Linkuri accesibilitate

Șeful NATO, după gafa făcută de consilierul său: „Numai ucrainenii pot decide condițiile pentru negocieri”


  „Ucrainenii și numai ucrainenii sunt cei care pot decide când există condiții pentru negocieri și care pot decide la masa de negocieri care este o soluție acceptabilă”, a spus Stoltenberg la o conferință din orașul norvegian Arendal
 „Ucrainenii și numai ucrainenii sunt cei care pot decide când există condiții pentru negocieri și care pot decide la masa de negocieri care este o soluție acceptabilă”, a spus Stoltenberg la o conferință din orașul norvegian Arendal

Este la latitudinea Ucrainei să decidă când sunt îndeplinite condițiile pentru negocieri de pace în urma invaziei rusești, a declarat joi șeful NATO Jens Stoltenberg. El a subliniat că poziția alianței rămâne neschimbată în ciuda comentariilor făcute de consilierul său.

„Ucrainenii și numai ucrainenii sunt cei care pot decide când există condiții pentru negocieri și care pot decide la masa de negocieri care este o soluție acceptabilă”, a spus Stoltenberg la o conferință din orașul norvegian Arendal. El a amintit că rolul NATO este de a sprijini Ucraina.

Declarația sa a fost făcută după ce șeful statului major al NATO, Stian Jenssen, a declarat marți că Ucraina ar putea, în cele din urmă, să cedeze teritorii Rusiei, ca parte a unui acord pentru a pune capăt războiului. Jenssen a spus ulterior că regretă comentariile sale.

„Mesajul lui (al lui Jenssen) și care este mesajul meu principal și care este mesajul principal al NATO este, în primul rând, că politica NATO este neschimbată - sprijinim Ucraina”, a spus Stoltenberg, citat de Reuters.

Ministerul de Externe al Ucrainei și oficiali de rang înalt de la Kiev au criticat comentariile oficialului NATO care a spus că cedarea de teritorii Rusiei, la schimb cu aderarea la NATO, ar putea fi o modalitate de a pune capăt războiului dintre cele două țări.

„Am presupus întotdeauna că alianța, la fel ca Ucraina, nu face comerț cu teritorii”, a scris purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oleg Nikolenko, pe Facebook, pe 15 august, adăugând că astfel de sugestii „fac jocul Rusiei”.

Alexei Danilov, secretarul Consiliului de Securitate și Apărare Națională, a spus despre comentariile lui Stian Jenssen, șeful de cabinet al secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, că sunt „o mișcare ciudată”.

„Nu este absolut clar de ce s-a făcut acest lucru”, a spus Danilov.

Jenssen a făcut aceste comentarii tot la Arendal, spunând că ar putea fi „o posibilă soluție” pentru soluționarea conflictului.

El a remarcat, de asemenea, că Rusia „se lupta enorm din punct de vedere militar”, că este „nerealist că ar putea ocupa noi teritorii” și a reiterat poziția NATO conform căreia orice decizie privind negocierile cu Rusia revine Kievului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în timpul summitului NATO de la Vilnius din iulie că Kievul este decis să elibereze întregul teritoriu ocupat de ruși și că nu va fi niciodată de acord să cedeze teritorii ca parte a unui acord de pace cu Moscova.

Ministrul de externe Dmitro Kuleba a declarat la începutul acestui an că „Ucraina nu acceptă nicio propunere care ar implica pierderea teritoriilor sale sau înghețarea conflictului”.

Oficialii NATO nu au comentat public declarațiile lui Jenssen, dar mai multe instituții de știri au citat surse anonime din cadrul alianței militare care au spus că NATO „sprijină pe deplin” suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Stian Jensen și-a cerut scuze apoi și a revenit cu explicații asupra comentariilor sale, la o zi după ce a spus că Ucraina ar putea ceda teritoriilor ocupate în schimbul aderării la NATO.

Șeful de cabinet al secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat unui ziar norvegian că nu ar fi trebuit să vorbească cu atâta ușurință, după ce comentariile sale inițiale au provocat reacția furioasă a Kievului.

„Declarația mea despre acest lucru a făcut parte dintr-o discuție mai largă despre posibile scenarii viitoare în Ucraina și nu ar fi trebuit să o spun așa. A fost o greșeală”, a declarat el.

Jenssen nu a respins posibilitatea ca un acord de aderare la NATO să poată fi pus până la urmă pe masă. Dacă au existat negocieri de pace serioase, atunci situația militară de la acea vreme, inclusiv cine controlează ce teritoriu, „va avea neapărat o influență decisivă”, a adăugat șeful de stat major.

Europa Liberă România e pe Google News. Vă puteți abona AICI.
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG