluj-Napoca, devenit între timp unul dintre cele mai mari din lume, admite că toți organizatorii trebuie să se implice pentru descurajarea acestui fenomen care „nu este prezent doar la un festival sau altul”.

„Trebuie totuși să ne uităm la realitatea în care existăm. (Consumul de droguri) este, din păcate, prezent în rândul nostru și în societate 365 de zile”, spune el.

„O dată sau de două ori pe an se discută masiv în România despre consumul de droguri, atunci când se întâmplă un festival ca Untold (...) ca și cum doar în cadrul evenimentelor ar exista sau ar putea exista acest fenomen, după care preferăm să băgăm o realitate tristă sub preș”, completează Chereji.

Medicul Gabriel Gorun completează că „ceea ce se dovedește în momentul de față în lumea civilizată ca fiind mult mai eficient este informarea consumatorului, conștientizarea lui” și atrage atenția că mesajul „trebuie să-i găsească acea coardă a sufletului cu care să rezoneze”.

„Eu nu pot să-i spun «vezi că o să mori», pentru că ei sunt tineri, nimeni nu se gândește la 18-20-22 de ani că riscul de a muri este iminent... e undeva acolo, în viitor”, spune expertul.

Decizie politică fără educație medicală

Gabriel Gorun spune că a fost invitat în trecut să participe la elaborarea unor politici publice, însă s-a lovit de „naivitate și de lipsă de cunoștințe” din partea multor senatori și deputați, care reluau „abordări politicianiste” de a controla „cât se poate de tare” fenomenul.

„Cineva își propunea ca toți pacienții care ajung la spital în stare de urgență medicală, consecință a unei supradoze, să facă obiectul unei internări non-voluntare până la vindecare”, exemplifică el.

„Am încercat să explic că vindecarea în toxicomanie este ceva rarisim. Și când apare? Într-un an, doi, trei, cinci? Câți ani îl ții internat pe acel individ?”, adaugă medicul.

Din punctul său de vedere, România are un nivel de educație medicală și socială „foarte scăzut ca medie”, motiv pentru care „este foarte greu să faci campanii informative care să se adreseze eficient”.

„Și aici este și eșecul instituțiilor care nu reușesc să creeze limbajul de comunicare adresat azi unor astfel de categorii.”

Întrebat de ce România nu adoptă măsuri care și-au dovedit utilitatea în Vestul Europei, din țările care s-au confruntat mai devreme cu aceste probleme, dr. Gabriel Gorun spune că cel mai important obstacol ține de „limitarea majoră a educației medicale și sociale”.

„Celălalt este legat de faptul că sistemul nostru politic întotdeauna a fost un sistem represiv. Consumul de droguri are această cutumă de interzicere bine împământenită în România. Suntem prea conservatori (...) iar discursul politic n-a fost niciodată axat într-o astfel de direcție”, mai spune expertul.

De cealaltă parte, medicul Agenției Naționale Antidrog afirmă că „încă ar fi prematur să vorbim despre adoptarea unor măsuri cât de cât eficiente, pentru că încă nu sunt 100% confirmate”.

Vorbind despre cazul Portugaliei, care a relaxat legislația în anul 2000 din cauza epidemiei consumului de substanțe opioide, lucru care a generat o creștere a bolilor infecțioase asociate, Bogdan Gheorghe afirmă că rezultatele și efectele complete încă nu sunt cunoscute.

„Într-adevăr, se vede pe monitorizarea anumitor indicatori că nivelul infecțiilor asociate consumului de droguri s-a menținut la același nivel, lucru mai bun decât o creștere. Deci chiar dacă acolo s-a văzut că există o stabilitate, măsura respectivă nu a fost evaluată întru totul”, afirmă expertul de la agenția antidrog.

„Pe anumiți indicatori are o anumită eficiență, dar trebuie să fie văzută toată imaginea de ansamblu, să fie evaluată toată imaginea ca să se vadă dacă într-adevăr politica respectivă a avut un efect benefic sau poate nu a fost neapărat o creștere, dar a avut o stabilitate, care este totuși bună”, a subliniat el.

Cel mai consumat drog din România nu mai e canabisul

Și în România au început să apară tot mai multe discuții despre o liberalizare, fiind depus un proiect de lege în Parlament.

Asta în contextul în care pe primul loc în „ierarhia” celor mai consumate droguri ilegale se situează în prezent noile substanţe psihoactive (NSP), conform Strategiei naționale în domeniul drogurilor 2022-2026. Acestea au depășit canabisul în rândul populației cu vârste între 15 și 64 de ani.

Au apărut pe piața din România în jurul anului 2009, iar cea mai mică vârstă la care a fost declarat consumul acestor substanțe este de 12 ani. În comparație, cea mai mică vârstă pentru care a fost înregistrat consumul de cannabis este de 14 ani.

O explicație ar fi că, în fiecare an, peste 50 de noi substanțe sunt depistate în Europa, cumulat cu prețurile mai mici de achiziționare, spune Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, agenția de profil a Uniunii Europene.

„Drogurile tradiționale nu au fost niciodată atât de accesibile, iar noi substanțe cu potență foarte mare continuă să apară. În prezent, aproape orice substanță cu proprietăți psihoactive poate fi un drog, întrucât liniile de delimitare dintre substanțele legale și cele ilegale se estompează”, spunea directorul EMCDDA, Alexis Goosdeel, la lansarea raportului din acest an privind consumul și traficul de droguri în UE.

În România, raportul pe anul trecut al Agenției Naționale Antidrog arată că NSP-urile reprezintă drogurile pentru care s-au înregistrat cele mai mari creșteri ale consumului, ca urmare a exploatării vidului legislativ.

La începutul lunii august, o tânără de 16 ani a murit ca urmare a consumului unui astfel de drog, metacatinonă, conform necropsiei.

Deși nu există o corelare directă cu consumul, amploarea fenomenului poate fi arătată și prin numărul dosarelor aflate în lucru și în care este cercetat traficul de droguri la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizate și Terorism (DIICOT).

Numărul este cu aproape 20% mai mare în 2022 față de anul anterior, potrivit raportului anual al DIICOT.

Iar față de acum zece ani, de exemplu, numărul dosarelor în curs de soluționare este aproape de trei ori mai mare: 7.864 de cauze versus 21.167, în 2022. Iar mai bine de jumătate (11.411) dintre dosarele în care era anchetat traficul de droguri au fost nou înregistrate.

Mai mult decât atât, din totalul dosarelor aflate în lucru anul trecut, de departe cele mai multe includ această infracțiune: 69% din totalul de 30.678 de cauze.

*Noaptea trecută, 10 spre 11 august, polițiștii și reprezentanți ai instituțiilor din domeniu ar fi identificat mai mulți copii drogați sau care se drogau în București. Autoritățile transmit că au dat și amenzi, dar i-au și ajutat pe unii dintre minori, iar apropierea începerii școlii e o provocare pentru prevenție și combaterea consumului de către minori.