Funcțiile onorifice sunt neremunerate iar documentul de numire, semnat de Marcel Ciolacu, prevede explicit acest detaliu.
„Este o decizie a premierului Ciolacu, cu care am vorbit de mai multe ori în ultima vreme (…) E un domeniu al relațiilor economice internaționale în care am încercat să performez cât am putut, cât am fost prim-ministru. Am învățat mai multe din zona privată în ultimii ani. Aș fi vrut să fi avut această experiență din zona privată de mai demult. Am discutat cu domnul Ciolacu strict pe aceste teme. M-a provocat, că e mai ușor să ai opinii de pe margine”, a declarat Victor Ponta la RTV cu privire la numirea sa.
„Îl voi consilia pe premier pe zona relațiilor economice internaționale”, a declarat Victor Ponta, absolvent de studii juridice.
„Îmi doresc și cred că ar fi bine pentru România să avem relații economice cu cât mai multe țări. Nimic altceva pe zona economică nu am discutat. Eu voi fi consilier al primului-ministru”, a mai spus fostul premier.
Victor Ponta, 51 de ani, a fost premier al României din mai 2012 până pe 4 noiembrie 2015, când a demisionat în urma protestelor care au scos sute de mii de români în stradă după incendiul de la Colectiv, în care au murit 64 de persoane. După protestele masive, alături de Ponta și de guvernul său, a mai demisionat și primarul Sectorului 4 de la acea vreme, Cristian Popescu Piedone, condamnat și eliberat între timp din închisoare.
Fost președinte al PSD din 2010 până în 2015 și deputat de Gorj, Ponta a părăsit partidul după un conflict deschis cu președintele de la acea vreme, Liviu Dragnea. Conflictul dintre cei doi a început, însă, încă din perioada în care Ponta era premier iar Dragnea ajunsese președinte al partidului. „Nu poți să ai autoritate ca prim-ministru atunci când cineva dă ordine miniștrilor. Primul meu conflict mocnit cu Liviu Dragnea a fost când eram prim-ministru dar el era deja președinte la partid. El începuse să dea ordine, iar eu i-am spus: «Liviu e ca la armată, dacă tu dai ordine peste mine, eu rămân de fraier aici.»”
După ce a părăsit PSD, Ponta a înființat Partidul Pro România alături de Daniel Constantin, fost conservator din partidul fondat de Dan Voiculescu, patron al trustului Intact, care a executat între timp o condamnare la închisoare pentru privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Voiculescu a fost deconspirat ca fost colaborator al Securității, poliția politică comunistă, sub numele de cod „Felix”.
Ponta a fost copreședinte al Uniunii Social-Liberale, alături de liberalul Crin Antonescu, fost președinte al Partidului Național Liberal, înființată la inițiativa lui Dan Voiculescu și care-l propunea premier pe actualul președinte Klaus Iohannis, numit atunci de criticii săi „premierul Crescent”, după numele unui off-shore în care Voiculescu și-a depus banii confiscați de stat cât a fost anchetat pentru devalizarea ICA. Înființată de Securitatea comunistă în anii '80, Crescent este una dintre firmele prin care statul român și-a derulat operațiunile de comerț exterior până la Revoluția din 1989.
Sub semnul lui Adrian Năstase
Ponta a absolvit Dreptul în 1995 și a devenit protejat al fostului președinte PDSR (actualul PSD) și fost premier, Adrian Năstase, care a executat între timp două condamnări la închisoare pentru corupție. I-a fost student lui Năstase și apoi asistent la catedra de Drept Internațional.
Până în 1998 a fost procuror la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1, iar între 1998 și 2002, procuror delegat la Parchetul General, unde a fost coleg și prieten cu Victor Cazanciuc, fost ministru al Justiției, pe care Ponta l-a luat subsecretar de stat cât a fost șef al Corpului de Control al premierului Adrian Năstase. În același context, Cazanciuc a abandonat și el magistratura, în care a fost șef al biroului de presă al Parchetului General, și a optat pentru cariera politică după ce s-a însurat cu verișoara lui Victor Ponta.
Tot atunci a început cariera politică a lui Victor Ponta, care în noiembrie 2003 a fost ales președinte al Tineretului Social Democrat, funcție pe care a ocupat-o trei ani.
A fost vicepreședinte al PSD, din iulie 2003 până în iulie 2004, pentru ca la congresul PSD din decembrie 2006 să fie reales în aceeași funcție, Adrian Năstase fiind președinte al partidului.
În februarie 2010 a fost ales președinte al PSD, iar în august 2012 vicepreședinte al Internaționalei Socialiste după un congres la Cape Town. La scurt timp a asociat Partidul Social Democrat la Uniunea Social-Liberală, constituită din Alianța de Centru Dreapta, Partidul Național Liberal și Partidul Conservator. A urmat o alianță cu Uniunea Națională pentru Progresul României, partid desprins din PSD și condus de fostul prefect al Capitalei (2002-2003) și șef al Internelor (2003-2004) Gabriel Oprea.
În mai 2012 a fost numit premier, cel mai tânăr prim-ministru din Europa, după căderea guvernului Ungureanu prin moțiune de cenzură propusă de Uniunea Social Liberală.
În ciuda unei dispute cu președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, pe tema reprezentării României la Consiliul European - care a escaladat într-o criză politică și constituțională, soldată cu suspendarea lui Traian Băsescu, orchestrată de Ponta, copreședinte al USL și reinstalarea lui Băsescu la Cotroceni după un referendum eșuat de demitere - Ponta e numit președinte și a doua oară.
Pe 17 decembrie 2012, Băsescu a fost forțat să semneze decretul de numire pentru că era singura propunere a alianței de partide parlamentare.
Guernul Ponta 1 și guvernul Ponta 2 au fost sprijinite de USL și au durat doi ani, până în februarie 2014.
Pe 24 februarie, celălalt copreședinte al alianței, președintele PNL Crin Antonescu a anunțat ieșirea de la guvernare a liberalilor și dizolvarea alianței.
A urmat guvernul Ponta 3 în care liberalii au fost înlocuiți de UDMR. În martie 2014 a fost alcătuit guvernul Ponta 3 cu sprijinul PSD, UNPR, PC și UDMR.
În 2014, Victor Ponta a candidat la președinția României, dar, deși în primul tur de scrutin a avut un avans confortabil, turul doi s-a terminat cu victoria detașată a lui Klaus Iohannis, pe fondul unor proteste în mai multe orașe din România, care acuzau obstrucționarea dreptului la vot pentru românii din afara țării, și al mobilizării masive la vot.
Doctoratul și plagiatul
Ponta a demisionat din funcția de președinte al PSD după ancheta DNA în dosarul Turceni-Rovinari.
Fostul președinte al țării, Traian Băsescu, a spus că între 1997 și 2001, Victor Ponta a fost ofițer acoperit al SIE. Tot într-unul din mandatele de președinte ale lui Traian Băsescu, Victor Ponta a fost acuzat de plagiat, deconspirat în revista Nature pe 18 iunie 2012.
Ponta obținuse titlul de doctor în drept în 2003, cu o teză despre Curtea Penală Internațională, la care îndrumător științific i-a fost același Adrian Năstase, care l-a avut și asistent la Universitatea Româno-Americană, unde ținea cursuri de drept penal. El l-a poreclit pe Ponta „micul Titulescu”.
Ediția online a revistei Nature a publicat știrea că „prim-ministrul Victor Ponta a fost acuzat că ar fi copiat secțiuni mari ale tezei sale de doctorat în drept din 2003 din unele publicații anterioare, fără referințele corecte” iar sursa informației era un avertizor anonim.
„Ponta și-ar fi obținut doctoratul la Universitatea București în timp ce era secretar de stat în cabinetul Adrian Năstase, care a fost și supervizorul lucrării sale de doctorat”, scria Nature.
Acuzația din Nature a fost reluată și de cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, de Peter Schwarz.
Consiliul Academic de Validare a Titlurilor Universitare a stabilit că 85 din cele 307 pagini ale lucrării au fost copiate integral, fără ghilimele și fără indicarea exactă a sursei.
Pe 16 decembrie 2014, premierul pe atunci Victor Ponta a publicat o scrisoare adresată rectorului Universității din București, Mircea Dumitru, în care anunță că renunță la titlul de doctor în drept.
Consilier onorific al președintelui sârb Vucic și cetățean sârb
Victor Ponta a primit cetățenia sârbă
În ianuarie 2018, Victor Ponta a primit cetățenia sârbă. „Eu sunt consilier onorific al preşedintelui Vučić (preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić - n.r.) din 2016 şi susţin parteneriatul între Serbia şi România şi integrarea Serbiei în UE. Am primit, ca şi alte persoane, această calitate onorifică şi onorantă”, a comentat Victor Ponta informația publicată de presa sârbă.
Ziarul sârb Blic a anunţat că fostul premier român a primit cetăţenia sârbă și că în august 2016 a ținut un discurs în fața Parlamentului sârb, la invitația lui Vučić.
