Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscale în domeniul cheltuielilor publice a fost prezentată luni de ministrul Finanțelor Tanczos Barna ca OUG privind „ajustarea multisectorială” de care România are nevoie pentru o „corectare amplă” a nivelului de cheltuieli publice.
Tăieri de cheltuieli bugetare de peste 120 de miliarde de lei. IMM-urile și persoanele fizice contribuie cu 7 miliarde de lei
El a spus că ordonanța „ne ajută să intrăm într-o zonă de credibilitate pentru a corecta traiectoria construcției bugetare” într-un an al solidarității în care economia trebuie să se sprijine pe mediul privat, pe investițiile publice masive finanțate de la bugetul UE și de la cel național.
„Dar avem nevoie și de acele reașezări fiscale în zona mediului privat, astfel încât să menținem atractivitatea investițională a României”, a motivat ministrul modificările făcute.
Măsurile au stârnit deja nemulțumirea mediului privat, care reclamă impredictibilitatea legislativă și schimbarea legilor fiscale de pe o zi pe alta.
„Situația nu este ușoară, înțelegem nemulțumirile. Venim după ani grei de pandemie, de inflație, de criză în energie, război la graniță și un an electoral destul de complicat”, a explicat ministrul contextul în care a fost emisă ordonanța.
„Este normal ca statul, în momentul în care ne confruntăm cu o asemenea situație să se uite în propria ogradă și să răspundă cerințelor mediului privat și cetățenilor și să taie masiv din propriile cheltuieli, să devină un stat mai suplu, să devină un stat care să-și respecte cetățenii, un stat care oferă servicii publice de calitate la un cost mai mic. Asta înseamnă ajustarea multisectorială”, a spus Tanczos.
El a anunțat tăieri de cheltuieli bugetare de peste 120 de miliarde de lei și a spus că, pe partea de venituri, vor fi afectate acele întreprinderi mici și mijlocii și acele persoane fizice care vor contribui cu aproximativ 7 miliarde de lei „la acest nou echilibru”.
„Practic, 95% din efort se dorește să fie făcut pe partea statului român, așa cum am spus, cu direcție către un stat mai suplu, un stat care își respectă mai mult antreprenorii și cetățenii”, susține ministrul.
Ministrul Finanțelor: Deficit bugetar de 8,5% – 150 de miliarde lei
România a depus anul trecut un plan fiscal la Comisia Europeană pentru că anul trecut, față de deficitul bugetar prognozat la început, România a depășit aceste prognoze.
„Au fost aduse cheltuieli suplimentare de aproape 70 de miliarde de lei în bugetul național consolidat, în bugetul general consolidat. Cifrele au mai fost prezentate: peste 18 miliarde pentru salarii, 13 miliarde pentru asistență socială, pensii, 11 miliarde pentru bunuri și servicii, dar și zeci de miliarde pentru investiții și pentru subvenții, CNI și alte companii care realizează investiții publice prin care a fost susținut mediul privat”, a explicat Tanczos.
Pentru ca România să se îndrepte spre deficitul de 3% a fost nevoie de planul fiscal de 7 ani prezentat de România la Comisia Europeană.
„A fost nevoie și de acele asumări din partea României, care și ele fac parte din acest plan fiscal. Execuția bugetară la sfârșitul lunii noiembrie arăta un deficit bugetar de 7,11%. Acest deficit până am preluat eu mandatul a depășit 8,5% și vedem unde se va opri, undeva într-o zi, două zile, sigur o să fie sub 9%”, a avertizat ministrul.
În perioada în care au avut loc negocierile în coaliție, de exemplu, „au mai fost făcute plăți, au fost modificate, s-au modificat aceste cifre”, spune ministrul Finanțelor.
„Practic, și execuția preliminară ne arată un deficit bugetar cash de peste 8,5% din PIB, situându-l undeva în jurul cifrei de 150 de miliarde de lei. Și dați-mi voie să fac câteva considerații politice. În momentul în care am început negocierile pentru formarea acestui guvern am văzut prima dată cifrele reale prezentate atunci de colegii noștri de coaliție (...). Înțelegem nemulțumirile, dar sunt convins că împreună putem să reușim. Dar este nevoie să păstrăm atât nivelul investițiilor, cât și predictibilitatea și seriozitatea în fața investitorilor străini, în fața instituțiilor financiare internaționale, în fața celor care ne ajută să finanțăm acest deficit de peste 8,5%.”
„Reașezare în detrimentul statului obez”
Ordonanța de ajustare multisectorială prevede în primul rând asigurarea plăților drepturilor de care beneficiau cetățenii români bugetari sau cei care sunt legați de sistemul public bugetar la nivelul lunii noiembrie 2024, spune ministrul.
„Obiectivul nostru primordial este să nu avem derapaje și să putem asigura plata tuturor acestor angajamente ale guvernului din 2024, la nivelul sfârșitului anului 2024, până la sfârșitul lunii decembrie 2025. Este cel mai important lucru pe care trebuie să îl realizăm și îl vom realiza prin aprobarea bugetului de stat, prin încadrarea cifrelor macroeconomice și cifrelor bugetare în angajamentele României față de Comisia Europeană, astfel încât să intrăm pe traiectoria de redresare asumată de România pentru următorii şapte ani”, a spus ministrul Finanțelor.
Au fost prezentate cifrele cu privire la economiile care se fac pe fiecare domeniu în parte, începând cu neindexarea salariilor, neindexarea pensiilor, oprirea plății sporurilor peste cele care au fost valabile în 2024, nu se mai plătesc anumite cheltuieli nici la nivelul partidelor politice, nici la nivelul Parlamentului, nici la nivelul deputaților, aleșilor, demnitarilor.
Sunt într-adevăr trei măsuri fiscale care trebuie prezentate și care trebuie explicate, a spus el. Având în vedere situația creată, având în vedere că Guvernul s-a format după sau imediat înainte de Crăciun, având în vedere că această ordonanță trebuia aprobată anul acesta, Guvernul a decis următoarele:
- Majorarea cotei de impozitare a impozitului pe dividende de la opt la 10% pentru dividendele plătite;
- Plățile pentru dividendele din anul 2025 se vor face în cursul anului 2025 sau în 2026.
- Veniturile estimate în plus sunt de 1,4 miliarde de lei.
Conform angajamentului față de Comisia Europeană și conform PNRR și jaloanelor din PNRR, s-a decis ca începând cu anul 2025, plafonul pentru microîntreprinderi să fie scăzut la echivalentul la 250.000 euro pentru impozitul pe venit, urmând ca în 2026 să intre pe un plafon de 100.000 euro.
De asemenea au fost eliminate facilitățile acordate pentru persoanele fizice care realizează venituri în domeniile agricultură, construcții și crearea de programe pentru calculator.
„Aceste persoane vor intra pe un sistem de impozitare standard, conform Codului fiscal, așa cum se face la toate celelalte categorii de persoane care realizează venituri în România.”
Se menține, de asemenea, suma de 300 lei ca sumă din salariu, sumă neimpozabilă care se deduce din suma impozabilă înainte de calculul impozitului pe venit.
„Având aceste decizii, având în vedere aceste măsuri, România rămâne un stat stabil”, a spus ministrul. „România se va baza în continuare pe partenerii europeni, pe partenerii din NATO. Și chiar dacă trecem temporar printr-o perioadă ce impune o corectare de echilibre bugetare, avem un plan deja aprobat de Bruxelles pentru 7 ani. Avem parteneri cu care putem să trecem peste această perioadă şi putem asigura sustenabilitate şi putem asigura, în primul și în primul rând, plata drepturilor câștigate.”
Nu voi permite niciodată ca deficitul bugetar să se realizeze, să se încadreze în limitele impuse pe seama investițiilor. S-a făcut acest lucru de foarte multe ori în România, iar efectele au fost negative, câteodată devastatoare.
„Cred că vorbim despre o reașezare corectă, fermă, în detrimentul statului obez. Este primul pas către formarea unui stat suplu, în slujba cetățenilor. Vom susține în continuare investițiile publice. Nu voi permite niciodată ca deficitul bugetar să se realizeze, să se încadreze în limitele impuse pe seama investițiilor. S-a făcut acest lucru de foarte multe ori în România, iar efectele au fost negative, câteodată devastatoare şi nu ne mai permitem ca economia să nu beneficieze de sprijinul de care are nevoie pentru a se menține și pentru a se dezvolta.”
Avem timp suficient pentru a așeza temeinic măsurile convenite, pentru a creiona un buget la începutul lunii ianuarie și pentru a aproba acest buget până la sfârșitul lunii ianuarie dacă lucrurile merg conform planurilor. Vă mulțumesc.
Cu privire la impozitul de 1,5% pentru construcțiile speciale, așa-zisa „taxă pe stâlp”, care a mai fost introdusă și în urmă cu un deceniu, Tánczos Barna a spus că aceasta are un termen de elaborare a normelor să fie de 90 de zile.
„În aceste 90 de zile se vor face analizele cu toate industriile implicate afectate, toate domeniile care pot fi afectate de acest nou impozit pe construcții speciale. Ministerul de Finanțe va veni cu o propunere de norme şi vom analiza inclusiv detaliile legate de impactul pe fiecare domeniu în parte, începând de la drumuri, începând cu platformele, infrastructura pentru energie electrică, infrastructura de comunicații.”
Ministrul Tanczos: Nu este nevoie de concedieri în masă. Nu vom majora cota de TVA și nici impozitul pe venit
Cât privește posibilele concedieri în masă din sistemul bugetar, ministrul Finanțelor a spus că nu le consideră necesare și că îşi doreşte ca surplusul de personal să fie absorbit de mediul privat odată cu reorganizarea instituțiilor.
„Nu sunt neapărat concedieri, pentru că sunt, pe de o parte, şi plecările naturale. Dacă semnalul este clar şi ştim exact de la bun început care sunt instituţiile care vor suferi modificări, acolo deja, angajaţii din sectorul public ştiu ce-i aşteaptă şi au timp suficient luni de zile să găsească alternative. Mediul privat are nevoie de oameni pregătiţi. Nu ne dorim să bruscăm nici sistemul bugetar, nu dorim să bruscăm nici mediul de afaceri, nici mediul privat şi acest fenomen natural trebuie susţinut şi încurajat”, a mai arătat ministrul.
„Eu voi face tot posibilul să construim bugetul anului 2025 fără majorare a cotei de TVA şi la impozitul pe venit. Vom vedea în luna ianuarie care este situaţia finală, anuală, cu deficitul”, a spus Tanczos, întrebat dacă în 2025 se va mări cota de TVA.
El a spus că va încerca încadrarea „în limita de „7%, deşi este extrem de restrictivă”.
„Nu-mi doresc să împovăresc şi mai mult mediul de afaceri, nu ne dorim să împovărăm şi mai mult consumul. TVA-ul îl ştim foarte bine, o să ducă la o reducere a consumului şi se va duce şi în inflaţie, imediat. Deci vom face tot posibilul să evităm asemenea decizii sau majorări de impozite”, a subliniat ministrul.
„Repet, încă o dată, eu voi face tot posibilul ca aceste impozite în 2025 să nu fie majorate”, a mai declarat Barna.
Despre taxa pe stâlp: Acest impozit este de 1%
Cât privește taxa pe stâlp, aceasta va fi de 1%, nu de 1,5% cât era iniţial, a anunțat ministrul Finanțelor.
El a cerut ca termenul de elaborare a normelor să fie de 90 de zile şi în această perioadă se vor face analizele cu toate industriile afectate.
Conform deciziei, prima plată se face după data de 1 iulie, iar a doua după 1 octombrie.
Impozitul se va aplica, conform ordonanţei, pe alte construcţii decât cele care sunt impozitate la nivel local, iar veniturile se vor acumula la buget.
Eu voi face tot posibilul să construim bugetul anului 2025 fără majorare a cotei de TVA şi la impozitul pe venit. Vom vedea în luna ianuarie care este situaţia finală, anuală, cu deficitul.
El a precizat că Ministerul de Finance va veni cu o propunere de norme şi va analiza inclusiv detaliile legate de impactul pe fiecare domeniu în parte, începând de la drumuri, platforme, infrastructura pentru energie electrică, infrastructura de comunicaţii.
„Este un domeniu foarte complex. Eu mi-aş fi dorit ca această analiză să se facă înainte de decizie, dar având în vedere situaţia creată de condiţiile bugetare şi de restricţiile bugetare, s-a decis în guvern ca decizia să fie de la 1 ianuarie 2025”, a mai spus Tanczos.
Reacții ale specialiștilor
Cristian Păun: Austeritatea a început din momentul promisiunii majorărilor salarile. Doar că, pentru cel care face legea, ea va fi mumă și, pentru cei care trebuie să i se supună, ea va fi ciumă.
Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice (ASE), spune că înghețarea salariilor din sectorul bugetar era previzibilă încă din momentul în care a fost promisă majorarea lor fără a fi indicate și sursele de finanțare.
El consideră că adevărata problemă o reprezintă preluarea acestei poveri pe umerii cetățeanului simplu.
„Problema este că în campanie nu a fost vorba de așa ceva. În campanie totul era lapte și miere. Pensiile creșteau, salariile creșteau. Totul era în regulă cu economia. Așa ni se spunea (...) Austeritatea a început din primul moment în care aceste promisiuni pe deficit și datorie (excesive) erau făcute. Acum doar a devenit literă de lege. Doar că, pentru cel care face legea, ea va fi mumă și, pentru cei care trebuie să i se supună, ea va fi ciumă. Problema mare însă este că nu poți veni acum, după ce un an de zile nu ai atras niciun EURO din fonduri europene (mai multe decât cei 19 miliarde lei care se prezumă a fi salvați de guvern prin această mega-ordonanță), să ceri românilor să plătească ei pentru incompetența lui Câciu & co., de exemplu. Nu poți cere pensionarilor să scoată ei banii din buzunar care trebuiau atrași de cei bine plătiți din MIPE. Nu poți cere studenților să își plătească biletele de transport, către și dinspre casă, și singura ta grijă în minister să fie când e ziua de salariu. Plus prime, plus bonusuri, plus punguțe de sărbători...”
El a criticat guvernul că nu prezentat un plan concret de reforme în zona administrației publice centrale și locale, timp în care le cere „cetățenilor de rând să plătească ei” lipsa acestui plan de reforme.
„Nu e clar nimic. Totul la fel de vag. Nu se știe ce primării se comasează, ce județe se comasează, ce agenții se desființează sau se comasează, ce ministere ar putea să mai dispară sau ce companii vor fi privatizate. Nimic. Tăcere totală. Poporul plătește pentru această castă de funcționari publici (deloc puțini, vreo 750.000 de oameni) care este apărată și protejată. Bine, nu mai iau sporuri. Sau tichete de masă sau de vacanță. Anul care vine. Dar vor lua în continuare salarii fără să facă nimic”, spune profesorul Păun.
El a criticat și menținerea diurnei pentru magistrați. „Nu poți să tai tichetele de masă și să lași diurna judecătorilor în continuare. Ei vor da în judecată guvernul pentru tăierea diurnei (vreo 11.000 lei lunar) și vor câștiga, judecata făcându-se tot de către ei. Vorba aia, justiția este independentă și imparțială. Mai ales când vine vorba de diurne. Amărâții care plăteau o masă caldă din tichetele alea o vor suporta din salariul lor. La ei se poate, pentru magistrați este de neacceptat.”
Profesorul este sceptic cu privire la fermitatea măsurilor anunțate luni și spune că „în perioada următoare, guvernul va da înapoi și va anula aproape toate prostiile votate astăzi în ordonanța mamut sau ”trenuleț”. Vor rămâne în picioare doar tăierile pentru plebe. Pentru cei care nu sunt apărați de nimeni. Mulți dar singuri în fața urgiei. Așa a fost mereu. Suveranii își freacă mâinile de bucurie!”
Știrea inițială
O direcție de măsuri vizează reducerea semnificativă a cheltuielilor de la bugetul de stat. Acestea privesc înghețarea salariilor, sporurilor, limitarea acordării de tichete, vouchere și decontări.
Prevederi pentru bugetari
- Salariile bugetarilor rămân înghețate pe parcursul anului 2025 la nivelul lunii noiembrie 2024. În această categorie intră salariile demnitarilor, angajaților din primării, consilii județene și locale. De asemenea, sporurile și primele bugetarilor rămân înghețate, la fel și indemnizația de hrană.
- Bugetarii nu vor mai beneficia de tichete, cu excepția celor de creșă.
- Instituțiile și autoritățile publice nu vor acorda personalului din cadrul acestora premii, bonusuri sau alte drepturi de natură similară, cu excepția celor care se decontează integral din fonduri externe nerambursabile.
- Cuantumul contribuţiei lunare pentru personalul neclerical se menține la nivelul lunii noiembrie 2024.
- Nu se mai fac angajări în sectoarele publice cu excepția posturile unice vacante. Prevederile nu se aplică posturilor deja aprobate pentru ocupare.
- Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti definitive având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, se va realiza eșalonat.
- Toate instituțiile și autoritățile publice nu vor deconta cheltuieli de transport la plecarea/întoarcerea din concediul de odihnă a personalului.
- Alocațiile copiilor nu se vor mai indexa cu rata medie anuală a inflației.
- Se mențin la nivelul din 2024 indemnizațiile pentru persoanele persecutate politic în comunism, cele pentru invalizi, veterani de război, văduve de război, cele acordate membrilor Academiei Române, Academiei Oamenilor de Știință din Româmnia, Academiei de Științe Medicale din România.
- Rentele viagere pentru sportivi se mențin la nivelul lunii decembrie 2024.
- În anul 2025 se vor acorda reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a trei călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport pentru anumite categorii de persoane, cum ar fi persoane care au luptat la Revoluție ori judecătorii și procurorii.
- Voucherele de vacantă vor fi în cuantum de 800 de lei, în perioada 1 ianuarie 2025-31 decembrie 2025, și vor fi acordate bugetarilor ale căror salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt sub 8.000 lei.
- Companiile de stat cu pierderi sau plăţi restante trebuie să prezinte un plan de reorganizare și redresare financiară odată cu aprobarea bugetului.
- Subvenția alocată partidelor politice se diminuează cu 25% față de nivelul acordat în anul 2024.
Prevederi referitoare la pensii, protecție socială și burse
- Valoarea punctului de pensie se menține în 2025 la nivelul de 81 lei, valoare din 2024.
- Pensiile speciale pentru primari și șefi de consilii județene se amână pentru 2026 (tot aici sunt incluse posturile de viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean).
- Pensiile speciale ale judecătorilor, procurorilor, grefierilor și altor categorii de personal din instanțele judecătorești nu se actualizează cu inflația. Nu se mai actualizează cu rata inflației nici pensiile speciale ale deputaţilor şi senatorilor, personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, membrilor Corpului diplomatic consular, a celor de la Curtea de Conturi, precum și cele militare.
- Bugetarii nu vor primi în 2025 ajutoare sau indemnizații la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă ori la trecerea în rezervă, cu excepția cazului particular în care a intervenit decesul angajatului.
- În anul 2025 fondul de burse și protecție socială per student se menține la nivelul lunii noiembrie 2024.
- Studenţii la zi beneficiază de tarif redus cu 90% pe transportul intern auto și pentru transportul intern feroviar doar pe distanța/rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituția, pe tot parcursul anului universitar. Măsura se aplică și pentru transportul în comun și transportul cu metroul.
Măsuri fiscale
- Crește impozitul pe dividende: acesta va fi majorat de la 8% la 10%.
- S-a redus plafonul de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro.
- Nu mai sunt considerate microîntreprinderi firmele care realizează 80% din venituri din consultanță și management.
- Se actualizează codurile corespunzătoare activităților pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3%, dar și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa.
- Se elimină facilităților fiscale acordate IT-știlor, precum și angajaților din construcții, agricultură și industria alimentară.
- Se reinstituie impozitul pe construcții (așa-numita „taxă pe stâlp”). Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosinţă. Marcel Ciolacu a declarat că acest impozit se va aplica doar după publicarea normelor metodologice și discuții cu firmele.
Impactul bugetar al măsurilor aprobate de guvern este de 7,11 miliarde lei în 2025 și 8,75 miliarde lei în 2026.
Nemulțumiri și proteste
Zeci de angajaţi ai Penitenciarului Poarta Albă au protestat deja, luni, faţă de măsurile prevăzute de Guvern în Ordonanţa trenuleţ. Ei afirmă că, prin tăierea unor sporuri, pierderile salariale vor fi de cel puţin două mii de lei, scrie News.ro.
Liderul de sindicat din cadrul penitenciarulului, Bogdan Trăistaru, a declarat că, prin tăierea sporurilor pentru zilele de weekend şi sărbătorile legale pentru personalul care lucrează în operativ, diminuările salariale pentru orice poliţist de penitenciar vor fi de cel puţin 2.000 de lei.
„În ordonanţă este stipulat că indemnizaţia de hrană este îngheţată la nivelul lui decembrie sau noiembrie 2024. Acest lucru nu este adevărat pentru că norma noastră de hrană este îngheţată din anul 2019, dar în fiecare an, prin ordonanţă, ea nu s-a mai actualizat şi a rămas aşa de vreo cinci, şase ani”, afirmă Bogdan Trăistaru.
În Piața Victoriei din Capitală, angajați ai penitenciarelor, polițiști și studenți au protestat față de prevederile ordonanței care le limitează veniturile sau facilitățile.
Angajații din penitenciare susțin că măsurile prevăzute în așa-numita „ordonanță-trenuleț” vor agrava criza de personal din penitenciare, și așa insuficient față de cât ar fi necesar.
Reprezentanţii Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) au anunțat că au depus la Guvern o listă cu 35.000 de semnături împotriva măsurilor de limitare a facilităților de transport feroviar pentru studenţi.
La rândul lor, sindicatele din Educație spun că Guvernul trebuie să își respecte angajamentele luate în urma grevei generale din mai - iunie 2023 şi să nu înghețe salariile angajaților din învățământ.
Atunci, angajaților din Educație li s-au promis majorări de salarii în 2025.
Sindicatele din sistemul sanitar critică de asemenea prevederile ordonanței. Liderii de sindicat afirmă că Sănătatea este cea mai afectată și că nu exclud proteste spontane în spitale.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (IMM România) transmite că majorarea taxării și impozitării este un atac asupra antreprenoriatului românesc.
„În loc de a reduce drastic cheltuielile publice, guvernul apelează din nou la soluția taxării suplimentare a celor care au dus și până acum greul susținerii financiare, prin taxe și impozite, a unui aparat administrativ supradimensionat și ineficient, atât la nivel central cât și la nivel local”, arată un comunicat IMM Romania.
Antreprenorii din agricultură și din industria alimentară numesc măsurile Guvernului și ale coaliției de guvernare un „pârjol fiscal”.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită Guvernului amânarea cu un an a prevederilor din „ordonanța-trenuleț” și avertizează asupra efectelor pe caere le va avea.
„Firmele și-au făcut planurile de afaceri și bugetele cu mult timp înainte, iar astfel de măsuri fiscale vor dezechilibra totul. Deja mediul de agribusiness este bulversat de contextul agroclimatic și regional, astfel că propunem amânarea măsurilor fiscale care vor prăbuși mediul de afaceri din agricultură” se mai cere în comunicat.
La rândul ei, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) a transmis că majorarea impozitului pe dividende, de la 8% la 10% e o lovitură directă dată investitorilor.
„Guvernul introduce acum o nouă majorare a impozitului pe dividende, de la 8% la 10%, după ce acesta a fost recent crescut de la 5% la 8%. Această măsură este o dublă impozitare – profitul companiilor este deja taxat, iar dividendele, care reprezintă sursa de venit a investitorilor, sunt din nou supuse impozitării”, arată ANAT.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
